Temperatura unui coșmar

                                                                              de Gheorghe Pârja

Recunosc, am serioase prudențe față de comentariile unora care taie felii decisive din realitate, pun struț personal la idee, alungă alte păreri din preajmă și apoi folosesc multă agheasmă politică pentru a fi mai credibili. Știu că în politică se practică spiritul alunecos și uneori vulgaritatea, lipsa de respect pentru foștii înalți demnitari. Am rămas siderat când, într-o seară, o vocală realizatoare, cu o poftă răzbunătoare, l-a făcut mincinos pe un fost președinte de țară, în văzul țării. Felul cum a decurs furia nu mă preocupă. Se vede că undeva este putred mărul, cum spunea marele Hașdeu. Dar nu putem fi indiferenți la agitațiile din jurul țării noastre. În primul rând, efectele războiului din Ucraina.

Urmăresc cu atenție reacțiile Occidentului la fenomen. Cum nu am drumuri prin Europa, îmi culeg informații din surse de încredere. Am citit un text cu multe detalii, scris de prietenul, dramaturgul cunoscut, Matei Vișniec. De fiecare dată când scrie despre realită­țile Apusului o face cu detașare, cunoaștere și soluții. Matei o spune răspicat că, deși se află, geografic vorbind, foarte aproape de fostul bloc comunist și doar la două ore de avion de capitatele est-europene, Europa Occidentală trăiește, mental vorbind, pe altă planetă. De unde se vede că locuitorii acelui spațiu nu sunt foarte preocupați de pierderea libertății. Matei simte temperatura acestui coșmar, pierderea libertății, că doar trăiește printre occidentali. În Franța.

Atacul lui Putin împotriva valorilor democrației și ale libertății nu a provocat nicio tresărire sesizabilă în conștiința opiniei publice din Vest. Nici moartea lui Navalnîi nu i-a tulburat, în ciuda mediatizării acestui act de barbarie. După dezbateri furtunoase, liderii Uniunii Europene au deblocat ajutoare serioase în favoarea Kievului. Matei crede că a deschide rezervorul cu bani nu înseamnă a-ți deschide sufletul. Scrie prietenul meu din Paris: „Paralizie, placiditate, somnolență. Detașare, hipnoză… Caut cuvinte cât mai sugestive pentru a defini starea de spirit a vesticilor. Să fi operat societatea de consum o mutație profundă în ființa lor?”

Tot el are și explicații constatate la fața locului: „Starea de placiditate din Vest are fără îndoială numeroase cauze. Una dintre ele ține și de incultura geopolitică a generațiilor născute în regim de libertate. Pentru ele, libertatea este un dat ontologic, ceva echivalent cu mișcarea corpurilor cerești. Unei ființe născute și crescute în context de democrație și libertate pur și simplu nu-i vine să creadă că, la un moment dat, soarele s-ar putea să nu mai răsară.” Tot așa ele, generațiile născute în regim de libertate, nu cred că democrația ar putea să dispară, că regimurile autoritare ar putea ajunge și prin Vest. Uită că noile ideologii progresiste au plasat Occidentul pe lista nea­gră, l-au încărcat cu vinovăție pentru toate relele de pe pământ. Vedem și noi pe plaiuri românești că mai sunt oameni care arată spre Occidentul cu surprize. În această lume cu multe păcate, care este calea cea mai adecvată și pentru noi? Cunoașterea acestei stări de spirit din Vest este necesar să ne fie cunoscută. Că altfel putem primi răspunsuri cu surprize la întrebări despre soarta civilizației.

În aceste condiții descrise de Matei ne putem întreba dacă Vestul va înțelege cât de “periculos este regimul lui Putin, sinteză de țarism, sovietism, imperialism și ortodoxie radicală mistică.” Cum spuneam, textul lui Matei are și o față încurajatoare. El crede că Uniunea Europeană dispune de resursele umane, economice și tehnologice pentru a deveni o putere militară și diplomatică. Îi lipsesc inteligența colectivă, imaginația politică și curajul ieșirii din confortul vasalității față de America. Trezirea este unica ei șansă în contextul conflictului cu vasta coaliție antidemocratică, structurată astăzi pe planetă, precum și în contextul în care Statele Unite și-ar putea revizui statutul de protector militar al vechiului continent.

Mulțumesc, Matei Vișniec, pentru ideile stârnite de textul tău! Că Europa libertăților, după ce a beneficiat de cea mai lungă perioadă de pace din istoria ei, a ajuns la o bifurcație. Pe un indicator scrie despre continuarea somnului și ieșirea din istorie, iar pe celălalt scrie despre trezire, revenire pe planeta de origine și renaștere. După ce am măsurat și eu temperatura acestui coșmar extrem de dăunător, evident, și eu pledez pentru indicatorul cu trezirea solidarită­ții dintre oameni.