MARIA MUNTEAN, FABRICA SUFLETULUI MEU, Colecția Debut, ECREATOR, Baia MARE, 2024

Motto:

„Cum arată bucuria/ și ce miros are?

A întrebat bujorul,/ Deschide-te! / i-a răspuns/ Cerul.

Cum arată fericirea / Și unde este?

A întrebat omul/ Privește-n tine, i-a răspuns Universul

Cum arată invidia/ și minciuna?/ a întrebat Soarele

Ai descris omul, i-a răspuns Luna.”

(Credința iubirii sau Iubirea credinței)l)

Așa cum se poate observa din aceste versuri scriitoarea „a văzut idei”, a încercat să dea răspunsuri la întrebările ce o frământă, cine suntem, de unde venim și mai ales care sunt atributele care ne definesc pe noi ca oameni: credința, încrederea, înțelepciunea, loialitatea, istoria neamului și nu în  ultimul rând soarta omului pe pământ.

Coperta cărții e de un albastru infinit, o culoare a perfecțiunii care te inspiră, te îndeamnă spre spiritualitate, meditație, adevăr și perfecțiune morală, spre pace, fiind culoarea celui de-al XXI-lea mileniu.  E un cer plin cu stele , albastru celest într-un univers circular cu o păpădie efemeră orientată spre înalt, spre lumina răspândită dintr-o pană(de scris).  Cine sunt, de unde vin și mai ales care e rolul meu pe pământ ?- sunt tot atâtea întrebări care o frământă pe Maria Muntean: „Vast și greu orizont/ Între mine și... eu,

Un destin ferecat/ Înlăuntrul meu.

Suntem un semn de întrebare,/ Între cer și pământ,

Prea aerieni sau prea tereștri/ Acum și... nicicând”.

(Sunt)

În fabrica sufletului său istoria țării e prezentă: „Istoria ne scoate la tablă,/ A mia oară repetenți/ Trăim aici /Dar nu prezenți.”

(Istoria)

Totul e frumos în fabrica sufletului până când: Strigătul „pământului ”pentru pace se cere a fi auzit: „Bobocii cad și tremură pioși/ În imensa catedrală/ Fără credincioși/ Strigătul de nu-l vom auzi/ Frumoasa roză va muri.”

(Pământul ca o roză)

Scriitoarea evadează în cuvinte dintr-o lume neacceptată pentru a-și salva visele. Nemurirea și sensul existenței sunt cuprinse la tema „viața-n veșnicie:

„Nu există boală, nici suferință,/ Totu-i îndoială și neputință./ Nici moarte nu există, căci/ A sufletului grandoare/ Sondat de către cer,/ Sublimul ființei/ E chemat la el.”

(Nemuritorii)

Transmiterea iubirii de la mamă la fiu consfințește existența fabricii de sentimente sufletești:„Când linia va fi întreruptă/ Pe pământ/ Și voi alege calea/ Către stele/ Atent să fii, copile/ La orice adiere,/ Eu sunt în fiecare/ Fir de vânt,/ În galbenul solar/ De răsărit/ În luna roșie/ La asfințit/ În albastrul cerului/ De venil/ Acolo sunt!”

(Copilul meu)

Credința-n fața icoanei Sf. Maria o face pe poetă să meargă: „Cu pași sângerând și aripa-mi frântă/ La icoana ta, Marie Sfântă/ Ale mele lacrimi înflorite-ți las/ Și tumultul ce mă frământă”.

(La icoana ta)

Oglinda sufletului poetei cuprinde și lupta pentru pace: „Și totuși/ Va exista cât de puțin/ Primitiva umanitate/ În câte un Hitler sau un Putin/ Ce nu știu ei? Este că și-n mileniul trei/ Va exista cu atât mai mult/ Un Buddha, un Iisus/ O credință, un cult/  Și oricât ne-a fi de greu/ Credem într-un Dumnezeu”.

Perceperea vieții cu aceleași produse ale fabricii sufletului: fericire de-o clipă, percepție frivolă,  perpetuă veșnicie – Ne grăbim spre nu se știe, agitați, nervoși „ Se deschid uși/ Se scufund orașe/ Se îneacă munți/ Reapar aceleași lumi/ Pe aceleași culmi,/ Aceeași este... viața,/ Bună dimineața!”

(Percepție)

Fabrica sufletului cuprinde la loc de cinste  iubirea și credința-n Dumnezeu: „Când Dumnezeu vorbește/ Tu taci/ Absorbit de șoapte,/ Îmbrățișând lumina/ De-ți întinde brațul,/ Tu întinde-i mâna/ Și taci”.

(Contemplare)

Dincolo de iubire și pentru ziua de mâine fabrica de iluzii și de zbor produce sufletului răspunsuri concludente: „Ascult cântul ploii, vag/ Și aria vântului ștrengar/ Bucurându-se de ea/ Dansează nimfe/ Într-un arțar./ Piscul munților/ Sărută zorii/ Și se ascund/ Să treacă norii/ Aș dori să zbor/ Ca păpădia/ Să mă îmbrac ca iasomia”.     (Zbor)

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, MM

 

 

 

 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           

 

Scriitorul Răzvan Ducan, primul român care a intrat în Spațiul Schengen

 Deși Ziua Limbii Române din 2024 este deja istorie revin asupra ei și trebuie să vă mărturisesc că un grup de români adevărați au sărbătorit acest eveniment la Viena, pe 31 august. Această excursie tematică în centrul muzicii clasice și al operei (Christoph Willibald Gluck, Wolfgang Amadeus Mozart, Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, Johannes Brahms, Anton Bruckner, Antonio Vivaldi, Johann Strauss-fiul și familia sa care au creat valsurile în Viena) a fost organizată de către Sorina Bloj de la Reghin, fostă membra a grupului folk ECOUL (de pe timpul lui Adrian Păunescu) și de scriitorul Nicolae Băciuț din Târgu Mureș, director al Direcției pentru Cultură Mureș.

Dacă regret ceva din anul 2024, ce tocmai a trecut, este faptul că nu am putut participa (din motive obiective) la sărbătorirea Zilei Naționale a României la Viena, la eveniment implicându-se exemplar, din câte am auzit,  din partea românilor de la Viena,  d-na Laura Hant, președinta Asociației ”Mihai Eminescu - Viena”. Era un bun prilej să mă întâlnesc și cu maramureșeanul Ioan Godja – președinte RTV Unirea, dar și cu alți prieteni.  

   Invitație am primit și de la scriitorul Răzvan Ducan, un „veteran” în ceea ce privește acțiunile culturale despre spiritul românesc și reprezentanții ei de seamă (fie că vorbim de Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Constantin Brâncuși, Grigore Vieru, ș.a.) din afara grănițelor țării (Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, Austria, Italia).

   Ceea ce surprinde plăcut la poetul Răzvan Ducan e faptul că după fiecare activitate literară lasă și „dovada” scrisă a demersului său, așa cum a procedat după finalizarea proiectului cultural legat de sărbătorirea Zilei Limbii Române, 31 august 2024 de la Viena și a tipărit volumul „Români la Viena”, editura „Vatra Veche” Târgu-Mureș, 2024.

   În prefața numită „Atât de aproape, departe” scriitorul și editorul Nicolae Băciuț scrie: „Poezia acestei cărți aduce departele aproape, îi luminează părți știute și neștiute, văzute sau doar imaginate. Viena lui Răzvan Ducan e o rană deschisă, nevindecabilă, mai lasă să se audă zgomotele și furia unor vremi. (...)  Și de această dată, Răzvan Ducan dă istoriei ce e al istoriei și poeziei ce e al poeziei. Demersul său original, unic, poate face parte din dosarul procesului român, intentat Vienei de ieri și de azi, care va ajunge, până la urmă, și la o Judecată de Apoi”.

   În cele peste 150 de pagini, poetul Răzvan Ducan se comportă ca un istoric român căruia îi pasă și ne aduce în memorie figuri luminoase ale nației, care au pus umărul, pe pământ străin, pentru progresul științei și prestigiul României la Viena (capitala Europei, am putea spune, în secolele XVIII-XIX) : Mihai Viteazu, Șerban Cantacuzino, Ioan Molnar Piuariu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Samuil Micu, Horea, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu, bancherul Zenovie Pop, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Dumba&România Jună, Veronica Micle, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, savantul Nicolae Teclu, Badea Cârțan, George Enescu, actrița Agatha Bârsescu, Aurel Vlaicu, părintele Gheorghe Oprean, Iuliu Maniu, eminescologul  Dan Toma Dulciu, ș.a

Cunoșteam faptul că mulți pașoptiști și-au desăvârșit studiile la Viena dar trebuie să recunosc că nici eu nu aflasem despre multe din legăturile profunde ale românilor (ex. Zenovie Pop care l-a sprijinit pe inventatorul Petrache Poenaru) cu lumea aristocrată a Vienei și contribuția lor la dezvoltarea lumii, ori salutul pe care-l folosea Mihai Eminescu în cercul de prieteni: „Trăiască Nația”! (iar când era salutat răspundea cu cuvintele: „Sus cu dânsa”!).

De apreciat faptul că toate aceste file de istorie românească la Viena sunt scrise în versuri și constitue un adevărat Jurnal sentimental al poetului din Târnăveni, Mureș. În versuri originale, justițiare, alteori nostalgice, uneori acide, triste sau vesele, întotdeauna uimitoare, Răzvan Ducan ne ține mintea trează și ne bucură și pe noi, cititorii, că suntem români, urmașii personajelor sale!

Cunoscut ca eminescolog (prin sângele lui Răzvan Ducan curgând din belșug sângele Demiugului) dă „Cezarului ce-i al Cezarului”, adică un număr de 44 de poezii, printre care și „Sunt trei locații de pe trei străzi...”: „Sunt trei locații de pe trei străzi,/ Ce au plăcuțe pe ele, de informare,/ Că acolo a locuit Eminescu la Viena,/ devenite în prezent puncte cardinale.// După ele te poți și acum orienta,/ De unde răsare soarele și unde apune,/ Unde Lumina de lună intră cu raze,/ În cămăruțele de descifrat rune.// Unde intră și zgomot de trăsuri,/ și opinteli de cai și struniri de vizitii,/ Unde el citea cărți de-mprumut,/ Până ce lumânarea era eclipsată de zi.// Unde se năcăjea de nedreptatea,/ Românilor din Transilvania, în  propria țară,/  Și trimiterea articolelor la Federațiunea,/ Pe urme cu copoi, de la Siguranța ungară.// ...această țară care e mai mult a noastră decât a lor/ Va trebui să-și apere vetrele,/ Altfel, dacă va continua așa,/ ei vor maghiariza până și pietrele.// Oare dacă eu, acum, aș da de-o parte,/ Tencuielile acelor încăperi sublime,/ Aș mai găsi la stratul timpului său,/ Tăcerile luptelor sale intestine?// Acolo scria și poezii și nu numai,/ Cu pana înmuiată în pâcla de noapte,/ Oare acolo s-au tencuit toate crăpăturile,/ Ce-i ascund of-uri din șoapte?// Așadar, trei plăcuțe: pe porzellangasse,/ Dianagasse și Kollergasse,/ Amintesc de un Geniu pustiu,/ Ce ardea flamboaiant, în îndoieli luminoase”.

De remarcat și fragmentele de proză din cartea „Licurici sub Luceafăr”, editura „Nico” Târgu-Mureș; „Gheorghe Oprean – o viață închinată unirii românilor și înălțării bisericii ortodoxe”, editura „Tipomur”, reeditată la editura „Vatra Veche” Târgu-Mureș  și „Autoduminici”, editura „Nico” Târgu-Mureș ale autorului Răzvan Ducan, ce întregesc tabloul activităților de pionerat românești din Viena secolelor trecute și galeria personalităților  din capitala Austriei.

Prin acest nou volum „Români la Viena”, scriitorul Răzvan Ducan, membru al Uniunii Scriitorilor din 2001, mai pune o cărămidă la efidificiul său numit simplu „România din sufletul meu!”. Felicitări!

                                                          Gelu DRAGOȘ, UZPR

 

Fotografia zilei - Moș Crăciun

 

Cadou de Crăciun – Revista „Mărturii maramureșene”, nr. 20-21, an VI, 2024

Semnalăm cu bucurie apariţia nr. 20-21, an VI, 2024, a prestigioasei reviste trimestriale de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene”, redactor-șef: Radu Botiș; redactor-șef adjunct: Andreia (Ghib) Botiș. Revista apare sub egida UZPR și Ars Vivat în condiții grafice deosebite, și este, după spusele fondatorului ei, preotul și scriitorul Radu Botiș „Un cadou de suflet cititorilor fideli, o invitație la lectură în zilele de sărbătoare prilejuite de Nașterea Mântuitorului nostru și venirea Anului Nou”.

Din CUPRINSUL revistei amintim câțiva autori:

Gelu Dragoș: Cui ne încredințăm sufletul? (EDITORIAL)

Radu Botiș: Omul creștin, etalon pentru societate în ansamblul ei

Cezarina Adamescu: Chip și spirit. Ochiul neadormit al milei fratele meu, Omul

Cleopatra Lorințiu: Ah, povestea…

Adrian Herescu: Adeverință de chiabur

Sara Mina: Despre vise

Ana Văcărașu: Între alb și negru, un evantai cromatic

Eugenia Mucea: Vlad, visul și ferma

Al. Florin Țene: „Cronici din Nord” de Gelu Dragoș, seismograf al evoluției literaturii contemporane       

Olimpia Mureșan: Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, Sebeș, Alba – dec. 1961)

Traian Ursu: Monumente de arhitectură populară din zona Codru – județul Maramureș (I)

Andreia (Ghib) Botiș: Pomul neamului strămoșesc și Pomul vieții

Petru Ababii: Meditation

Teodor Meșină: Alex și Geo

Lucreția Berzintu: Interviu cu maestrul Ladislau Roth

Lilioara Macovei: Mâinile

Gelu Dragoș: Trei reviste culturale de mare valoare

Secțiunea POESIS:

Poezii semnate de: Radu Botiș, Nicolae Nistor, Virgil Diaconu, Adrian Donca, Georgiana Maria Botiș, Ioan Grigoraș, Gheorghe Ionel Boboacă, Marin Moscu.

Autori și articole de mare valoare mai amintim:

Violeta Sabina Lazar: Între strălucire și umbra adevărului

Carmena Felicia Băințan: Plâng cei care încă nu s-au născut

Ana Văcărașu: Între talpă și pământ, nemărginirea

Petru Ababii: Poezia Iosefinei Schirger ajustată fizico-metafizic

Florian Sălăjeanu: Oamenii de lângă noi – Sculptorul și pictorul Ioan Leș din Tulghieș

Adrian George Itoafă: Doamnele din garderoba mea

Aura Ungureanu: Viața ca un eveniment sau poate un… eseu

Zenovia Zamfir: Românii din diaspora găsesc în Biserică un colț de cer și pământ românesc

Gelu Dragoș: Poetul Flaviu Claudiu Mihali suspendat între cer și pământ

Viorel Câmpean: „Șișești – Maramureș. În vâltoarea istoriei”

Luminița Ardelean: Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!!!

Angela Sabău: Bisericile dispărute din Maramureș

Dumitru Buțoi: „Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp!”

Camelia Tocaci: Muzeul Țării Chioarului prinde contur

Și fiindcă se apropie Sfânta sărbătoare a Crăciunului și satele românești vor fi în Lumină și Bucurie iar pe ulițele lor vor răsuna glasuri de copii preamărind în colinzi Nașterea Pruncului Iisus, am să apelez la spusele preotului Radu Botiș în materialul numit „Omul creștin, etalon pentru societate în ansamblul ei”: „Un creștin autentic este chemat să trăiască în conformitate cu învățăturile lui Hristos. Acesta trebuie să fie un exemplu de integritate, respect și altruism. Într-o lume adesea marcată de individualism și materialism, omul creștin oferă un model de viață centrat pe valori spirituale și pe grija față de aproapele său. Prin exemplul personal, creștinul inspiră și influențează pozitiv comportamentul celorlalți membri ai comunității”. 

Așadar un îndemn la bunătate, empatie, rugăciune! Iar eu, de pe acest blog, vă îndemn să intrați în posesia acestui număr de excepție!

                                                                    Gelu DRAGOȘ, UZPR

 

 

Premiile Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România - Oltenia 2024

 

Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România a decernat premiile anuale și premii speciale, la Gala scriitorilor din Oltenia 2024, eveniment care s-a desfășurat în Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă din Craiova joi 21 noiembrie 2024, ora 11.00. Amfitrionul galei a fost Mihai Firică, președintele Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România.

Cu această ocazie, într-un eveniment care a cuprins momente artistice unanim apreciate, au fost decernate Premiile anuale pentru lucrările publicate în 2023, premiile oferite de Comitet de Conducere, premiile speciale ANUC Dolj și diplome aniversare.

Premiile anuale ale filialei Craiova a USR le-au fost acordate următorilor scriitori:

Florea Firan, Premiul Cartea anului – istorie literară (“Memora emigrației”, Ed. Scrisul Românesc), Traian Dobrinescu, Premiul Cartea anului – proză (“Siberia de la capătul drumului”, Ed. Cartea Româneasc), Aurora Popescu, Alex Gregora, Premiul Cartea anului – poezie (“Mi-e toamnă, mă văd înger, Ed. PIM”), Premiul pentru debut (“Când pământul se va învârti în jurul meu”, Ed. Colorama).

Din partea Comitetului de Conducere al Filialei Craiova a USR au primit premii special Gabriela Păsărin (“Empatie și receptare critică”), Emanuela Bușoi (“Sonete emanueline” Ed. Aius), Viorel Mirea (“Un domn oarecare cu un câine la braț”, Ed. Neverland), Constantin Pădureanu (“Femeia sorbită din priviri”, Ed. Betta), Ion Militaru (“Filosofia existenței defecte”, Ed. Institutul European). Susținut de către familia regretatului poet Mihai Duțescu, Premiul pentru poezie M. Duțescu i-a fost acordat poetului Victor Rusu (“Ziceri, jocuri, poezii, pentru îngeri de copii”, Ed. Aius”). Două premii special au fost oferite din partea președintelui Filialei Craiova, acestea revenind scriitorilor Florin Logreșteanu (“Blestemele castelului Martinuzzi”, Ed. Cartea Românească Educațional) și Mihajlo Vasiljevic (“A mai trecut o pasăre”, Ed. Prier).

Alianța Națională a Uniunilor de Creatori ANUC Dolj a acordat premii de excelență unor personalități care s-au remarcat în cadrul promovării cultural:

Emil Boroghină (pentru înființarea Teatrului de poezie POESIS), prof. Dan Ionescu (pentru realizarea emisiunii “Literatura la Craiova”), prof. Daniel Ion (pentru susținerea proiectului “Scriitori la catedră”) omului de afaceri Constantin Mândruleanu (pentru acțiunile de mecenat în sprijinul aparițiilor editoriale).

Întâlnirea de după Gală a avut loc la Restaurantul Flora din Craiova. Gala scriitorilor din Oltenia 2024 a beneficiat de sprijinul Primăriei Municipiului Craiova, Consiliului Local Craiova și Consiliului Județean Dolj, care au acordat finanțarea premiilor acordate, precum și de colaborarea Grupului vocal Angels, a concert-maestrului Dan Bozgan și a Muzeului de Artă Craiova.

Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România

Premiile oferite în cadrul evenimentului „Cărţile Anului” 2024

Un juriu format din conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, lector. dr. Raluca Giurgiulescu, prof. dr. Delia Muntean și poetul și jurnalistul Gheorghe Pârja, avându-l ca președinte pe scriitorul Vasile Igna a acordat următoarele premii:

PREMIUL „CARTEA ANULUI”

Radu Macrinici, Oltița Cîntec, Mihai Vălu și Ana Liliana Ilea (coord.) – pentru volumul aniversar „70 de ani de teatru în Baia Mare. O istorie în cuvinte și imagini”.

PREMIUL PENTRU POEZIE
Ion Mariş pentru volumul „Re-semnat”

PREMIUL PENTRU PROZĂ
Valeria Bilţ pentru volumul „Blestemat a fi oricare”.

PREMIUL PENTRU ISTORIE LITERARĂ
Gheorghe Glodeanu pentru volumele „Istoria prozei fantastice româ­nești și Fascinația lumilor fantastice”

PREMIUL PENTRU CRITICĂ LITERARĂ
Terezia Filip pentru volumul „Orbita epicului”

PREMIUL PENTRU TRADUCERI
Daniela Sitar-Tăut pentru volumul „Contele de Chanteleine” (autor: Jules Verne)

PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE
Dorin Ştef pentru volumul „Gârdani 600 de ani de atestare documentară”

PREMIUL PENTRU ISTORIE
Dorel Michiş pentru volumul „Baia Mare – file din istoria bisericească a ultimului secol”

PREMIUL PENTRU CRITICĂ DE FILM
Nicolae Weisz pentru volumul „Cronici cronice și acute. Ecran Netflix”

PREMIUL PENTRU RESTITUIRI
Ana Olos pentru volumul „La povești în căsuca de paie. Mihai Olos visând la orașul-sat universal”

PREMIUL PENTRU CONCEPT EDITORIAL INEDIT
Marian Ilea şi Mircea Bochiş pentru volumul „I se spunea Armeanul„.

PREMIUL PENTRU ETNOGRAFIE
Pamfil Bilţiu şi Maria Bilţiu pentru volumul „O istorie a obiceiurilor tradiționale și a teatrului popular din județul Maramureș în imagini”

PREMIUL PENTRU INTERVIU
Ramona-Ioana Pop pentru volumul „Amintiri de MINAUR”

PREMIUL „AUGUSTIN COZMUȚA”:
Săluc Horvat pentru volumul „Eminescu în memoria timpului”.

MENȚIUNI:
1. Flaviu Claudiu Mihali pentru volumul de versuri „Dezagregare”;
2. Ciprian Coc pentru vo­lumul „Orele regelui la Băiuț”;
3. Marian Hotca pentru volumul „Teste de gramatică rezolvate pentru pregătirea examenelor de titularizare și definitivat pentru învățământul primar”.

GDL

LUCI TRUȘCĂ, CLIPE, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2024

Motto: „Învață din ieri, trăiește pentru astăzi, speră pentru mâine.„

( A. Einstein)

Am citit undeva că omul ca să evolueze are nevoie de cultură și de frumusețe. Aceste două calități le întrunește poezia Luciei Trușcă.

Coperta cărții cu acest titlu e grăitoare pentru intenția poetei de a găsi frumosul din această viață trecătoare: un lan de maci stropiți de ploi binefăcătoare:

Ploi de o clipă/ Maci de-o clipă/ Viața-i trecătoare/ Ca o clipă zâmbitoare.

Pe Luci Trușcă am cunoscut-o  ca participantă la Tabăra Literară Oprește-mă, la tine, Maramureș, oprește-mă în tine, anotimp în 2024 care a avut loc în stațiunea Izvoarele  din Baia Mare, Maramureș. Acolo s-a prezentat și a citit din ultimele sale poezii din volumul Clipe – poezii care i-au conturat personalitatea sa distinctă. A fost apreciată de ceilalți scriitori veniți din toate colțurile țării dar și din străinătate.

Începând cu poezia Acasă unde dorul se amplifică cuprinzând o mulțime de sentimente.: „Îmi zâmbește liliacul/ Într-un colț sfânt din grădină,/ Cărarea divin mă-mbie/ Către un nimb de lumină./În cale mi se așterne/ Dulcea mea copilărie,/ Iau în brațe liliacul,/ Care de mică mă știe./ Amintirile mă cheamă,/ Stau cuminți lângă fântână,/ Unde- acuma mă așteaptă/ A mea măicuță bătrână.”

Găsim definiția poeziei:

„Zi dulce de primăvară/ Se răsfață-n calendar,

Versuri încep să răsară/ Din file de abecedar.

Literele, cu magie/ Rimelor le cad în mreje

Și se țese o poezie/ Care-ncepe să viseze...

Muza parcă e vrăjită,/ C-un epitet cochetează,

Se simte binevenită/ Și cu rimele valsează.

S-a născut o poezie/ Din iubire de cuvânt,

Găzduită de-o hârtie/ Ce i-a devenit veșmânt.”

(Poezia)

Într-o lume zdruncinată de nedreptăți poeta exclamă:

„Într-o lume măcinată/ De molime și război,

Ne rugăm pentru dreptate,/ Adevăr și-nțelepciune,

Să fie-n lume lumină,/Pacea să coboare-n noi.

Doamne, fă Tu o minune, Ne îmbracă în iubire,

Scutură lumea de rău,/ Ne scoate din întuneric,

Îngerii din cer coboare,/ Să ne-aducă alinare.”

(Nesiguranță)

Călător prin timp și viață -clipa e mereu în față:

„Fiecare dimineață/ Un nou început ne este

Ne-ncetat călătorim,/ Urcăm sau coborâm creste.

Nu găsim nicio ieșire/ Drumurile-s încurcate,

Călătorim în neștire, /Ne-mpinge viața din spate.

Alergând prin labirint/ Și sperând într-o ieșire,

Devenim niște bătrâni/ Călători prin amintire.”

(Călătorie)

Nu e uitată istoria străbunilor noștri care au luptat pentru libertate, dreptate și pentru țară iar noi, contemporani cu istoria scrisă și nescrisă trebuie să stăm la hotare pentru ca unele aspecte nefavorabile țării din istoria României să nu se mai repete:

„La ceas târziu de cugetare-adâncă/ Stăteam la sfadă cu străbunii mei,

Fiecare era colț de stâncă. /Și rezema ai țării umeri grei...

Simțeam că-n mine țara odihnește/ Și-o datorie-n pieptul meu creștea,

Venise rândul meu să-i fiu nădejde/ Și umărul care o sprijinea.”

(Străbunii)

Optimistă din fire, poeta Luci Trușcă lasă gândurile de-o parte, privind luminos spre viitor:

„Tristețile-s undeva, în spate,/ Într-un poligon destul de mare...

Inima rotundul îl înscrie,/ Îmbrățișând al gândurilor cerc,

Razele-i descriu o geometrie,/ În străluciri acestea se întrec.”

(Geometrie)

Scrise în vers alb poeziile Luciei Trușcă ne aduc aminte de trecerea ireversibilă a timpului, de amintirile frumoase ale copilăriri, de trecutul eroic al neamului românesc; au fost clipe de frumoase amintiri întru veșnicie- dar sufletul poetei rămâne lângă curcubeu în Țara Fericirii:

„Priveam în zare frumoasele creste,/ Dup-o ploaie blândă ca-n poveste,

Abia răsărise frumos curcubeu/ Peste-ntregul sat și-n sufletul meu...

Mi-au crescut aripi și pluteam ușor,/ Mângâiam din când în când câte un nor

Și-am poposit în țara orbitoare/ A curcubeului plin de culoare.

O poartă impozantă s-a deschis,/Pășeam timid într-o lume de vis,

Și-un câmp de maci de un ROȘU aprins/ Într-o iubire dulce m-a cuprins.”

(Țara Fericirii)

 

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, membru UZPR, Ulmeni, MM

 

Instantanee fotografice de la decernarea premiilor „Cărțile Anului” 2024

 

                                                         

                                               

                                  

   

Foto: GDL

Invitație ÎNSCRIERE Concursul Internațional DISCOVERY, Ediția a XXXIV-a, 2024

 

Dacă nu ați participat la Discovery #32 și #33, iată noutățile din 2024: 🔹 Personajele Ami și Abi Ami și Abi îi vor însoți pe copii, provocându-i și susținându-i la fiecare pas. Subiectele concursului sunt concepute sub formă de dialog, poveste, aventură sau joc, oferind o experiență unică și interactivă, diferită de clasicele teste grilă. 🎭 🔹 Curioși și minunați Ami și Abi sunt prieteni și verișori, curioși și minunați, la fel ca toți copiii pe care îi îndrumați zi de zi. 🤗 Și, cum cine se aseamănă se adună, Ami și Abi sunt dornici să își extindă mereu cercul de prieteni. 🌟 🔹 Nivelul Performer Se desfășoară, din anul școlar trecut, ca o etapă separată în luna iunie, fiind dedicat premianților de peste an. Acest lucru simplifică procesul de evaluare din fiecare etapă în parte. 🏆

Vă lăsăm mai jos calendarul ediției curente: 🌍 Concursul Internațional Discovery - Ediția cu numărul #34 🗓️ Desfășurare: 22 - 29 noiembrie ✍️ Perioada de înscrieri: 9 septembrie - 1 noiembrie ⏳ Perioada de prelungiri: 1 - 8 noiembrie 📦Perioada de livrare a coletelor comandate: 20-22 noiembrie 🎁 Oferta de pachete din acest an școlar vă este prezentată mai jos (Descarcă pliantul ediției).  La fel și modelele de subiecte (Revistă model). Abia așteptăm să ne reîntâlnim! 😊 Pentru că Discovery nu este un simplu concurs școlar. Discovery este suflet, emoție și creativitate. ✨ 📞 Contacte: 📱 Telefon: 0735052053 💬 Whatsapp 1: 0722228529 💬 Whatsapp 2: 0765036056

Revistă model📚

Descarcă pliantul ediției📃

Inscriere online