Extras dintr-o Monografia a satului Lucăceşti în lucru, cu un
vocabular fabulos utilizat şi azi de o parte a trăitorilor acestei localităţi
de pe malul Someşului, “Râul de aur SAMUS” aşa cum l-au denumit dacii liberi!
În satul
Lucăceşti se vorbeşte o limbă provincială caracteristică Ardealului de
Nord-Vest, datorită ocupaţiei de sute de ani a cestui teritoriu de către alte
neamuri de la care am împrumutat unele cuvinte, persistând mulţi termeni şi în
ziua de azi, mai ales printre persoanele vârstnice. Graiul în fapt este
specific zonei de interferenţă dintre cele două zone etnografice, Codru şi
Chioar. Tinerii de azi nu mai ştiu înţelesul multora dintre ele. Avem să
exemplificăm:
A
abdie – abia
abrac –
concentrat furajer
acăţa – acosta,
agăţa
acreală –
murătură, acritură
a dărmăli – a
merita
adintea – mai
înainte
aduitură –
venetic
agaţ – salcâm
ai – usturoi
aituri – piftie,
răcituri
aldămaş – băutură
care se consumă la încheierea unei tranzacţii
a aldui – a
binecuvânta, a ura de bine
aroc – şanţ
amuioan – anul
trecut
amu – acum
anumea – adevărat
armareu - dulap
de bucătărie
astalâş – tâmplar
B
badoc – tablă
baier – curea la
traistă
balţ – voalul
miresei
barşon – material
de confecţionat haine
batăr – măcar
bandă –
orchestră, formaţie de muzicanţi
băsădi – a vorbi,
a conversa
bătuci (a) – a
bătători, a tasa
becisnic –
răutăcios
beli (a)– a jupui
belfer – şef
beteag – bolnav
bizui (a se) – a
se încrede
birău – consilier
local
blăstămat –
prăpădit, obraznic
blid – farfurie
bocotan – bogat,
cu stare bună
bold – prăvălie
boldaş – vânzător
bolund – nebun
bodi – uliul
găinilor
boscorodi (a) – a
vorbi fără rost, fără noimă
bonţăli (a) – a
tranşa carne
bucate – cereale
bugăt – destul
bujet – roşu sau
umflat la faţă
bumb – nasture
buigăt de cap –
zăpăcit
C
cavei – cafea
cavesin – maro
căciulie – bulb
de usturoi
căput – veston
câtingan – încet
căoaci – fierar
ceaplău – şiret
de piele folosit la mânatul cailor
ceatără – vioară
cetărnă – jgheab
celui (a) – a
înşela
chefe – perie
chip – fotografie
cioareci –
pantaloni groşi din lână
ciocă – cârje,
baston
ciont – os
ciot - nod
cipcă – dantelă
ciufuli (a) – a
şi bate joc de cineva, a-i pune poreclă
ciucuri –
pantaloni
ciupăi (a) – a
face baie copiilor mici
ciurdă – cireadă
de vite
ciursuli (a) – a
trage după tine
clop – pălărie
cotătoare –
oglindă
cocian – ştiulete
de porumb fără boabe
coc – colăcel
cocie – caleaşcă,
trăsură pentru persoane
cocoţa (a) – a se
căţăra
colduş – sărac,
sărman
copârşeu – sicriu
conci – suport de
prins părul la femei
corhaz – spital
coşte de miere –
zahăr cubic
coştei – coş de
nuiele pe o schelă de ţinut porumbul, pătul, hambar pentru porumb
cota (a) – a
căuta
covată – albie
credenţ – bufet,
dulap de bucătărie
crestul – de-a
curmezişul
(în) credinţă –
cu împrumut
cufăr – geamantan
cureti – varză
curui (a) – a
croi
cuştuli (a) – a
gusta
D
danţ – horă, dans
dărab – bucată,
porţie
dărăli (a) – a
măcina
descăţa (a) – a
desface, a detaşa, a scăpa de ceva, a despărţi
digan – sănătos
dimnica (a) – a
mărunţi, a fărâmiţa, a toca
dohan – tutun
dohăni (a) – a
fuma
dohănâş – fumător
doniţă – vas
pentru muls lapte din doage sau tablă
drăguţ(ă) –
iubit(ă)
dricar – dună
dripăli (a) - a
tasa, a călca în picioare
drâmboi – a se
supăra
dub – faţă de prenă
durgălău –
călcător din lemn pentru rufe
drod – sârmă
dupăci (a) – a
coase manual ca la maşină
duriş – derdeluş
F
fain – frumos
făcătură –
farmec, vrăji
făgădău –
cârciumă
fărtai – sfert
fârcitură – claie
feleherţ – bară
la căruţa de care trag caii
femeietic –
afemeiat
fleac – nimica
toată
fleandură –
femeie stricată
feşteală – vopsea
feştilă – fitil
finge – ceaşcă
emailată
fitău – aţă
colorată de cusut
firispor –
rumeguş
flişcoaie –
fluier
foaie – ziar
fodore –
încreţituri la fuste
foaită – viţă,
soi, rasă
fotoghin – petrol
firong – perdea
la geam
furduli (a) – a
aluneca
fuşeri (a) – a
face lucru de mântuială
G
gaci – izmene,
indispensabile
galiţă – pasăre
de curte
gazdă –
proprietar, gospodar cu stare bună
găzdoaie –
gospodină
găteje –
vreascuri, surcele
gheizăş – tren
gârdi (a) – a
lătra
goarnă – trompetă
golond – şiret
pentru încălţăminte
gornic – paznic
de câmp
goz – murdărie
groasă – gravidă
griţari – bani
groştior –
smântână
grumaz – gât
gubă – haină de
lână cu miţe
H
haramfogauă –
cleşte se scos cuie
haznă – folos
hăizaş – acoperiş
hălădi (a) – a
scăpa
hămnisât – lacom
hăpt – chiar
hâd – urât
hâră – murdărie
hârboi – vas de
lut în care se duce mâncarea pe câmp
hibă – greşeală
hir – veste
hong – voce, glas
odihnă – odihnă
holtei – tânăr
necăsătorit
homoti (a) – a se
încurca
hore – cântec
horincă – ţuică
hrişcaş – orez
hurduca (a) – a
face zgomot
I
iagă – sticlă
iardă – trotuar
ilău – nicovală
ileastău –
drojdie
imaş – păşune
indrea – ac de
cusut
iosag – animale,
avuţie în animale
iuituri –
strigături, chiuituri
irmă – inimă
iute – repede
îmbulzit –
cocoşat
îmburda (a) – a
răsturna
împistrit –
împănat, ornat
întrăma (a se ) –
a se reface, a se vindeca
învăli (a) – a
acoperi
învălui (a) – a
amesteca
J
jalbă – plângere,
cerere, reclamaţie
jaşcău – portofel
jeb – buzunar
jejit – deget
jerpelit –
zdrenţuros
jidov – evreu
jilău – rindea
jingaş – plăpând,
pretenţios la mâncare
jirebdie – scul
mare din fire de cânepă toarsă
jolj – batistă,
pânză albă cumpărată din prăvălie
jleab – anexă din
gospodărie
jolună –
umflătură purulentă
jugăni (a) – a
castra
jumătăţi –
pantofi
L
la (a se) – a se
pieptăna; a bate rufele cu maiul
laboş – cratiţă
laibăr – vestă
laiţă – bancă de
şezut aşezată lângă pereţi la casele ţărăneşti
lăpăda (a) – a
avorta
lângălău –
plăcintă de mălai sau grâu neumplută
leacuri –
medicamente
levişe – supă pe
carne de găină
legădi (a se) – a
se mulţumi
lespede – tigaie
lihoti (a) – a
râde fără motiv
linguroi –
polonic
lipideu – cearşaf
locioli (a se) –
a se bălăci
loitre – componentă
a carului
M
mai – ficat
mai – unealtă de
bătut hainele
maltăr – mortar
marhă – vaci,
bovine
maştihă – mamă
vitregă
măgan (de) –
separat
mălai – pâine de
porumb
mălin – liliac
mărginaş –
lăturalnic
mătrici –
reumatism
mânânţăl – mărunt
mândru – frumos
mâţă – pisică
mejdă – hotar,
loc care desparte două parcele
mesălău – pensulă
mintenaş –
imediat
miez – bucăţică
miroi – miri
mnijel – neg
moşini –
chibrituri
mulăti (a) – a
chefui, a petrece
muluceag –
petrecere
musai – neapărat,
obligatoriu
N
napi – sfeclă
furajeră
năcăjit –
supărat, amărât
năduşi (a se) – a
se sufoca
năframă – batic
nealcoş – mândru,
elegant
nicări – nicăieri
ninerat – alintat
nintă – mentă
nopsamoş – ziler
norod – mulţime
de oameni
O
oachiş – persoană
cu ochi frumoşi
oblogi (a se) – a
se înşireta
oblu – drept,
direct
ocol – curtea
împrejmuită a gospodăriei
odraslă – copil,
urmaş
odor – curtea din
faţa casei
ogoi (a) – a
linişti, a calma
oiagă – sticlă
oleacă – puţin
oloi – ulei
oltoan
pom altoit
otic – unealtă de
scos scaii din culturile păioase
oticău – măsură
echivalând cu 5 kg
P
pancove – gogoşi
palţău – băţ
împodobit cu care se chema la nuntă
paus – parastas
pălit – lovit
păsat – boabe de
porumb măcinat mai mare pentru sarmale
pălincă –ţuică
păsulă – fasole
păţală – păţanie
perit – slab
petic – bucată
dintr-un întreg
petrecanie –
înmormântare
picat – căzut
pindileu – poale
largi de pânză
pironi (a) – a
tortura
piroşte – sarmale
piscoş – murdar
piţiană – frunză
de cocean de porumb
ploier – umbrelă
pomniţar – dud
ponoară – găuri,
orificii în pământ
poptiroş –
hârtie, zapis
poprică – ardei
porodic - tomată
roşie
postată –
porţiune de pământ
potică – farmacie
prapor – steag
bisericesc cu imagini religioase
prăznui (a) – a
sărbători
perceptor –
încasator de dări, impozite
probozî (a) – a
certa, a dojeni, a mustra
prunc – copil
prund – nisip
prohod – slujba
înmormântării
pungăşi (a) – a
fura
puturos – leneş
R
rădită – ridiche
răstăuţă – fidea,
tăiţei
răşchitor –
unealtă pentru extragerea firului de pe fus
rătunza (a) – a
executa o tăietură dreaptă, a reteza
râie – scabie
rânced – cu gust
şi miros neplăcut
rânduit – menit,
sortit cuiva
rânduială –
ordine, datină, obicei
râni (a) – a
curăţa în grajd
rânză – stomac
râpă – prăpastie
râşni (a) – a
digera, a măcina cu râşniţa
râşniţă –
instalaţie cu două pietre, una rotativă cu care se macină cerealele
rogoz – plantă
care creşte în loc mlăştinos
ropot – ploaie
torenţială cu cădere de grindină
ruje – floarea
soarelui
ruminele –
farduri
S
sabău – croitor
sălaş – sicriu
sălăriţă – solniţă
sămăli (a) – a
socoti
sâcâi (a) – a
necăji
sămălaş –
socoteală
scrofăli (a) – a
blama
scovardă –
clătită
sfleter – jerseu
slobod – liber
slugă – servitor
slujbaş –
funcţionar
socăciţă –
bucătăreasă la nunţi, ospeţe
socăci (a) – a
prepara mâncare
sor – şoric
spămă – aţă de
cusut
sprăhuiet – fără
astâmpăr
spârtica (a) – a
rupe hârtie sau material textil
spurcat – murdar,
mârşav, ticălos
spurcăşag –
murdărie
staroste –
persoană care conduce ceremonialul nunţii
stânjen – unitate
de măsurat lungimea
straiţă – traistă
strană – loc
pentru cantori în biserică
struji (a) – a
decoji nuiele
struţ – buchet de
flori purtat de feciori la pălărie
sudui (a) – a
înjura
Ş
şal – fular
şeinăli (a) – a
compătimi
şifon – dulap
şogor – cumnat
şohan – niciodată
şpargă - sfoară
pentru întins rufe
şpor – sobă de
gătit cu plită
ştergură – prosop
ţărănesc
ştrimfli –
ciorapi
şuşca (a) – a
ofta
şuşter – cizmar
T
talger – farfurie
talpă – prispă
tăgădui (a) – a
nega
tălăli (a) – a
nimeri, a izbuti
tălmaci –
traducător, translator
tărăgăna (a) – a
amâna
tărnaţ – balcon
ţărănesc
tău – baltă, lac
timiteu – cimitir
techergheu –
ştrengar, prăpădit
tihneală –
odihnă, linişte
tindă – camera
secundară la vechile case
tisăliţă – suc
provenit din fierberea fructelor uscate
tocană – mămăligă
tocăzî (a) – a
strivi, a mărunţi
tocilă – piatră
rotundă acţionată manual pentru ascuţit
toi (a) – a certa
tomni (a) – a
repara
tribonţă – roabă
trudă – muncă
grea
tumbă – a se
rostogoli peste cap
turui (a) – a
vorbi mult şi repede
Ţ
ţâdulă – bilet
ţâpa (a) – a
arunca
ţârfă – ţărână,
pământ sfărâmat mărunt
ţânti (a) – a
ochi
ţâţă – sân
ţâţână – balama
ţinţirim –
cimitir
ţol – pătură,
cergă ţărănească groasă, din lână
ţuca (a) – a
săruta
ţurgălău –
clopoţel
U
uăl – damigeană,
vas de lut pentru apă
uăti (a) – a ochi
uăcărî (a) – a
mustra
uium – vamă
ujer – organul de
secreţie a laptelui la animale
ulce – vas de lut
în care se punea laptele la prins
uliţă – stradă
sătească
uspătoi –
musafiri
urzală – fire
montate în războiul de ţesut
V
vatră – platformă
de pământ după sobele de gătit, loc strămoşesc
vălmăşag –
dezordine
vărsat – varicelă
vărui (a) – a
zugrăvi
vântura (a) – a
selecta cerealele prin vânt
vârtelniţă –
unealta de pe care se deapănă firele din scul
veşcă – cercul de
lemn de la sită
vlădică – episcop
vorovi (a) – a
vorbi
vuji (a se) – a
se potrivi
Z
zadie – batic,
năframă
zeamă – ciorbă,
supă
zăbădi (a) – a
întârzia
zângăit – slab, pipernicit
zâzanie –
gâlceavă
zbârcit – şifonat
zbiera (a) – a
striga, a plânge, a ţipa
zburli (a se) – a
se supăra
zdăria (a) – a se
zgârâia
zgaibă – fetiţă
mică neascultătoare
znagă – obicei
zoli (a) – a
munci din greu
zălog – bun dat
ca garanţie pentru un împrumut, o datorie.
Prof. Ana şi Gelu DRAGOŞ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu