Se afișează postările cu eticheta 70 ani. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 70 ani. Afișați toate postările

duminică, 19 aprilie 2026

Dublă lansare prof. univ. dr. Cornel MUNTEANU la împlinirea vârstei de 70 ani

 


O dublă lansare de carte va avea loc în 22 aprilie, începând cu ora 12.00, în Amfiteatrul A59 a Facultății de Litere Baia Mare, sub genericul „Cornel Munteanu – 70 de ani”.

Cele două volume aparținând universitarului băimărean sunt: „Lecturi în poliedru. Recuperări critice, articole, recenzii și cronici literare”, apărut la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca și „Corespondență adnotată”, apărut la Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș.

Volumele vor fi prezentate de: conf. univ. dr. Anamaria Fălăuș, prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, lector univ. Ioana Bud și Silviu Hodiș, directorul Editurii Galaxia Gutenberg.


GDL

joi, 11 septembrie 2025

Poesis - Ioan DRAGOȘ

 

Triunghiul domesticit şi viziera trasă

 

„am înţeles

călătorul stă pe platforma din spate

a ultimului vagon

şi nu vede pe unde trece

decât după ce a trecut deja

primeşti răspuns numai la întrebările

pe care nu le rostești

în grădină înveți

civilizația mişcărilor mărunte

printre numeroase mustăți

de mărar

şi melcul se încurcă pe drumul lui

spre infinit

două vorbe şi o melancolie ocultă

nu se văd nicăieri

doar foșnesc

să visăm până când suntem în stare

să ne amintim

raţiunea rămâne în urmă

ca o căruță pe drumul de ţară

stau în spatele meu

şi visez

persoane tăcute ca nişte fotografii

la urma urmei

pâine, lapte, miere şi amintiri

şi lumea se croiește

de jur împrejur

liniștită

gura de aer

viziera trasă

în unele împrejurări o voce

străină

vorbeşte despre lucruri străine

urma incertă a triunghiului domesticit

chei căzute

în tăvile verzi ale ierbii

pe cărările secrete ale grădinii

şi nimeni să nu te certe

că ai făcut şi ai dres

că nu ai făcut

şi n-ai dres”

 

 Tăcem în linii mari despre aceleaşi lucruri

 

„există locuri ascunse pline

de bunătăți

până terminăm de căutat

îmbătrânim

organizăm panica

tăcem în linii mari despre acelaşi lucru

în hățișurile libertăţii

nu tot ce poate fi numărat contează

încearcă să nu te împotrivești

prefacerilor care se abat asupra ta

nu te îngrijora

că traiul îţi este întors pe dos

n-ai de unde să știi

că faţa cu care te-ai obișnuit

e mai bună

decât ceea ce o să vină

imagini stratificate

frunzele-s cu toamnă scrise

viitoare dovezi

lista de tăceri

te așezi pe scaun

e o simplă sfârșeală

sau mai mult

pierzi numai cheile

cuvintele nu mai leagă nimic

dezleagă tot

intri din grădină

te descarci de curenții în exces

din sacul de piele

care se strânge

simţi reptila umedă

care te pândește din ungherul

întunecat

ca întotdeauna

ceea ce este neclar

fascinează

chei rupte

de-a dreptul cătușe

un consens de ferestre mate

până una alta pe trepte nu urcă nimeni

nemișcată e uşa dintre camere”

 

 Pauzele dintre voinţă şi acţiune

 

„îmi înșel așteptările

deşi sunt lucruri şi întâmplări

pe care le pot înţelege

iar în cântul zece

tristețea devine parte din adevăr

nu este răspunsul cel care luminează

ci întrebarea

întâmplarea demult trecută

adie răcoros din tâlcuri

ia-ţi din mine

dreapta parte

din cerc nu mai sunt ieșiri

detaliu infim

e drogul tău

îmi înșel așteptările

înţelepciunea

înseamnă să nu te mai aglomerezi

scrie în roșeața matinalilor

au sosit lucrătorii

şi-au dat silința

veselindu-se zilnic în chip strălucit

luca

şaisprezece cu nouăsprezece

nu mă tem de veștile bune

aşa-i semnul de toamnă

ochii

mi s-au schimbat mult

în faţa noilor priveliști

case din ce în ce mai bătrâne

arbori

tot mai groşi

scara de serviciu

scara de incendiu

şi capcanele drumului

pauzele

dintre voinţă şi acţiune

mila caută ucenici

o fereastră

amestecată cu o ușă

ca vinul amestecat cu apă

anotimpul acesta

cu sintaxa lui veștejită

iar tristețea

devenită parte din adevăr”


Degetul nu este încă pe rană

 

„uneori mă cuprinde oameni buni

amețeala şi spaima

când vă văd nepăsători călcând

pe asfalt

cum de nu ştiţi

pasul vostru drept

strâmb

uşor s-ar putea ridica în văzduh

pe invizibile trepte de oxigen

şi azot

dacă nu l-ar reţine sufletul

ancora aceasta de plumb

despre trupuri

spiritul însetat de real

ochiul sfielii

se împarte în două

viitorul există între degetele tale

adnotând frăgezimii

plutești în ceața unui păcat fericit

cum pușcăriașul

fumează din țigara aproapelui său

lângă un vis prea vechi

vlăguit de o capcană

degetul

nu este încă pe rană

fiecare caută cenușa răspândită anume

se afle drumul înapoi

așezi nodul în papură

după cum cade zarul

mergi pe drumul de care ai fost lipit

totdeauna

în memorie ne întoarcem singuri

fără nici un ajutor

după ce se cade cu toată greutatea

se cade zile în şir

până la adâncimea cea mai mare

a abisului propriu

ancora de plumb

multe feluri de zile

statornic narcoticul

absenţa dăunează grav sănătăţii”

 

 Lecţia de prudenţă

 

„tot ceea ce se petrece între oameni

explică trufaș regele

alb

nu este altceva

decât imitație confuză şi variante încurcate

ale marilor partide de şah

ce se desfăşoară între noi

aşa sună

structura netedă şi lapidară

a preambulului

din hărţi picură drumul

când ţi-e lumea mai dragă

poezia te desface de lucruri

m-am învăţat cu traiul greu

şi o duc bine

în poezie

întorci mai uşor

ziua de ieri

cum spune ioana

închiriază-mă cu ora

cu minutul

cu secunda

plutonul tău de execuţie

este tot mai disciplinat

fărâmă de viaţă

în adăpost de hârtie

păpușa mică

în păpușă mare

lecția de prudență printre frunzele

țelinei pătrunjelului mărarului

ce rezistă în toamnă

formularele ţin loc de paravan

regele alb

şi-a desfăcut cu răbdare povestea

în amănunte minuțioase

am stive de vederi

îmi par ciudate şi străine

tot mai citesc prin grădină

inscripții trecătoare

mai făcând o milă

mai luând o măslină”

miercuri, 13 decembrie 2023

LUCIAN PERȚA - 70 DE ANIȘORI DE LA NAȘTERE, 50 DE ANI GREI DE LITERATURĂ, PARODIE ȘI POEZIE!



Pe 23 noiembrie, prietenul meu - dar și al tuturor celor care suportă (că nu e ușor!) mai întâi ironia fină și apoi parodia, a împlinit 7 anișori, dar de 10 ori! Eu m-am mai ”esprimat” de câteva ori despre ce înseamnă Lucian Perța ( tată, de familie, profesor, doctorand, director, editor, artizan... și încă multe altele!!) pentru literatura română contemporană, dar mai ales pentru parodia ei în care a excelat și excelează ... deie Domnul, cât de mult!
Aici, alături de câteva fotografii, unele făcute de autorul acestor însemnări, în exercițiul funcțiunii, pe strada copilăriei sale, în Sighet , la poarta casei de atunci (unde era o sobă mare, care avea un horn unde lega mama parodistului o sfară -șfara se mai păstrează încă!- cu motocei la capăt, de crăpau mâțele de necaz....)
Tot în același loc supraviețuiește încă, părul tomnatec, în care se urca autorul atâtor parodii minunate, când era supărat sau când medita la modalitatea de pătrundere a existențialismului la sate, ( de nu-l vor fi tăiat între timp, propritarii, neștiind ce hram poartă minunatul copac!), deși peisagiul s-a schimbat, locul fiind în apropierea unei șosele care, pe atunci nici măcar nu exista, câmpul fiind atunci populat cu diverse animale sau orătănii...
Dacă stăm un pic și medităm, ni-l putem închipui pe autorul celor 70 de ani de astăzi, ascultând vuietul vântului, și de ce nu, și al valurilor!
Textul pe care îl inserez aici a fost publicat în revista Festivalului Internațional de poezie de la Sighetu Marmatiei, ”Marmația Literară” - 2023.
DACĂ ȘI-L CITIȚI, N-O SĂ VĂ CĂIȚI....
LUCIAN PERȚA
70 de ani de viață, 50 de ani de parodie!
Fără Lucian Perţa – Vişeul de Sus ar fi doar un târguşor obosit în drumul către Cârlibaba, adormit pe malul drept al Vişeului,înainte ca acesta să se îmbrăţoşeze cu Vaserul cel repede curgător şi însoţit de mocăniţă, străbătând ţinuturi virgine în care mânaomului nu a pus încă piciorul. În cele peste două decenii în care a fostdirectorul Casei de cultură din oraş, la „Armoniile de primăvară” pecare le-a iniţiat şi diriguit cu prestanţă a sosit, an de an, o bună şi importantă parte a „flotilei” literare româneşti contemporane, din judeţ şi din ţară. Humoriştii, mai ales cei talentaţi, tari în epigrame şi făcând (ca)trenul să zbârnâie – au venit, de asemenea, „să zâmbească în prier” la fluierul său de arbitru. În perioada respectivă...răsună valea şi sună sirisaiele de voie bună, „de crapă mâţele jucându-se cu ele”, vorba povestitorului, hâtru şi dânsul. Lucian Perţa este unul din acei nebuni frumoşi ai marelor și micuțelor oraşe pe care-i invoca Fănuş într-unul din romanele sale, din această perspectivă Vişeul fiind o metropolă veritabilă. Nu a fost tabără de literatură pe Vaser sau la Ocoliş în care să nu dăm împreună o fugă prin pădurile patriei după fraţii Rigăi Crypto, însoţiţi adesea
şi de lapona Enigel. Există mărturii, există documente, există dovezi de necontestat!
Lucian Perţa este un poet redutabil, un parodist inegabil, un fin cititor şi creator de literatură, un prieten admirabil şi un tată de familie de exemplu, ştiut fiind că este tatăl poetului Cosmin Perţa din Bucureşti şi soţul Firuţei, care i-a dăruit, pe lângă cei doi băeţi – şi proprietatea din
Valea Vinului, unde vinul este o apă minerală cu gust plăcut, bună lângă o pălincă de mere din livada proprie.
La ora actuală, Lucian Perţa este, fără dubii, cel mai apreciat şi mai cunoscut parodist din ţară, numele său fiind cunoscut în mai toate redacţiile literare din ţară. Prin parodiile sale pline de sevă şi de umorrefulează şi defulează, fără dubii, spiritul unui poet subtil şi plin de substanţă, însă parodia este regina sa între regine, sensul existenţei sale.
Mă tem că Lucian Perţa gândeşte în parodii şi vede lumea ca pe o imensă sală de lecturi paralele – originalul şi parodia. A publicat un număr impresionant de parodii in paginile multor reviste literare, centrale sau județene (Luceafărul, Poesis, Convorbiri Literare, Caiete Silvane, Nord Literar, etc, etc.) care au făcut apoi subiectul unor cărți de parodie. A câștigat premiile cele mai importante la cele mai cunoscute Festivaluri de parodie și umor din țară, el însuși organizator, decenii intregi, al cunoscutelor Festivaluri naționale de la Vișeu de Sus ”Armonii literare” și ”Zâmbete în prier”
După ce i-a paro-diat pe aproape toţi poeţii maramureşeni în „Groapa cu (a)muze”,
Lucian Perţa a scos o excepţională carte de parodii intitulată „Vizita de dimineaţă – O panaramă a poeziei româneşti de la origini până în prezent”, Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2011, unde parodiază cu talent, cu pasiune, cu umor, cu respect, cu evlavie, cu dragoste, cu mucalismicitate, câteva sute de poeţi români, de la Dosoftei, Miron Costin, Ienăchiţă Văcărescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă, până la poeţii contemporani din generaţia douămiistă, zeflemistă, sexistă şi jemanfişistă. O incursiune plină de savoare şi de umor, mustind de talent şi inteligenţă, o întreprindere pe cont propriu la care nu se poate înhăma oricine, o carte de zile mari şi de sărbătoare a literaturii române şi pentru literatura română.
„De nu ştii ce-i prozodia,
Cum să-ţi iasă poezia?”
Pentru cei 70 de ani care au trecut ca apa Vaserului la inundaţii, sănătate şi cărţi frumoase pe mai departe, Lucian Perța! La mulți ani!
NICOLAE SCHEIANU

joi, 23 noiembrie 2023

Lucian Perța și mireasa lui, Parodia

 

                                                                                  de Gheorghe Pârja

Astăzi este 23 noiembrie și cu puterea foștilor bolovani de pe Ulița Bisericii, din satul meu, declar Ziua Națională a Parodiei. Deoarece tocmai în acest popas de toamnă a venit pe lume, în urmă fix cu 70 de ani, Lucian Perța. Cel care a inventat o nouă formă de a viețui în literatură. O mireasă, cu numele ei Parodia, cu care nu te însori niciodată, o formă aproape metafizică de a pune cununi personale pe fruntea poeților consacrați. Și nu-i puțin lucru. Să nu fiu înțeles pe dos, Lucian are o familie admirabilă, Firuța este buna lui soție, iar Cosmin este poetul radical de la răscrucea mileniilor. Cu Lucian mă cunosc de pe vremea când ne-am apucat feciori în lume. Locul întâmplării a fost așezarea istorică Sighetul Marmației. De atunci, Lucian avea harul de a ne propune un alt limbaj, care a avut darul de a ne aduna în jurul lui.

De la Echim, la Ardeleanu-Pruncu, de la Ileana Mihai, la Frații Bârlea, Gheorghe și Vasile, de la Andrei Făt, la Marin Slujeru. Și roiul este mare. El, cu mireasa lui, Parodia, oficia solemnele întâlniri ale tinereții noastre. Apoi, Lucian a plecat la Cluj, la școli înalte. Acolo a fondat, alături de Radu G. Țeposu, Ioan Groșan, George Țâra, gruparea de satiră și umor “Ars amatoria”. Mai nou, Lucian răspunde numai în versuri, despre acel episod esențial în devenirea literaturii române contemporane, la întrebările poetului Viorel Mureșan: “«Ars amatoria» fu casa/ Umorului atunci pornit/ Și parodia-mi fu mireasa/ Cu care-atunci m-am pricopsit.” Ați văzut? Lucian însuși își recunoaște Parodia ca mireasă! Simt nevoia să spun că omul cu amorul Parodiei are studii bine alcătuite și lecturi întemeiate. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității Clujene, a fost profesor titular și director la școli din Poienile de sub Munte. Vreo opt ani. Apoi a coborât profesor la Vișeu de Sus. A fost și director al Casei de Cultură din orașul unde a cântat frumos revista de satiră și umor „Pupăza.”

Opera lui Lucian este impresionantă și greu de cuprins. Deține atâtea premii și distincții că nu încap într-o căruță. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Societății Naționale de Haiku. Colaborează cu texte parodistice la foarte multe reviste de cultură din țară. A parodiat poeți dificili, fără urmă de umor. De la Ion Barbu, la George Bacovia. Și parodia a ieșit cum a vrut Lucian Perța. Poetul și prietenul Viorel Mureșan l-a cinstit pe septuagenar printr-un interviu absolut inedit, publicat în revista „Caiete Silvane”. Viorel a pus întrebarea în proză, iar parodistul a răspuns în versuri. La întrebarea: care-i muza ta satirică? Lucian răspunde: „Păi, muza mea satirică/Eu fiind român, ca tot românul/imparțială e, adică/ Nu protejează pe niciunul/ Niciun poet, dacă-i poet/ Nu-i ocolit, sau nu-i tabu/ Prin parodie-l fac, discret/ Mai actual, mai viu. Acu/ Să nu crezi că-i resuscitez,/N-am harul ăsta/Nici nu vreau/Eu doar le mai oxigenez/Creațiile, și-alt gust au”.

Semnătura lui, de câțiva ani buni, cu un talent inepuizabil, luminează în fiecare zi cotidianul „Graiul Maramureșului” și, lunar, revista de cultură „Nord Literar.” Cum am mai spus, eu nu-mi pun mintea cu Lucian că el tot timpul este învingător. Am văzut asupra lui documente de preț, semnate de criticii literari Laurențiu Ulici, Gheor­ghe Grigurcu și Marin Mincu. Toți trei l-au declarat cel mai mare parodist din România. Și eu ce să zic? Zic ca ei. Că acesta este adevărul. Că Lucian este un maestru inegalabil al parodiei. Dacă parodia n-ar fi existat, sigur ar fi fost inventată de Lucian Perța. Oricum, el i-a pus un struț neasemuit.

Astăzi, 23 noiembrie, este ziua lui Lucian Perța! Ce reprezintă șapte decenii de viață pentru un om? Multe fapte mărețe! Pentru Lucian, universul lui este extrem de grăitor. Adică părinți și atmosfera din familie, apoi școlile formatoare, apoi familia proprie și peste toate Opera. Scrisul lui unic, polenizat de prietenia și admirația scriitorilor români. O, minunată invenție lumească ne-a dăruit Dumnezeu! La mulți ani, Lucian Perța!

P.S. Astăzi, la Centrul cultural-social Vișeu de Sus este sărbătorit Lucian Perța 70 de ani de viață și 50 de ani dedicați scrisului.

sâmbătă, 10 iulie 2021

POETUL GAVRIL CIUBAN – AL VASERULUI – LA 70 DE ANI

 


Când au trecut și unde s-au dus? (…când au apus/anii de sus…) Pe Vaser în jos…pe Vaser în sus? Un mare poet, în adevăr, nu doar în cuvinte, al Maramureșului și al Țării întregi, poetul Gavril Ciuban este, mai presus de toate „Al Vaserului”, așa cum și-a intitulat unul dintre volumele sale de poezie. Născut pe 10 iulie 1951 în Vișeu de Mijloc, cum era pe atunci, poetul a copilărit mai mult pe la cantoanele din partea dinspre izvoare a Vaserului, trăind, dar și lucrând de mic, o copilărie fabuloasă care a fost, cred eu, și la originea poeziei sale, așa cum fratele său mai mic, regretatul pictor de biserici și prozator, Ion Ciuban și-a primit zvâcnetul artistic tot de aici.

După ce a terminat liceul și o școală de revizori CFR la Caracal şi la Buzău, Gavrilă s-a întors la Vișeu de Sus și a lucrat multă vreme la Ocolul Silvic și, începând cu anul 2000, după absolvirea Facultății de istorie a Universității „Spiru Haret” din București, ca bibliotecar. A crescut copii frumoși acasă și poeți talentați la Cenaclul pe care l-a condus multă vreme, a scris și s-a implicat activ în viața culturală a Vișeului și a județului. A debutat în 1975 la Cronica din Iași și a publicat periodic în reviste literare din țară: Echinox, Romania Literară, Tribuna, Luceafărul, Transilvania, Orizont, Asta, Poesis, Nord Literar, Caiete Silvane etc etc. Debutul editorial a fost în 1992 cu un volum de poezii de mare ținută, „Cultivatorul de pietre și tandra dihanie” a cărui valoare a fost recompensată cu „Marele Premiu la Festivalul Internațional de poezie de la Sighetu Marmației (1992) și cu premiul Salonului Național de carte de la Cluj Napoca (1993). Au urmat apoi „Fântâna cu ghinturi”(1996), „Poeme” (2000), volum răsplătit cu Premiul Uniunii Scriitorilor la Festivalul „George Coșbuc” de la Bistrița, „Versuri din proză” (2000) și „Est” (2002), Tranșeea săpată de păsări (2004), „Dimineți în erai” (2005), „Opere incomplete”- 2006, „Strănierii” – 2010, „Mireasa și moartea” – 2014, „Lebăda cu a dumisale rochie de mireasă”- 2014 și „Al Vaserului”- 2015. Este inclus, firește, în foarte multe antologii în țară sau în județ și tradus în engleză, italiană, franceză, ucraineană. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1998. Despre poezia sa au scris elogios critici, poeți și scriitori importanți precum: Laurențiu Ulici, Al. Cistelecan, A. I. Brumaru, Ioan Moldovan, Ion Muresan, Radu Saplacan, Constantin Stan, Vasile Latiș, Al. Spânu, Ioan Negru, Ioan Flora, Augustin Cozmuța, Gh. Parja, Echim Vancea, Gr. Ciascai, Lupu Petrovan, V.R. Ghenceanu, Ion Burnar, M. N. Tomi, Ion M. Mihai etc. „În poezie, mâna de lucru este ieftină”. Când totul e scump și greu, doar poezia e la îndemâna poeților: singurul lor regat. Regatul Vaserului, necucerit niciodată pe de-antregul. Acum, sus, Pe Poduri, la Vișeu de Sus, înaintea sărbătorii anilor de grație, poetul va fi la coasă, uitându-se după ploaie. „Eram un copil al pădurii/ în dosul ferestrei de apă/ pline de zgomot și făpturi/potrivnice zborului îmi păreau/ întinsele coridoare ale lumii”… ”Vine-o iarnă din bătrâni/ninge cu scântei din nuferi/ între slugă și stăpâni,/ poezie de ce suferi?”… La mulți ani, poete!

Nicolae Scheianu

sâmbătă, 27 mai 2017

70 de ani va fi vârsta de pensionare

Forumul Economic Mondial a transmis ca varsta de pensionare ar trebui impinsa pana la 70 de ani in tarile bogate, pana in 2050.
Principala motivatie este speranta de viata in crestere, de peste 100 de ani, arata BBC. De o astfel de masura este nevoie pentru ca numarul celor de peste 65 de ani se va tripla pana in 2050, urmand sa ajunga la 2,1 miliarde.
Tot atunci, numarul persoanelor active, la un pensionar, va fi la jumatate, adica de 4, se mai arata in raportul Forumului Economic Mondial.
Tarile care ar trebui sa se conformeze sunt Marea Britanie, SUA, Japonia si Canada.
Michael Drexler, reprezentantul Forumului Economic Mondial, a declarat ca, intr-un fel, cresterea sperantei de viata este echivalentul schimbarii climei. „Trebuie sa luam masuri acum sau sa acceptam ca vor fi efecte adverse asupra generatiilor urmatoare, punandu-se o presiune imposibila pe copiii si nepotii nostri”, a spus acesta.
NapocaNews

marți, 19 iulie 2016

La 70 de ani, Ilie Nastase a fost decorat cu cea mai inalta distinctie a statului român !

Tenismanul şi generalul Ilie Năstase a primit din partea presedintelui Klaus Iohannis, cea mai inalta distinctie a statului român: Ordinul Naţional Steaua României în grad de comandor.
De-a lungul carierei, Ilie Nastase a castigat 58 de trofee, dintre care 7 la turnee de grand slam. In 1973, a triumfat la Roland Garros, fara sa piarda nici un set.
In 1970, Ilie Nastase si Ion Tiriac reuseau sa cucereasca trofeul Roland Garros. Trei ani mai tarziu, Nastase sau "Nasty", cum a fost poreclit atat prietenii, cat si adversarii, a triumfat singur la acelasi turneu, fara sa piarda niciun set.
Primul lider al clasamentului ATP si-a adjudecat in total 58 de trofee, intre care 7 la turnee de grand slam, la simplu, dublu si dublu mixt. Astazi, cand fostul sportiv implineste 70 de ani, seful statului l-a rasplatit, la Palatul Cotroceni, cu ordinul national Steaua României in grad de comandor.
                                                                               Cristi SOMEŞAN

joi, 14 aprilie 2016

Badea Călin Buciuman nu a fost găsit încă !

Operatiune “românească” pentru salvarea unui om căzut în  Someş, la Lucăceşti, Maamureş

O operatiune dramatica de salvare a avut loc in Maramures. Un barbat in varsta de 70 ani a cazut cu tractorul de pe un pod plutitor in raul Somes. Omul a fost cautat de pompieri mai bine de cinci ore, pana la lasarea intunericului.
In ciuda eforturilor nu a fost gasit, asa ca militarii se vor intoarce joi la fata locului.
Barbatul, in varsta de 70 ani, aflat in tractor, a vrut sa traverseze raul Somes cu ajutorul podului plutitor din localitatea Lucacesti, judetul Maramures. Martorii spun ca la un moment dat au vazut cum vehiculul a cazut in apa, asa ca au sunat disperati la 112.
Declaratii:
Localnic 1: "O calcat pe acceleratie si s-o tot dus omul, s-o intimidat. Cine sa-l mai ajute ca nu l-am mai vazut."
Localnic 2: "O vrut sa treca podul, probabil o calcat acceleratia, nu frana."
Pompierii veniti la fata locului au reusit sa recupereze tractorul cu ajutorul unui excavator de la o balastiera din apropiere, dar barbatul nu era in utilaj. Au continuat cautarile cu o barca pneumatica pana seara tarziu, insa fara sorti de izbanda.
Domnul maior Nicusor Miclaus, ISU Maramures a spus: "Am fost solicitati pentru cautarea unei persoane care a cazut in localitatea Lucacesti, la podul peste trecere peste Somes. Am scos tractorul, insa persoana nu se afla in el."
Fiica batranului, plecata la munca in strainatate, a fost anuntata de teribilul accident si se va intoarce acasa impreună cu sotul. Dumnezeu sa-l ierte! A fost un om muncitor si cu mare caracter.  Sursa PRO TV şi ANTENA 1


                                                                                              GDL

duminică, 19 iulie 2015

Nu e niciodata prea tarziu pentru a face sport!

Activitatile fizice efectuate cu regularitate, chiar daca sunt incepute la o varsta inaintata, cresc de trei ori sansele de a avea “o batranete sanatoasa”, potrivit rezultatelor unui studiu publicat marti, informeaza AFP.
Monitorizand timp de opt ani un esantion de 3.500 de persoane, a caror varsta medie era de 64 de ani, cercetatorii britanici au constatat faptul ca persoanele care executau cu regularitate exercitii fizice de intensitate moderata sau ridicata prezentau sanse de sapte ori mai mari de a imbatrani frumos, cu o stare buna de sanatate, in comparatie cu persoanele inactive.
Aceste sanse au ramas de trei ori mai mari in cazul a 10% dintre fostii inactivi care au inceput sa faca sport intre 2002 si 2010, potrivit acestui studiu, publicat in British Journal of Sports Medicine, o revista ce face parte din grupul British Medical Journal (BMJ).
La sfarsitul perioadei de monitorizare, o persoana din cinci era avea o stare de sanatate considerata buna, in timp ce patru din zece au dezvoltat o patologie cronica. Totodata, o persoana din cinci a prezentat simptome de depresie sau de deficit cognitiv, iar o treime, o incapacitate motorie cel putin partiala.
Pentru a ajunge la aceste rezultate, cercetatorii, coordonati de medicul Mark Hamer, epidemiolog la University College din Londra, au tinut cont de ceilalti factori principali susceptibili de a avea un anumit efect asupra procesului de imbatranire, precum fumatul, consumul de alcool, statutul marital si resursele financiare.
Desi nu exista un consens in universul medical asupra acestui subiect, autorii studiului considera ca procesul “de a imbatrani frumos” ar putea fi definit prin urmatoarele elemente: absenta unei maladii cronice, absenta unui deficit cognitiv major sau a unei “limitari importante” a capacitatilor fizice si de a avea o buna sanatate mintala.
“Acest studiu confirma politicile de sanatate publica care vizeaza incurajarea seniorilor sa faca activitati fizice, chiar la o varsta deja avansata”, afirma autorii studiului.
Surse: Mediafax, BBC News


                                                                                C.L.

sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Aniversare. Augustin Cozmuţa la 70 ani

 În sala de conferințe a Bibliotecii Județene "Petre Dulfu" Baia Mare s-a aniversat 70 de ani de viață și patruzeci și șapte de muncă ai lui AUGUSTIN COZMUŢA, om care a absolvit două facultăți și a scris şapte cărţi. A fost un vestitor și propovăduitor al Culturii în Maramureș. I se decernează "Diploma de onoare" a Consiliului Județean înmânată de directorul acestei instituții, domnul Ioan Dragoș, poet de renume. 

Prezidează lucrările lectorul  univ. Săluc Horvat, care vorbește despre domnul Cozmuța ca „unul dintre întemeitorii revistei "Nord Literar", o revistă culturală recunoscută de organele culturale ale Țării şi cu această ocazie se înmânează diplome oferite de dr. Glodeanu Gheorghe, prof. univ., nimeni altul decât directorul revistei cât şi altor persoane printre care şi profesoarei Ana Olos.
Moderatorul şi eminescologul Săluc  arată că cei 17 ani de viață ai revistei literare NORD LITERAR, îndeosebi acei care au muncit pentru ea sunt şi dintre unii care nu mai sunt între noi printre care şi muzicologul Liviu Borlan. Majoritatea colaboratorilor septuagenariul  „Gusti” Cozmuţa sunt aici, în această sală  de conferinţă a Bibliotecii Ardealului şi cele 139 de numere Nord Literar ne-au făcut cunoscuți în toată lumea. Dacă poşta merge rău, ei, cititorii noştri ne ceartă că revista n-a ajuns la timp...
Se evidenţiază prof. Delia Muntean care este foarte exigentă în definitivarea şi corectarea revistei. O contribuţie o au și studenții de la Arte care au făcut schițe şi caricaturi în revistă.
 Se decernează următoarele diplome:
  • Doamna Ana Olos, diploma de excelenţă 
  • Critică literară Augustin Cozmuța
  • Critică literară  Delia Muntean
  • Mircea Bochiș artist plastic
  • Ioan Marchiș artist plastic.
  • Domnul Săluc Horvat, care prezintă ultima antologie a scriitorilor, "Scriitori ai Transilvaniei" tipărită recent în care se regăsesc 20 de scriitori maramureșeni, felicită și pe Augustin Cozmuța care, cu toate că este mai tânăr în Uniunea Scriitorilor primește cadou un volum de antologie. Face o succintă biografie a aniversatului și-i scoate in evidență opera sărbătoritului. Este un om dornic de acțiune, a amintit și de înființarea revistei "Nord literar" la care a muncit continuu pentru promovarea revistei. 
     Domnul Mircea Bochiș, spune că are amintiri de bine despre domnul Cozmuța chiar de la repartizarea lui în oraşul Tg. Lăpus. Domnul Săluc arată ca un punct slab a fost modestia sa. 
       Dr. Marchiș Ioan "arată că domnul Cozmuța este cel mai citit maramureșean, și-a făcut trecerea prin mai multe laturi ale culturii, perfecționându-se continuu. A ținut Maramureșul unit prin tot ce a scris și făcut pentru oamenii de cultură și artă. A fost un dascăl fără catedră al oamenilor de cultură din Maramureș. A luptat pentru fiecare om de cultură care a fost repartizat aici, să îl încurajeze ca să se stabilească in Baia Mare. A fost modelul lui. Și era un om sensibil in ceea ce privește arta. Acum are ocazia să aducă omagiul lui acestui om deosebit".
      Domnul dr. Glodeanu  arată cartea a șaptea pe care a publicat-o domnul Cozmuța, "care este o carte despre autorii băimăreni, dar și una de confesii". Arată că este un merit faptul că a fost primit in Uniunea Scriitorilor. În ultima perioadă este mult mai harnic, mai muncitor, cu mare putere de sintetizare. În continuare prezintă "Caietul bibliografic" întocmit de Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean.
     Colegul Glodeanu  prețuiește la domnul Cozmuța generozitatea lui, umanitatea lui şi faptul că este un om cu o cultură foarte bogată şi bine documentat. Îi propune să ne dea o carte de amintiri culturale a epocii care a parcurs-o, doar cu maramureşeni.
      Ioana, fiica scriitorului Augustin Cozmuța, îl laudă pe tatăl ei care este un bun familist. Aduce un omagiu și soției scriitorului, care uneori dădea "bun de tipar" lucrărilor aniversatului. Fiecare zi petrecută împreună este un dar și o binecuvântare de la Dumnezeu. Îi face un cadou simbolic.
     Dă cuvântul domnului dr. Florian Roatiș care spune ca datorită faptului că are o operă în spate, deci este ușor de descris autorul prin prizma operei scoase pe piață. Sunt prieteni de o viață. Modestia aniversatului,spune dânsul, „caracter care nu este ostentativ”,cu toate acestea are interviuri luate la elite și mari potentați ai vremii, personalități care ne-au vizitat meleagurile noastre. Povestește diferite fapte petrecute împreună, fapte care le-au cimentat prietenia pe viaţă.
     Domnul „Ion Bogdan” adică Dumitru Iuga îi urează "La mulți ani!" și-i dedică o epigramă.
Vorbește domnul Cozmuța, ne prezintă pe Ion Papuc, care s-a mutat din București în Cicârlău. Domnia sa arată ca a avut o fascinație pentru provincie. Il are ca prieten pe Olos cu care filosofau împreuna, mai ales  că personajul care-i uimea pe amândoi era unul din Tg. Lapus, poetul Manu. Apreciază cultura care se face în provincie și la care Bucureștiul, rămâne în urmă.Se îmbrățișează.
    Îi urează la mulți ani poetul, membru al Uniunii Scriitorilor din România, venit tocmai din Vișeul de Sus, Gavril Ciuban, care îi aduce frumoase elogii. Doamna Cozmuța iși elogiază și Domnia sa soțul. Recită domnul Paul Antoniu o poezie personală făcută special pentru sărbătorit, după care a recitat poezia "Pentru cei ce nu mai sunt". Domnul Cozmuța, a invitat asistența la "un pahar de vorbă" dar de fapt era masa pusă în toată splendoarea ei. Cerneştiul nu se lasă!


                                                    Toma Gross Rocneanu

miercuri, 26 noiembrie 2014

Activităţi la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” pentru vineri, 28 noiembrie 2014. Aniversare importantă la 70 ani împliniţi de către criticul literar şi marele ziarist maramureşean Augustin COZMUŢA


Vineri, 28 noiembrie, ora 10,oo  Sala de Conferințe
Va avea loc activitatea Lumea poveștilor “Piticului fugit de acasă” întâlnit în opera Deliei Radu.
Activitatea face parte din proiectul ,,Cu poveştile la drum....” și urmărește introducerea copiilor în lumea mirifică a cărții, iar, de această dată, în frumoasele texte ale Deliei Radu.
Prin parteneriatul,,Cu poveștile la drum”, realizat între grădiniţă şi școală, ne propunem să introducem copiii în lumea cărţilor, să le dezvoltăm creativitatea în exprimare, să le formăm o atitudine pozitivă faţă de carte, să facem cunoscută semnificaţia unor evenimente legate de cultura şi civilizaţia românească.
Momente ale activității
Lecturarea povestioarei “Furnicuța curioasă“ , autor Delia Radu ; proiecția succesiunii evenimentelor- imagini
„Cine aș putea fi?” – joc interactiv de recunoaștere a personajelor
Punere în scenă a povestioarei „Piticul fugit de acasă”, autor Delia Radu
Prezentarea autoarei
„Vrem să știm mai multe despre autor”- interviu cu autoarea realizat de către elevii clasei a IV-a A de la Școala Gimnazială Avram Iancu Baia Mare
Oferirea ecusoanelor simbol – imaginea piticului( personajul povestioarei)

ora 13,oo  Sala de Conferințe
Asociația Scriitorilor Baia Mare vă invită la Zilele revistei „Nord Literar” și la lansarea cărților „Alte pagini de critică literară” de Augustin Cozmuța și a documentarului biobibliografic „Augustin Cozmuța – 70”, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani.
Prezintă: dr. Gheorghe Glodeanu, Săluc Horvat, dr. Ioan Marchiș, dr. Mircea Petean, dr. Florian Roatiș.
Augustin Cozmuta s-a născut la 14 noiembrie, în localitatea Cernești, Ţara Lăpuşului,  (Maramureș). Studiile liceale le face la Tîrgu-Lăpuș, iar cele universitare la Cluj-Napoca, fiind licențiat în filologie, promoția 1967(cu lucrarea Eugen  Lovinescu și modernismul) și în filosofie, promoția 1992 (cu lucrarea Politica în publicistica lui Mihai Eminescu). Din 1968 este ziarist la Baia Mare. Colaborează cu articole literar artistice revistele Tribuna, Steaua, Familia si Presa noastră, Archeus, Pro Unione, Nord Literar, la suplimentele Maramures si Graiul de Duminicã.
Volume: Punct de trecere, interviuri, 1995; Coasta Pacificã. Jurnal Californian, 2002; Punct critic, comentarii literare, 2004; Pagini de critică literară, 2010; Momente şi schiţe pe scena critică, 2013.
Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, redactor-șef al ziarului “Graiul Maramureșului”, secretar general de redacție la revista “Nord Literar” și vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Baia Mare. A fost cadru didactic asociat la Universitatea de Nord Baia Mare, specializarea Filozofie-Jurnalisticã. Din 2012 jurnalistul şi criticul literar Augustin Cozmuţa este membru în Uniunea Scriitorilor din România.

                                                                            

miercuri, 19 martie 2014

Lansare Caiet biobibliografic preot Gheorghe Pop la Biblioteca Judeţeană


Joi, 20 martie, ora 13, în Sala de Conferințe a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” va avea loc prezentarea volumului omagial „Preot Gheorghe Pop de Seini – 70” - documentar biobibliografic editat de Biroul Editare publicații și Depozit legal din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”.


                                                                               GDL