Noțiunea de „singularitate primordială”

 

                       29.03.2025                         

 

Noțiunea „singularitate primordială” este destul de greu de înțeles de noi oamenii simpli.

Aceasta pornește de la ipoteza că, inițial, înainte de Big Bang, Universul era „un punct infinit de mic,cu un volum ce tinde spre zero și cu o densitate și cu o temperatură ce tindeau spre infinit”, adică era „o Singularitate” (un punct singur).

„O singularitate” este „ceea ce are loc decât o singură dată și într-un singur punct”.

„Singularitate primordială”, are sensul de „ceea ce a avut loc o singură dată și într-un singur punct”, din care a luat naștere Universul prin „Big Bang”.

„Singularitate primordială” de la care a luat naștere Universul se presupune că a avut loc în afara timpului și în afaraspațiului, noțiuni care nu ar fi existat până la „Marea Explozie Inițială”, numită „Big Bang”.

Acesta a fost „punctul de origine”, „punctul de început”,               adică „singularitate primordială”de la care a luat naștere Universul, în urmă cu circa 13,8 miliarde de ani, prin „Big Bang”.

Admițând ipoteza că, inițial, „Universul a fost „un punct infinit de mic, infinit de fierbinte și infinit de dens”, se consideră că Big Bang-ul este compatibil cu „crearea lumii din NIMIC”.

A se vedea și articole N. Grigorie Lăcrița, postate pe Internet, pe mai multe site-uri: „Crearea lumii din NIMIC este admisă și de religie și de știință” și „Deosebiri și asemănări, în facerea lumii, între teoria creației și teoria evoluționismului”.

Pentru a încerca să ne imaginăm și să înțelegem, câtuși de puțin (dacă putem să ne imaginăm și să înțelegem așa-ceva!?), cam cum arăta acel „punct infinit de mic, infinit de fierbinte și infinit de dens”, din care a luat naștere Big Bang-ul, trebuie să pornind de la următoarele explicații date de știință (vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Big_Bang).

1. Se spune că, la începuturile sale, adică la producerea Big Beng-ului, tot Universul era conținut într-o sferă de mărime infimă, subnucleară, de numai 10⁻³² milimetri diametru (un mm, împărțit la 10 urmat de 32 de zerouri), față de nucleul unui atom care are ordinul de mărime de 10⁻¹² milimetri (un mm, împărțit la 10 urmat de 12 zerouri).Temperatura la acel stadiu era însă inimaginabil de mare, de ordinul a 10³² grade (10 urmat de 32 de zerouri).

2. Explicații la aceste mărimi.

2.1. Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei, fiind în jur dea zecea miliardime dintr-un milimetru =10⁻⁹ = „10 milimetrii împărțit la cifra10 urmată de 9 zerouri” = 10⁻⁸ = „1 milimetru împărțit la cifra 10 urmată de 8 zerouri”.

2.2. Un „punct infinit de mic”, de 10⁻³³, se exprimă, față de un milimetru, prin fracția „la numărător, cifra 1, iar la numitor, cifra 10 urmată de 33 zerouri”.

2.3. Temperatura la producerea Big Beng-ului era inimaginabil de mare, de ordinul a 10³² grade, adică de „cifra 10 urmată de 32 zerouri”, de grade Celsius.

Comparativ, temperatura maximă a Soarelui este de numai (circa) 15⁶, adică de 15 urmat de 6 zerouri, respectiv de 15.000.000 grade Celsius.

 Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița