de GEORGE PETROVAI
Prin sâcâielile la care este supusă în aceste zile doamna
Emilia Țuțuianu de către unii dintre politrucii romașcani (sau, mă rog, de
către slugoii ăstora), avem încă o dată dovada că niciun român sincer și bine
intenționat nu poate (a se citi nu i se permite!) să fie la el acasă profetul
culturii autentice. Mai avem, totodată, dovada clară despre stupefiantul rău
care cu necesitate decurge din intervenția/vârârea nasului nepriceperii politizate acolo unde nu-i
fierbe oala: Dacă politicul românesc s-a făcut de râsul curcilor și de plânsul
grosului cetățenilor ca formă concentrată a economicului, toată economia
noastră antedecembristă fiind tratată la modul tâlhăresc ca un morman de fiare
vechi, la fel de grav din punct de vedere identitar, dar cu mult mai rizibil
din punct de vedere moral-spiritual este brutalul său amestec în chestiuni de
cultură, căci din așa ceva nu poate să iasă decât ceea ce știm cu toții –
catastrofalul spor al pseudoliteraturii comandată și doar iscălită de pușcăriașii
putrezi de bogați pe din afară și săraci lipiți pământului în lăuntrul lor!
Nedemni
politruci și trepăduși ai Romanului, dacă pe voi niciun român cu scaun la cap și
bun simț nu dorește să vă cunoască, doamna Emilia Țuțuianu și revista Melidonium sunt cunoscute și apreciate
de numeroși români din țară și străinătate. De n-ați știut sau intuit până
acuma, aflați de la mine că cei mai credibili mesageri ai României zilelor
noastre nu sunt necalificații ei politruci, aproape toți vădindu-și
aptitudinile de tâlhari și trădători de talie internațională, ci sunt oamenii
de cultură, căci numai prin cultură valoroasă un popor învinge timpul și-și
asigură locul ce i se cuvine în loja de onoare a istoriei universale...
Prin
ceea ce a făcut până în prezent pentru cultura română, cu certitudine că doamna
Țuțuianu este una dintre cele mai distincte și distinse voci culturale ale
Romanului de azi. Și asta deoarece nu-i de ici, de colo să pui pe picioare o
asociație culturală de referință și – prin pilduitor devotament pus în slujba
nevoilor spirituale ale semenilor – să strângi în jurul revistei un buchet de
valoroși colaboratori. Pentru așa ceva e nevoie pe lângă muncă și de har.
De
aceea, voi care aveți în mâinile voastre pâinea și cuțitul din acea urbe, aveți
și șansa să vă dovediți români de nădejde prin sprijinul acordat doamnei Țuțuianu
întru împlinirea misiunii culturale pe care și-a asumat-o. Iar acest sprijin se
cheamă neîngrădirea (conștientă sau inconștientă) a libertății ei de acțiune.
Doamnă
Emilia Țuțuianu, nu sunteți singură în această confruntare inegală! Toți
colaboratorii și cititorii izbutitei reviste Melidonium, deloc puțini, sunt alături de dumneavoastră. Iar o
asemenea redutabilă forță nu poate fi ignorată taman într-un an electoral, știut
fiind faptul că până la urmă totul se plătește...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu