Locotenențele județene de la CJ-uri

 „Dacă CCR spune că asumarea pe legea electorală este neconstituțională dăm OUG” . Este una dintre cele mai curajoase afirmații ale premierului Ludovic Orban, care arată cât de hotărât este PNL să modifice legea alegerii primarilor. Discuția despre alegerea președinților de consilii județene pare să fi trecut în planul doi. Să fie mai puțin important un președinte decât un primar? Conceptul de „baron local” a pornit de la statutul dictatorial al președinților de consilii, nu de la primari.

Un primar este obligat să muncească zi de zi, sau măcar să fie prezent la serviciu. Absența unui primar se vede imediat, în timp ce președintele CJ este omul din umbră. Nu are atribuții legate imediat de cetățean. Nu are de rezolvat probleme punctuale, personale. Președintele este cel ce face rost de bani pentru județ.

În timpul guvernului Năstase, când ministrul ce răspundea de administrațiile locale era Octav Cozmâncă, se putea cumula funcția de prefect cu cea de președinte de organizație județeană. Astfel prefectul și liderul PSD era una și aceeași persoană. După modificarea legii prefectul este apolitic, dar numit de partidul de la guvernare tot din rândul foștilor membri, în timp ce președintele CJ poate fi liderul unui partid.

Așa cum majoritatea primarilor sunt liderii organizației municipale, orășenești, comunale a unui partid, majoritatea președinților de CJ din țară sunt și liderii unei organizații județene.

De aici li se trage supranumele de „baroni locali”. Influența lor se vede mai ales când partidul din care fac parte este la guvernare.

Trecuți sub tăcere, nu se discută deloc despre vicepreședinții CJ. Făcând parte din alt partid, chiar și dacă la nivel formal sunt în opoziție, rolul lor este să asigure majoritatea votului pentru inițiativele președintelui. Indiferent cum este ales președintele, împreună cu vicepreședinții formează o locotenență județeană transpartinică.

Triumviratele de la conducerile consiliilor județene se conduc după principiul vaselor comunicante.

Vicepreședintele al cărui partid se află la guvernare asigură legăturile politice cu guvernul. Îi unesc și interesele personale, transpartinice, însă dacă cei trei – președinte și vicepreședinți – nu fac un tot unitar județul respectiv are de pierdut din punctul de vedere al alocării banilor de la guvern. Cum o mână spală altă mână, de regulă echipa de conducere a consiliilor județene este sudată indiferent din ce partid face parte președintele.

Ce importanță are alegerea directă a președintelui dacă tot lucrează mână în mână cu vicepreședinții, care fac parte din alt partid? Alegerea directă nu are mai multă reprezentativitate. Dimpotrivă, este alesul unui singur partid.

Alegerea directă îi dă președintelui siguranța că nu poate fi schimbat de consilieri. Deci alegerea directă le slăbește puterea consilierilor județeni, aleși din toate partidele care depășesc pragul electoral.

Alegerea indirectă îl obligă pe președinte să fie mai cooperant cu toate partidele reprezentate de consilierii județeni.

Fiecare județ are specificul lui. De-a lungul timpului s-au format niște cutume care urmăresc o mai largă reprezentativitate. Cum sunt două partide mari și unul mai mic, s-a încetățenit obiceiul ca fiecare partid să aibă o funcție de conducere. Într-un județ ca Satu Mare dacă președintele făcea parte dintr-un partid românesc se oferea o funcție de vicepreședinte UDMR-ului.

Cutuma nu s-a respectat în timpul USL, când maghiarii au fost cu totul excluși, neoferindu-le nicio funcție de vicepreședinte sau viceprimar. A venit rândul UDMR să excludă PSD-ul, ca represalii la izolaționismul de natură etnică al USL.

Cum se va întâmpla după alegerile din 2020? Rezultatele votului sunt imprevizibile, însă negocierile pentru funcțiile de conducere, fiind de ordin personal, sunt previzibile.

Persoanele se pot schimba, însă nu și metodele.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Satu Mare