de Gheorghe Pârja
De câteva zile, atenția ne este captată de prezența
unor resturi de drone pe teritoriul românesc, în localități din județul Tulcea.
Reacția autorităților a fost diversă, contradictorie și cu întârziere. Ne
aducem aminte cum s-au împotmolit în comunicate ministrul apărării și
președintele țării. A fost o lipsă de dibăcie diplomatică, provocând zâmbete
amare. Că tocmai era un summit la București. Un diplomat ucrainean a dat știrea
cu drona pe malul românesc al Dunării. Apoi am aflat și noi și au început
cercetările, dar și bănuielile. De unde știau ucrainenii? Secretarul general al
NATO a consemnat faptul că țara noastră a întârziat să anunțe violarea
teritorială a granițelor alianței.
Am înregistrat o criză de autoritate, cu război în
apropiere. Bâlbâielile ne-au pus într-o situație delicată în cadrul Alianței
Nord-Atlantice. Apoi autoritățile au început să fie mai active, mai analitice,
mai prudente cu declarațiile. S-au deplasat în zonă oficiali, militari și
reporteri, care au scotocit satele de pe malul Dunării. În cadrul unei reuniuni
ordinare, șeful NATO a informat că nu sunt informații care să indice vreun atac
intenționat din partea Rusiei. A fost amintit incidentul din Polonia, care a
determinat sporirea vigilenței. Tot așa se procedează și în cazul României.
Liderul NATO a spus parlamentarilor europeni că oficialilor din România le-a
luat două zile pentru a anunța evenimentul. Se vede că reacțiile tardive românești
au provocat discuții în cadrul alianței.
Autoritățile locale, mai ales în persoana
primarilor, continuă să semnaleze prezența unor resturi de drone în zonă. Pe
rețelele de socializare au apărut imagini și filmări cu drone ale Kremlinului.
Tot oficialii ucraineni au anunțat că un aparat de zbor a trecut granițele
NATO. Situația creată în Deltă i-a atras atenția și lui Antony Blinken,
secretarul de stat al SUA, aflat în vizită la Kiev, și a avut o convorbire
telefonică cu Luminița Odobescu, ministrul de Externe al României, în care au
discutat despre importanța menținerii evoluțiilor din Marea Neagră sub
control. Raidurile rușilor asupra porturilor ucrainene de la Dunăre vor
continua, spun experții militari. Putin le destabilizează, economia Ucrainei depinzând
mult de exporturile de cereale.
Resturi de drone continuă să fie descoperite pe
teritoriul românesc. Mă întreb și eu, alături de alți cetățeni, de ce nu văd
radarele românești dronele rusești? Care este tipul de dronă ce s-a prăbușit pe
teritoriul nostru? S-a răspândit ideea că dronele rusești pot fi confundate cu
păsări. De aceea sunt mai greu de detectat. Că nu este doar o chestiune de
zvon, ambasadorul rus la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor
Externe, care reclamă violarea spațiului aerian românesc. Se transmit reportaje
despre îngrijorarea populației din zonă. Sunt foarte misterioase constatările
despre drone. Își fac loc și alte puncte de vedere care ar putea complica
situația. Cum este faptul că Ucraina ar dori să atragă un stat NATO, acesta
fiind România, în conflictul ruso-ucrainean.
Generalii români, deveniți buni comentatori ai
războiului, au dezmințit asemenea variantă. Ea stă poate ascunsă în cutele
serviciilor speciale. Mai întorc foile presei foșnitoare. Pe o pagină stă scris
că mai sunt oameni care nu cred în versiunea dronelor rusești. Că ele, noile
zburătoare ale războiului, ar fi fost fabricate în America. Că nu aveau
încărcătură explozivă și erau folosite pentru spionaj. Se mai spune că traseele
dronelor rusești nu au cum să tranziteze teritoriul nostru. Un purtător de
cuvânt crede că americanii au efectuat misiuni operative. Atunci de ce a fost
chemat de urgență la MAE ambasadorul rus la București? Citesc că sunt ascunse
publicului informațiile despre tipul de drone care s-au prăbușit.
Toate acestea fac parte din capcanele războiului
informațional. Un general ne sfătuiește să nu mai avem încredere în ceea ce se
comunică oficial. Dar în ce să credem? Aceasta este drama dronelor care ne
înconjoară. Se iau măsuri de protecție. Cerul dinspre Dobrogea de nord a fost
închis pe câțiva zeci de kilometri. Războiul ne dă târcoale. Curaj, oameni
buni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu