Foaie periodică, gratuită a
Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXV(2025), nr. 538(16 –31 Martie)
Dragii mei enoriași!
Mormântul
Domnului. În ultima vreme se face mare caz pe
anumite programe de televiziune privind aşa-zisul mormânt al Domnului Iisus
Hristos, care s-ar fi descoperit la Ierusalim, altul decât cel cunoscut de două
mii de ani încoace. Mormântul în discuţie s-ar fi găsit prin 1982, dar, vezi
Doamne, despre el nu s-a suflat o vorbuliţă o jumătate de veac. Trebuia spurcat
Paştele anul acesta. Zic aşa-numiţii descoperitori, că în mormântul cu pricina
ar exista mai multe schelete şi pe cranii ar scrie numele defuncţilor. Pe unul
ar scrie Isus, pe altul Maria, pe altul Maria Magdalena, pe altul, al unui
copil, ar scrie Iuda. De aici ,,savanţii" au tras concluzia că Iisus cel
adevărat n-ar fi înviat, că ar fi fost căsătorit şi ar fi avut şi copii. După
cum observaţi, măgăria vizează două aspecte esenţiale privind învăţătura
creştină: denigrarea dumnezeirii Mântuitorului şi negarea învierii Lui. Tocmai
fiindcă problema este deosebit de importantă şi nu trebuie lăsat să se
strecoare în sufletul niciunui credincios de-al nostru nici cea mai mică
îndoială cu privire la dumnezeirea şi Învierea Mântuitorului, socotim potrivit
să zăbovim mai mult în această ,,scrisoare", pentru a analiza cum se
cuvine situaţia respectivă ce s-a creat.
a) Învierea Mântuitorului a fost reală.
Din Sfintele Evanghelii ştim că mormântul a fost păzit de gardă romană.
Soldaţii romani nu se jucau de-a armata. Cu oarecare timp înainte s-au
descoperit ruinele oraşului Pompei. Acesta
a fost acoperit de lava vulcanului Vezuviu. Aproape două mii de ani nu
s-a mai ştiut nimic despre acel oraş. Când s-a descoperit în urmă cu câteva
decenii, au fost scoase la lumină străzile, casele, gardurile. S-au găsit şi
numeroase schelete. Majoritatea erau în poziţie orizontală, adică erau culcate,
semn că vulcanul izbucnise noaptea. Existau şi unele în poziţie de fugă.
Existau însă şi schelete pietrificate, în poziţie verticală, cu arme romane
lângă ele. Acelea erau scheletele soldaţilor romani, care făceau de pază.
Imaginaţi-vă ce disciplină severă era în armata romană, dacă acei soldaţi au
văzut vulcanul izbucnind, au văzut lava cum coboară de pe munte şi-i acoperă
puţin câte puţin, dar nu şi-au părăsit postul. Asemenea soldaţi au fost şi la
mormântul Mântuitorului. Nu putea să se întâmple ca apostolii, oamenii aceia
care stăteau ascunşi, aşteptând dintr-un moment într-altul să fie arestaţi şi
condamnaţi ei înşişi, să vină la acea gardă, să dea piatra de pe mormânt la o
parte şi să fure trupul Mântuitorului. Mai mult, ştim că timp de patruzeci de
zile după Înviere, Mântuitorul S-a
arătat în repetate rânduri atât ucenicilor Săi, cât şi la numeroşi oameni. Au
fost cazuri, când S-a arătat şi la 500 de persoane o dată. Au fost şi oameni
care au pus la îndoială Învierea, cum a fost Sfântul Apostol Toma. Pe fiecare
din aceştia i-a convins definitiv, că El a Înviat cu adevărat. Mai mult,
amintiţi-vă că la Înălţare au fost de faţă atât Sfinţii Apostoli, cât şi mulţi
oameni din Ierusalim, care au văzut cu ochii lor minunea şi s-au întors în
oraş, spunând tuturor. Aşa se explică şi faptul că după Înălţare lumea a aderat
cu miile la creştinism.
b)Denigratorii Învierii şi Dumnezeirii
Mântuitorului susţin că pe craniile acelor persoane descoperite de ei era scris
numele fiecărui defunct. Este la mintea oricui că nu a existat niciodată un
popor, care să-şi jupoaie morţii, să le cureţe carnea de pe oase şi să le scrie
numele defuncţilor pe oase sau pe cranii. O
prostie mai mare ca asta cred că nu există! Mai mult! Mormântul acela
spun ei că durează de două mii de ani. Dumneavoastră aţi observat că la cimitir
rareori se mai găseşte câte un oscior din cineva care a decedat în urmă cu
70-80 de ani! În oraşul Pompei s-au
găsit schelete, fiindcă acelea fuseseră acoperite cu lavă şi nu mai
pătrunsese aerul la ele ca să putrezească în mod normal. Se pietrificaseră, pur
şi simplu. Ori, la mormântul descoperit la Ierusalim, osemintele erau în
contact cu aerul, fiindcă mormintele se sapă în piatră, fiind o ţară cu un
teren pietros.
c) Denigratorii spun că mormântul era în
Ierusalim şi acolo era înmormântat Iisus cu ,,familia Sa". Dar noi ştim,
că Iisus a copilărit în Nazaret. Acolo a rămas şi Maica Domnului. Erau oameni
săraci. Care dintre Dumneavoastră şi-ar permite să-şi cumpere loc de veci la un
cimitir în Bucureşti şi, la moarte, să fie dus şi înmormântat acolo? Ar trebui
să dispuneţi de sume imense. Mai mult decât atât, nu aţi avea pe nimeni acolo,
care să se mai ocupe de mormânt şi să facă toate cele rânduite, legate de
pomenire.
Denigratorii Dumnezeirii şi Învierii
Mântuitorului bat câmpii şi încearcă să strecoare îndoiala în sufletele celor
mai puţin credincioşi. Ei nu știu că în fiecare an se adună creștini din toată
lumea la biserica ce s-a construit pe locul unde a fost mormântul Mântuitorului
şi de două mii de ani acolo se săvârşeşte slujbă. Acolo se poate vedea
mormântul adevărat. Acolo apare din senin, an de an, în după-amiaza Sâmbetei
celei Mari, Sfânta Lumină a Învierii, de la care patriarhul şi toţi cei
prezenţi îşi aprind lumânările. Vă veţi întreba, poate, cine are interesul să
batjocorească creştinismul şi învăţăturile lui de bază. Sunt mulţi asemenea
duşmani. În primul rând aş numi pe cei de alte religii, care nu văd cu ochi
buni faptul că ucenicii Mântuitorului, respectiv creştinii, au fost
doisprezece, iar azi sunt aproximativ două miliarde şi jumătate, adică mai bine
de o treime din populaţia globului. Oamenii aceia sunt în stare să se sinucidă
prin actele teroriste pe care le fac în
fiecare zi, de care auzim mereu la televizor, numai ca să aducă mai multă suferinţă
şi pagubă celor ce nu sunt de aceeaşi religie cu ei. Alţi duşmani sunt ateii.
Aceştia au adus destule suferinţe Bisericii de-a lungul vremii, dar mai ales în
regimurile fasciste şi comuniste. Alţi duşmani sunt chiar în sânul creştinismului. E vorba de acele secte,
care-şi zic creştine, dar şi-au făcut un adevărat crez din a submina
dumnezeirea Mântuitorului şi a batjocori minunile Lui. Am mai putea numi în
acest context organizaţiile masonice, oculte şi altele. Nu trebuie uitat că în anii
trecuți, tot în preajma Sfintelor Paşti, au lansat o altă gogoriţă, aceea cu
Codul lui Da Vinci. Şi, fără îndoială, altele mai mari decât acestea vom
vedea! Poate într-o bună zi vor zice de
Mântuitorul că a fost fotbalist, cântăreţ, boxeur etc.!
Ce e val ca valul trece. Noi să ne
păstrăm credinţa şi să nu uităm că e
vreme de cernere, o vreme în care războiul nevăzut dintre Bine şi Rău e foarte
puternic. Important este să nu fim de partea Răului. Stă în puterea noastră!
*
Taina
Sfintei Spovedanii reflectată în proverbele
românești(IV)
VII. Forma. Sunt mai multe etape în desfășurarea Tainei
Sfintei Spovedanii. Dintre acestea, proverbele consemnează:
Ø Recunoașterea
păcatelor cu sinceritate: ,,Atunci te poți mântui, când, recunoscându-ți
greșeala, nu numai te vei căi, ci te vei pocăi”(VIII, 390); ,,Cel păcătos
cunoaște prea bine greșeala sa, dar de mândrie s-arată ca și când nici o
știință n-ar avea”(VIII, 469); ,,Cu suflet viteaz și cu trup leneș”(II, 439);
,,Cu sufletul în palmă”(II, 440); ,,Cu sufletul la gură”(II, 440); ,,Cui i-e
frică de Domnul, nu-i este frică de greșeli, că niciodată nu greșește”(VIII,
194); ,,Curăță mai întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului, ca să fie
și cea din afară curată”(IV, 39); ,,Greșalele tale la suflet ușurință, când de
față le mărturisești”(VIII, 194); ,,Greșeala are și iertare”(X, 408);
,,Greșalele când se mărturisesc de sine se iartă”(VIII, 193);,,Greșalele se
iartă când omul se pocăiește”(VIII, 194); ,,La vreme de mântuire și cel dintâi
și cel din urmă deopotrivă se înțeleg”(VIII, 390); ,,Mai bine să mărturisești
greșeala ce-ai făcut și s-o îndreptezi, decât să zici că n-ai greșit și în
greșeli să rămâi”(VIII, 196); ,,La vreme de mântuire și cel dintâi și cel din
urmă deopotrivă se înțeleg”(VIII, 390); ,,Păcatul acoperit – totdeauna
suferit”(VIII, 469); ,,Păcatul ascuns nu te necinstește”(VIII, 469); ,,Păcatul
mărturisit este iertat”(VII, 72); ,,Păcatul mărturisit este pe jumătate
iertat”(VII, 72); ,,Păcatul mărturisit și îndată părăsit este vrednic de
iertare, când pocăință are”(VIII, 469); ,,Păcatul netămăduit cu noi în pământ
se îngroapă, ca să se arate la Dreptul Judecător”(VIII, 469); ,,Se pocăiește ca
lupul când îl tundea și el se văieta că oile se depărtează”(IX, 72); ,,Cu
trupul în biserică și cu gândul la dracu”(II, 447);
Ø Umilința trebuie să caracterizeze pe cel ce
vine la Sfânta Spovedanie: ,,Ca
rugăciunea cu umilință, nimic altceva nu ți-aduce bună rânduială”(IX, 140);
Ø Rugăciunea
trebuie să fie pe buzele și în inima celui ce
vine la Spovedanie, dar o rugăciune sinceră, ci nu rugăciuni formale, rostite
fără noimă: ,,Rugăciunea peste măsură, ca ,,Doamne miluiește!” de mii și mii de ori, ce-aduce și la popă
mare supărare”(IX, 140);
Ø Iertarea
dușmanilor și a celor ce ne-au făcut rău: ,,Blând și lesne iertător către cei ce-ți greșesc ție de te vei
arăta, cu Dumnezeu te vei asemăna”(VIII, 37); ,,Când zici ,,Iartă-ne nouă
greșalele noastre, precum și noi iertăm greșalele greșiților noștri” se
înțelege că faci o legătură cu Domnul, că de vei ierta tu mai întâi pe ai tăi
greșiți, așa și Domnul în urmă să te
ierte pe tine; iar de nu, nu. Vezi dar acum ce legătură faci și cu cine o faci,
că și de-ar voi Domnul să te ierte pe tine, n-ar putea să te ierte mai înainte,
până ce vei ierta tu celor ce ți-au greșit ție. De aceea, ca să se păzească
această legătură ce însuți tu ai făcut cu Domnul, de bună voia ta, iartă tu mai
întâi și apoi roagă pe Domnul ca să te ierte și el pe tine”(VIII, 36); ,,Cel ce
nu iartă pe altul, nu să înțălege de om, că omul, firește fiind supus
patimilor, unul altuia trebuie să creadă”(VIII, 37); ,,Până nu vei ierta nu
cere iertăciune, că Domnul nu te va asculta”(VIII, 37); ,,Cel mai mare păcat
este a ține tu minte greșeala ce ție altul a greșit”(VIII, 469). Sunt și din cei care chiar și pe patul morții, la Spovedanie
mărturisesc că pe anumiți dușmani nu-i pot ierta, nu pot vorbi cu ei, iar fapta
acelora ,,O să o spun și morților”(II,
616) și ,,O să o țin minte și
mort”(II, 616), ceea ce nu-i creștinesc, iar Sfânta Spovedanie nu-și face
efectul;
Ø Iubirea
semenilor și chiar a dușmanilor:
,,Bucuria
și fericirea celor mântuiți a se iubi în veci”(VIII, 390);
Ø Despăgubirea
celor păgubiți, asemenea lui Zaheu vameșul: ,,Păcatul cu pomene nicicum nu se curăță, ci numai cu
despăgubirea celui ce l-ai năpăstuit”(VIII, 469);
Ø Postul în perioada premergătoare Sfintei Spovedanii
ajută pe cel în cauză să-și facă o analiză atentă a propriei stări sufletești,
crează mediul potrivit pentru rugăciune, fapte bune și căință: ,,Cel ce postește spre spășenia sufletului
și de fapte rele nicicum nu se lasă, mai mult păcătuiește, socotind că cu
postul pe Domnul va înșela”(VIII, 459);
Ø Căința
sinceră pentru păcatele făcute și hotărârea de a nu le mai repeta în viitor: ,,Ca
căința, nici o pedeapsă nu te duce la pocăință”(IX, 72); ,,Ca mușcătura de căință
nici o mușcătură mai dulce”(IX, 72); ,,Ca să te scapi de amărăciunea căirii, să
te căiești până a nu greși”(VIII, 263); ,,Căința fără pocăință moartă
să-nțelege. Urmează-le pe amândouă”(VIII, 263); ,,Căința și pocăința – cea mai
mare cinste a păcătosului”(VIII, 469); ,,Cea mai mică căință c-o bună pocăință,
ți-aduce la suflet bună fericire. De ea să te ții” (VIII, 264); ,,Cei ce târziu
se căiesc, ca râsul de cu vară ce plânge de cu iarnă”(IX, 72); ,,Cel ce se
căiește își cunoaște greșeala; cel ce se pocăiește mai înțelept să socotește,
că de ea se părăsește. Tu acestuia să te asemenea”(VIII, 264); ,,Cel ce se
căiește târziu se deșteaptă, când vremea nu-l mai așteaptă. Deșteaptă-te mai
din vreme, ca să nu te căiești”(VIII, 264); ,,Cu pocăință după căință păcatul
l-ai spălat, fără a mai supăra pe Domnul cu mii și sute de rugăciuni, iar
dimpotrivă, mai mult Îl întărâți, că-I aduci aminte de relele ce-ai
urmat”(VIII, 468); ,,Cui i-e rușine să se căiască, să se ferească să nu
greșească”(VIII, 263); ,,După căință/ Vine pocăință”(VII, 351); ,,Nici o
iertare de păcate până nu te vei îndrepta și părăsire lor nu vei da”(VIII, 37);
,,O pocăință cât de mică, cu părăsire de cele rele, biruiește mii și sute de
mătănii”(VIII, 381); ,,Omul cu știință/Are pocăință”(V, 585); ,,Vai de cel ce
cere iertare pentru greșale numai până se va cumineca, socotind că cu aceasta
pe Dumnezeu va înșela”(VIII, 36); ,,Păcatul îndată se uită, când îndată se
îndreptează”(VIII, 469).
Ø Milostenia
și facerile de bine trebuie să însoțească
Sfânta Spovedanie: ,,Câte lacrimi de săraci vei șterge cu mâna ta, atâtea păcate din
sufletul tău vei spăla”(VIII, 468); ,,Ce dai săracilor ție-ți dai”(V, 561);
,,Cel mai mare păcat în lume este a nu săvârși binele ce poți altuia a
săvârși”(VIII, 469); ,,Cine dă săracului împrumută pe Dumnezeu”(V, 560);
,,Bogățiile trec, faptele bune rămân”(V, 94); ,,Păcatele, cât de multe, numai
milostenia cu pocăință, ca apa pe foc le stinge”(IX, 125);
Ø Sfaturi
bune date semenilor: ,,Cel ce va
îndrepta pe un păcătos, sufletul din moarte va mântui”(VIII, 469);
Ø Metaniile nu sunt agreate prea
mult de omul din popor. Le socotește formalism și fără folos pentru suflet: ,,Mătănii multe în zadar, când pocăința îți
lipsește”(VIII, 382); ,,Mătănii multe, întreagă dobitocie, viclenie și răutate
arată, că va să înșele pe cei ce-i văd făcând metanii”(VIII, 382); ,,Nici măcar
o metanie, ci îndurare mare”(VIII, 382); ,,Nici mătănii cere Domnul, ca să-ți
frângi mijlocul, tocmai ca pehlivanii, ci căință și pocăință, cu depărtare de
orice rea urmare”(VIII, 282)
VIII. Efectele Sfintei Spovedanii
sunt mai multe, astfel:
v Iertarea păcatelor mărturisite: ,,L-a iertat
Dumnezeu”(VI, 687); ,,Cine are iertăciune până a nu se osândi, își dovedește
greșeala sa și scapă de păcat. Asemenea și tu să urmezi”(VIII, 37);
v Curățirea sufletului: ,,Când ne căim, nu ne căim pentru răul ce am făcut, ci pentru
că ni-i frică să nu ne ajungă alt rău și mai rău; iar când ne pocăim cunoaștem
răul ce am făcut, de-aceea de el ne părăsim”(VIII, 263); ,,Întâi să te căiești,
apoi să te pocăiești și în urmă să nădăjduiești iertare să dobândești”(VIII,
36); ,,Nu înfrunta pe cel ce se
pocăiește, că toți suntem vinovați păcatului”(VIII, 263); ,,Nu înfrunta pe
păcătosul ce Domnul l-a iertat”(VIII, 468); ,,Păcătosul când se pocăiește,
sufletul îi înflorește”(VIII, 469);
v Mântuirea: ,,Dacă pui untdelemn
în candelă, îți va lumina”(III, 67); ,,A-și vedea de suflet”(II, 443); ,,Cu
spovedania și cu buna mărturisire la multe greșeli te îndreptezi; de-aceasta să
te ții”(VIII, 574); ,,Greșalele tale la suflet ușurință, când de față le
mărturisești”(VIII, 194); ,,Pocăința te duce în cer de pe pământ, când la vreme
o săvârșești”(VIII, 263);
v Răsplată de la Dumnezeu: ,,Nici o
faptă fără plată, îndată sau mai pe
urmă(VIII, 607); ,,Nici o căință fără mângâiere, după pocăință”(VIII,
263); ,,Când se trudește săracul,/Dumnezeu îi umple sacul”(V, 563);
v Reorganizarea vieții și a comportamentului: ,,De acu calea bisericii”(VI, 492)(Va urma).
*
Îndemnuri părintești. Din
scrierile Părintelui Ambrozie, starețul Mănăstirii Optina, selectăm:
,,Fraţilor, nu pregetaţi, cuprinşi de
spaimă în faţa ticăloşiei oamenilor; iubiţi-i aşa ticăloşi cum sunt, căci
astfel, iubirea voastră va fi după chipul şi asemănarea iubirii lui Dumnezeu,
ridicându-se pe culmea cea mai înaltă a dragostei pământeşti.
Iubiţi toată plăsmuirea Ziditorului acestei
lumi, în întregimea ei, precum şi fiecare grăunte de nisip în parte. Căutaţi cu
drag la fiece frunzuliţă, la fiece rază de soare. Iubiţi dobitoacele
necuvântătoare şi firul de iarbă, iubiţi orice lucru neînsufleţit.
Iubind, veţi înţelege taina divină ce se
ascunde în toate şi desluşind-o o dată pentru totdeauna, cu fiecare zi vi se va
arăta tot mai lămurit.
Numai aşa veţi putea îmbrăţişa întreaga lume
cu o dragoste desăvârşită, atotcuprinzătoare.
Iubiţi dobitoacele: către ele şi-a
îndreptat Dumnezeu mai întâi gândul şi le-a hărăzit o bucurie senină. Nu le-o
stricaţi şi nu le chinuiţi, feriţi-vă să le răpiţi bucuria de a trăi, spre a nu
sta împotriva celor lăsate de Dumnezeu.
Omule, nu te semeţi, socotindu-te mai
presus decât dobitocul necuvântător, căci, cu toată semeţia ta, pângăreşti
pământul oriunde îţi calcă piciorul, şi-n urma ta rămâne o dâră de putregai.
Şi, din păcate, vai vouă, aşa se
întâmplă aproape cu fiecare dintre noi!
Iubiţi mai cu osebire pruncii, căci şi
ei sunt fără de prihană, ca îngerii din cer şi trăiesc pentru a ne umple
sufletul de duioşie şi pentru a ne curăţa inimile noastre păcătoase, luminând
asupra noastră ca un semn ceresc. Vai de cel ce umileşte un prunc! (…)
Ţi se întâmplă uneori să stai în
cumpănă, nedumerit, în faţa păcatului omenesc, întrebându-te: „Cum să-l iau, cu
osândire sau cu smerită dragoste?” Alege totdeauna dragostea cea smerită.
Şi dacă te-ai hotărât aşa, o dată pentru
totdeauna, nu-ţi va fi greu să cucereşti întreaga lume”.
*
Floriile. Redăm mai jos o poezie a lui Vasile Alecsandri cu
acest titlu, pentru a sublinia bucuria firii și a zidirii la această Sărbătoare
a Primăverii:
,,Iată zile-ncălzitoare
După aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.
Primăvara-ncântătoare
Scoate iarba pe câmpii,
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.
Lumea-i toată-n sărbătoare
Ceru-i plin de ciocârlii.
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.
Păcat, zău, de cine moare
Și ferice de cei vii!
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.
Copiliță, nu vrei oare,
Nu vrei cu mine să vii,
Când Floriile-s cu soare
Și soarele cu Florii?
Să culegem la răcoare
Viorele albăstrii?
Hai! Floriile-s cu soare
Și soarele cu Florii.
Eu ți-oi da de orice floare
Mii de sărutări și mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Și soarele cu Florii:
Iar tu, dulce zâmbitoare,
Te-i face că te mânii,
Hai! Floriile-s cu soare.”
*
Ajutoare
și donații. În această perioadă, parohia noastră a
primit câteva ajutoare și donații din afara ei, astfel: Doamna Mierluș Maria(Rm. Vâlcea): 500 lei; Domnișoara
Bordeiașu Ecaterina (București): 300 lei; Doamna Ivanovici Florica(București):
250 lei. Dumnezeu să le răsplătească!
Primăria
Malovăț a achitat valoarea volumului Monografia
satului Malovăț. Contribuții, pe care urmează s-o donăm enoriașilor
parohiei noastre cu prilejul Sf.
Paști.
*
În cursul lunii martie am donat pâine
credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 2 Mart.(Bârda): 107 pâini; 9 Mart.(Malovăț):
170 pâini; 16 Mart.(Bârda): 150 pâini; 23 Mart.(Malovăț): 170
pâini; 25 Mart.(Malovăț): 138 pâini; 30 Mart.(Bârda): 167 pâini. Așadar, în luna martie s-au donat 902 pâini. Totodată, în luna martie
s-a vândut pâine credincioșilor la prețul de achiziție de 1,30 lei, astfel:
2 Mart.(Bârda): 593
pâini; 9 Mart.(Malovăț): 130 pâini; 16 Mart.(Bârda): 550 pâini; 23
Mart. (Malovăț): 130 pâini; 25 Mart.(Malovăț): 162 pâini; 30
Mart.(Bârda): 633 pâini. Așadar, în luna martie s-au vândut 2.198
pâini.
*
Ca în fiecare an, cu prilejul începutului Postului Sfintelor Paști, Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a inițiat și anul acesta colecta pentru Fondul
Central Misionar. Colecta s-a desfășurat în parohia noastră în zilele
indicate în pastorală. S-au strâns 350 lei. S-a eliberat chitanță
donatorilor. Am depus la protoierie, din partea parohiei noastre, suma de 1.500
lei.
*
Plăți. În cursul lunii martie am efectuat câteva plăți mai
mari, astfel: tipografiei pentru volumele Monografia satului Malovăț,
Însemnări și Frunze pe cărare; 4.030 lei brutăriei pentru cele 3.100 pâini donate
și vândute în luna martie; 1.568 lei protoieriei pentru făclii de Paști; 850 lei
Mănăstirii Prislop pentru o cădelniță; 587 lei hârtie de scris; 525
lei protoieriei pentru tămâie, cărbune, icoane și imprimate; 392 lei impozit;
280 lei protoieriei pentru candele; 210 lei poștei pentru colete; 200 lei poștei
pentru timbre și altele mai mici.
*
Publicații.
În
această perioadă am reușit să mai publicăm câteva materiale astfel: ,,Scrisoare
pastorală” – 534, pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de
radio în limba română din Australia, 15 febr. 2025(https://bentodica.blogspot.com); pe blogul
Domnului Dragoș Gelu din Baia Mare, 15 febr. 2025(https://moaraluigelu.blogspot.com); în ,,Observatorul”,
Toronto(Canada), 17 febr. 2025, ediție și on-line(https://www.observatorul.com); în ,,Armonii
culturale”, Adjud, 2025, 17 febr., ediție și on-line(https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca
Septentrionalis”, Baia Mare, 19 febr. 2025, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Sfânta
Spovedanie reflectată în proverbele românești, în ,,Națiunea”,
București, 9 mart. 2025, ediție și on-line (https://ziarulnatiunea.ro/category/ religiespiritualitate); Ioan și
Irodiada, în ,,Națiunea”, București, 29 mart. 2025, ediție și
on-line(https://ziarulnatiunea.ro/category/religiespiritualitate); Asemănarea
cu Dumnezeu, în ,,Obiectiv mehedințean”, Dr. Tr. Severin, an. XVII(2025),
nr. 1272(3 apr.), p. 12; ,,Scrisoare pastorală” -537, în ,,Bibliotheca
Septentrionalis”, Baia Mare, 4 apr. 2025, ediție și on-line (https://
ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com).
*
Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul
Primăriei Malovăț, am reușit să dăm la lumină Monografia satului Malovăț.
Contribuții(670 pag.), după ce, în urmă cu câteva luni, am publicat Monografia
satului Bârda. Contribuții, tot cu ajutorul primăriei. Dacă acea lucrare a
fost darul de Crăciun făcut enoriașilor noștri, aceasta este darul de Sfintele
Paști. În următoarele zile o vom distribui.
Actuala lucrare privește istoria,
tradițiile, folclorul, instituțiile și actualitățile satului și oamenilor din
Malovăț. Am adunat materialul respectiv de-a lungul zecilor de ani, așa cum s-a
întâmplat și cu satul Bârda. Dacă nu s-ar fi oferit primăria să ne ajute să dăm
la lumină aceste cărți, ele ar fi rămas la nivel de notițe și fișe răspândite
în numeroasele manuscrise ale subsemnatului.
Cu aproape o jumătate de veac în urmă, protopopul de
atunci îmi spunea: ,,- Te duci tu acolo, dar ai să-ți blestemi zilele! Parohia
Malovăț e cea mai reclamangie parohie din județ!”
Au trecut de atunci atâția ani, am trăit alături de
enoriașii mei și rele și bune, am râs și am plâns cu ei, ne-am rugat și am
sperat împreună, am fost ca o familie unită în fața încercărilor vieții. Cât
privește reclamațiile.... Până acum n-a fost niciuna!
Datorită enoriașilor mei din Malovăț și Bârda, am
reușit să mă apropii de minunata misiune a preotului. Fiecare an de
împreună-lucrare a fost ca o treaptă din scara ce duce spre înălțimi. Datorită
dumnealor am reușit să propovăduiesc Cuvântul lui Dumnezeu în parohie, în țară
și în lume, până departe pe meleaguri australiene. Încerc să cred că am
contribuit și eu, cu modestele mele posibilități, la apropierea multor suflete
de Dumnezeu, că am reușit să le sădesc multora în suflete dragostea de cele
sfinte, de Țară, de frumusețea sufletului românesc.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu, fiindcă mi-a mângâiat viața
cu așa enoriași! Le mulțumesc enoriașilor mei, fiindcă mi-au fost de-a lungul
vremii ca niște bunici, părinți, frați, surori, copii sau nepoți. Îi asigur că,
dacă ar fi s-o iau de la început de zece ori, tot preot m-aș face și tot în
Parohia Malovăț aș veni!
*
În această perioadă, parohia noastră
a publicat cartea Doamnei Dr. Aritina-Mihaela Ionescu, Frunze pe cărare(137
pag) și a regretatei sale mame, Prof. Sofia Dobrescu, Însemnări(126
pag.). Întregul tiraj al celor două cărți a fost cumpărat de Doamna Dr.
Aritina-Mihaela Ionescu din Curtea de Argeș.
*
Zâmbete. ☺ Un
tânăr fermier scoțian se însoară cu o fată din satul vecin. După nuntă, la care
s-au servit tradițional doar produsele fermei, spre aprobarea admirativă a
invitaților, tânăra pereche își petrece luna de miere timp de o săptămâna într-un
cort așezat pe malul râului care traversa ferma și se întoarce la munca de zi
cu zi. De îndată, însă, își face apariția mama soției, venită să inspecteze în
amănunt proprietățile ginerelui, ca să se asigure că totul este gospodărit așa
cum scrie la carte și nu se face risipă.
Tragedia se întâmplă atunci când mama-soacră, însoțită de fiică și ginere,
traversează grajdurile. Din motive inexplicabile, măgarul fermei își aruncă
copitele din spate exact în fruntea mamei soacre, trimițând-o pe loc în lumea
drepților.
Desigur, la înmormântare participă toți locuitorii celor două sate
vecine, zguduiți de întâmplare. Când lumea se îndepărtează spre case, pastorul îl
oprește pe fermier la ieșirea din cimitir. ,,− Dragul meu, știu că este un
moment greu pentru voi, dar... nu mă pot abține să te întreb: când primeai
condoleanțele..., am observat că la toate femeile cu care vorbeai dădeai din
cap de sus în jos, iar la toți bărbații - de la stânga la dreapta. Vrei să-mi
spui și mie de ce, dacă nu sunt prea indiscret?”
Fermierul se uită în jur și se asigură că nu-i aude nimeni. ,,− Foarte
simplu, părinte! Femeile îmi spuneau: ,,Ce tragedie cumplită!”, iar eu spuneam ,,Așa
este...!”. În schimb, bărbații mă întrebau dacă nu cumva închiriez măgarul, iar
eu le spuneam: ,,Imposibil, am semnat deja contracte pentru dublul speranței
lui de viață!”
*
Înmormântări. În ziua de 4 mart. am oficiat înmormântarea
lui Râiosu Virgil(66 ani) din Malovăț, iar în ziua de 23 martie
înmormântarea lui Popescu Vasile(78
ani) din Malovăț. Dumnezeu să-i ierte!
*
Program. În cursul lunii Aprilie avem următorul program
de slujbe: 5 Apr.(Malovăț-Bârda); 6 Apr.(Malovăț); 12 Apr.(Malovăț-Bârda); 13 Apr.(slujbă la Bârda;
pomeniri la Malovăț, la ora 12); 14 Apr.(denie la Bârda); 15 Apr.(denie
la Malovăț); 16 Apr.(spovediri și împărtășiri în Bârda, la biserică și
în sat; denie la Malovăț); 17 Apr.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă
la Malovăț; denie la Bârda); 18 Apr.(spovediri și împărtășiri de adulți
în Malovăț; slujbă la Bârda de la ora 18; slujbă la Malovăț de la ora 21); 19
Apr.(spovedit și împărtășit copiii în Malovăț dimineața; pomeniri la
Malovăț, la ora 19; Slujba Sf. Învieri la Bârda, la ora 23); 20 Apr.(Slujba
Sf. Învieri la Malovăț, la ora 3); 21 Apr.(Bârda, slujbă și pomenirea
Paresimilor la vii); 22 Apr.(Malovăț, slujbă și pomenirea Paresimilor la
vii); 23 Apr.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 26
Apr.(Bârda-Malovăț, cu pomenirea Paresimilor la morți); 27 Apr.(Malovăț).
În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte,
preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86,
ori pe adresa: stanciulescubarda@gmail.com.
Sfintele Paști
cu sănătate, pace și bucurii să vă dea
Dumnezeu!
Hristos a înviat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu