De ce ne fug oamenii din țară

Sunt atât de multe de făcut în România, ”țara mea de glorii, țar mea de dor”, încât mă miră faptul că tinerii pleacă, băgându-și piciorul la propriu în oportunitățile nevăzute de ei,de aici. 

Ei nu-și văd oportunitățile nici în ei înșiși, dar mai în afara loc… Și asta e problema de fapt. Ei spun că nu se poate face nimic aici, în realitate acest fapt ascunde o neputință mai mare: specializarea, voința și răbdarea de zi cu zi.

Cum adică nu ai ce să faci aici? Atâția amărîți de ajutat, atâția pacienți de vindecat, atâția ignoranți de educat, atâția oameni confuzi de adus pe calea cea bună, atâția copii care-și caută repere, atâta pământ care-și cere lucrarea, atâtea locuri de muncă ce nu și-au găsit angajații, atâtea minusuri pe mai multe planuri, încât Doamne-ferește, e imposibil să nu poți să aduci un plus. Sunt oportunități la tot pasul.

Acolo unde ai fost chemat să muncești, să aduci ROADĂ”.

Și nimănui nu-i sună telefonul peste noapte, ca apel de la vreun Dumnezeu (în afară de cel al banului cu nesaȚ), să te cheme în Italia la spălat de vase…, nici în Germania la tăiat porcii nimănui.<

Că în fond, nu despre asta e vorba nici în viață, și nici măcar în carieră. Înmulțirea talanților nu e doar o pildă… Încă ne mai întrebăm cum au reușit să supraviețuiască fără atâta modernitate, străbunii?Căci în fiecare român doarme un țăran, amorțit, îmbuibat de valul consumerist și al plăcerilor de tot felul….citeste mai departe.

Sursa: trasaturidinfront.ro