Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi-a exprimat
nemulţumirea vizavi de protestele care au loc tocmai de Ziua Independenţei:
„Toţi au dreptul la proteste, inclusiv opoziţia. Dar nu înţeleg cum poţi să
protestezi, atunci când se intonează imnul, cât se dau onoruri… Sunt nişte
simboluri importante pentru statalitate. E vorba de Ştefan cel Mare, care a
luptat ca această ţară să existe, iar cineva
blamează aceste simboluri. Probabil, aceşti oameni nu au valori şi aceste
partide care stau în spate nu merită să existe în R. Moldova. Cetăţenii nu
trebuie să dea voturi şi nici atenţie acestor partide. Aceste partide cu
siguranţă că vor dispărea, aşa cum au dispărut şi alţii care doreau răul
Republicii Moldova “.
Un mesaj care îndeamnă la calm a transmis şi premierul
Republicii Moldova ,
Pavel Filip: „Ziua Independenţei nu este despre ură şi dezbinare. E păcat să
faci campanie electorală în această zi. E o zi pozitivă şi trebuie să
transmitem mesaje pozitive. Republica Moldova trebuie să fie guvernată de
cei care construiesc şi nu de cei care dezbină“.
Acum 25 de ani, pe 27 august 1991, în urma puciului de la Moscova , Republica Moldova
şi-a declarat independenţa „având în vedere trecutul milenar al poporului
nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii
sale naţionale”, aşa cum se menţionează în Declaraţia de Independenţă.
Acest eveniment a fost precedat de adoptarea Declaraţiei de
suveranitate, la 23 iunie 1990, şi de neparticiparea, în ciuda presiunilor, la
referendumul asupra menţinerii URSS, pe data de 17 martie 1991.
Declaraţia de
Independenţă a fost semnată de 278 deputaţi din 380 de parlamentari aleşi
nominal, conform circumscripţiilor. Cu toate acestea, drumul spre obţinerea
independenţei faţă de URSS a fost unul complex, fiind marcat de manifestări
civile, iar rezultatul final întârziind din cauza activiştilor proruşi din
stânga Nistrului sau adepţilor Partidului Comunist. Deşi a existat o dorinţă
enormă de menţinere a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în componenţa
URSS, succesul mişcărilor naţionale de la sfârşitul anilor ’80 ai secolului
trecut a fost incontestabil.
Astfel, la
Marea Adunare Naţională de pe 27 august 1989 participă
aproximativ 750.000 de oameni care cer declararea limbii române ca limbă de
stat în RSSM şi trecerea la grafia latină. Sub presiunea străzii, Sovietului
Suprem din RSSM adoptă la 31 august 1989 legile privind declararea ca „limbă de
stat” a limbii moldoveneşti şi recunoaşterea unităţii lingvistice dintre limba
română şi cea moldovenească, fiind stipulată trecerea de la alfabetul chirilic
la alfabetul latin. Iar manifestaţiile din august 1991 au culminat cu
declararea Independenţei.
La câteva ore de la
istoricul moment, România recunoaşte oficial independenţa Republicii Moldova
La 21 decembrie 1991,
Republica Moldova semnează actul de constituire a Comunităţii Statelor
Independente, iar în anul 1992 Republica Moldova devine stat-membru al
Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Paradă militară
fastuoasă la Chişinău
La eveniment vor fi prezenţi cei din conducerea de vârf a
ţării, diplomaţi, miniştri şi comandanţi ai armatelor din România, Polonia,
Germania, Belarus, Ucraina, Turcia, Ungaria, Franţa, Lituania. După defilarea trupelor, prin Piaţa Marii
Adunări Naţionale vor trece 36 de unităţi de tehnică militară şi sisteme de
armament din dotarea Armatei Naţionale, folosite de trupele de infanterie,
artilerie, apărare antiaeriană, forţele de menţinere a păcii şi cele speciale.
Acestea vor fi urmate de 22 de autospeciale de intervenţie ale Serviciului
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI şi automobile din dotarea
Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.
Parada militară se va
încheia cu evoluţia mai multor orchestre militare. Ultima paradă de acest gen a
avut loc la Chişinău
în anul 2011.
Tensiuni în zi de
sărbătoare
Pe de altă parte, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi,
a declarat joi, 25 august, că va ieşi la proteste în Piaţa Marii Adunări
Naţionale chiar de Ziua Independenţei. „Sâmbătă dimineaţa voi fi la Chişinău , împreună cu voi
vom fi la această acţiune de protest. Nu avem obiecte interzise de care îşi
face griji MAI”, afirmă Usatîi.Politicianul a sugerat faptul că intenţionează
să întrerupă manifestaţia autoritorităţilor cu ajutorul fluierilor, iar
autorităţile încearcă să adune cât mai puţină lume în PMAN prin declararea
zilelor de luni şi marţi, zile de odihnă. Sursa Adevarul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu