N-a fost patriotism, ci frică!

După 28 de ani, securiştii vin cu pretenţii, au inventat legenda că şeful lor din 1989 le-a dat ordin să-l trădeze pe Nicolae Ceauşescu, dictatorul care le asigura traiul bun şi puterea discreţionară. De Securitate se temea întreaga populaţie a ţării, securiştii ţineau sub control tot ce mişca în ţară, aveau armament sofisticat, muniţie, tehnici de luptă moderne, efective militare bine instruite şi dotate, nu ca restul armatei. Brusc, securiştii au devenit iubitori de popor şi democraţie, popor pe care-l bătea, subjugau, minţeau, înfometau, îl băga în puşcării pentru orice încercare de fugă din lagărul socialist. Mii de români au sfârşit împuşcaţi pe fâşie, înecaţi în Dunăre, sfârtecaţi de câmpuri minate – deoarece încercau să treacă frontiera, spre o altă lume. Mii au fost condamnaţi la ani grei de puşcărie pentru acelaşi ideal. Împreună cu miliţia, securiştii ne verificau mamele şi surorile dacă erau gravide sau nu, căci avorturile provocate erau pedepsite ca şi crima, iar nedenunţarea moaşei sau a asistentei care provoca avortul le costa viaţa.

Securiştii deţineau controlul asupra economiei. În numele contraspionajului – aveau birouri în toate unităţile economice şi deţineau toate secretele, de aceea au fost puşi pe tapet şi se aflau în pericol să fie înlăturaţi cu toţii, în forţă, de către marile puteri. Laţul se strângea în jurul parului, pe plan european, iar ei ştiau că dacă se ajunge la răsturnarea puterii pe cale paşnică, aşa cum se întâmpla în estul Europei, atunci aparatul de securitate va da seamă.

Planul B era trădarea cuplului ceauşist şi sacrificarea răzvrătiţilor numiţi revoluţionari. Fireşte că populaţia răzvrătită îi ura pe securişti şi i-au arestat pe Ştefan Guşă şi Iulian Vlad. Aceştia au fost duşi în garnizoane militare, unde de fapt au fost apăraţi de furia populaţiei. Apoi a fost desfiinţată Securitatea prin decret, iar securiştii au fost asimilaţi de Armată, care tocmai fusese acuzată de masacre. Iată cum Securitatea s-a salvat doar pe sine, neavând nici o treabă cu păstrarea integrităţii teritoriale şi a fiinţei naţionale.

În acest fel şi-au salvat pielea şi au cucerit poziţii sociale în diverse structuri pe care le ostracizau: Martorii lui Iehova, Masoni, Legionari, Partide Istorice, Casa Regală a României. În vâltoarea politică, securiştii au ocupat locuri cheie în partide, au penetrat cu agenţii lor, ca investitori străini, economia prin aşa-zisa privatizare. Aşa au apărut milionarii şi miliardarii în valută, capitaliştii postrevoluţionari. Au fost vândute sau desfiinţate principalele surse economice naţionale, care ne dădeau independenţă economică, fiind înlocuite cu pieţele de consum. Pe locul fabricilor de lapte şi mobilă, au apărut mall-uri. Produsele oferite populaţiei sunt de calitate îndoielnică, dar luxos ambalate. Restul e istorie!

                                                                                            V.T.