Prințesa adormită din pădurea ... dispărută!

 

 Este trist, foarte trist, sunt țări unde se respectă drepturile omului și  a proprietății, dar nu la noi, unde o prințesă doarme de sute de ani într-o pădure care cică este și astăzi. Iar  noi facem monumente care chiar așa se cheamă: ”Miner  odihnindu-se”  monumentul s-a odihnit, iar după 70 de ani, cineva care s-a certat cu  minerul acela, a trimis macaralele, au luat monumentul  ”odihnit de 7o de ani” și l-a  mutat pe odihnitul miner pe  un loc...

    Lumea s-a bucurat, crezând că  se va ridica un mausoleu închinat celor 12 mineri  care și-au pierdut sufletele pentru a ridica acest oraș minunat.

    Dar este o pacăleală grotescă  anticulturală a celor care nu au auzit sunetul ciocanului care închidea coșciugul... și aveau funcții. Lăzile ce i-au dus ”acasă” în județele Sălaj, Bistrița-Năsăud și în alte localităţi din județ. Atunci în spatele policlinicii noi era un câmp negru de copii și văduve, iar acum monunentul Minerilor  a fost anvansat la gradul de ”Câmpul gâștelor”...

     Vă mai mirați cumva unde vom fi aruncați noi care viețuim acum. Acei care ne ”supraveghează” spun că pământul României mai are 160.000 de tone de aur. Credeți că acei care  au posturile călduțe vor săpa și ei alături de minieri ca să ne îmbogățească și ei pe noi ? Trăiască ”Ziua minerilor” !

Toma G. Rocneanu 

Cine va trăi mai mult?!

 

Se aud din ce în ce mai des :”Lumea nu mai citește”! 

 Este o alarmă, ca și cum ai zice :”Nu doresc să fiu civilizat, adică să fac baie să mă spăl pe dinți etc.” Este un lucru grav  și aici nu-i vorba de cizmele Regelui Filip al II-lea, căruia i s-au adus cizmele pe care le-a încălțat și le-a dat jos din picioare  când s-au rupt, în rest că dormea, că era treaz, el nu și-a dat cizmele jos din picioare.,.

    Sigur că acum nu suntem toți nici regi, nici Filip, dar totuși ca să citești trebuie  să fie o ofertă.

    Vedeți de aici vine frâna. În acest areal al țării  și până în 1989 am avut publicații ca : Scânteia pionerului, Cutezătorii, Tehnium, Știință și tehnică, Albina, Calendarul agricol, Scânteia tineretului,  Sportul, Informația sporturilor, Revista de pedagogie, Învățământul profesional și tehnic, Revista de matematică și  fizică, Revista de chimie, Cinema, Urzica, Uniunea Sovietică etc.

    Astea cum am zice de la centru erau publicate. Aici la noi erau până în anul 89 : Pentru socialism, Socialismul poporului, Graiul Maramureșului, Glasul Maramureșului, Clipa, Informația Maramureșului, Archeus, Caietele Măiastra, Millenium, Gazeta de Maramureș, Maramureșul istoric, Familia Română, Ziua de Nord-Vest, Marmația literară, Piața de Maramureș, Mărturii Maramureșene, Nord Literar, Spinul-revistă a Clubului epigramiștilor.

    Menționez revistele patriotice scoase de editura ”Gutinul” cu dl. Achim Valeriu și prof, Micu din Cicârlău și  ”România” revistă la 120 pagini scoasă de Nicu Remețean. Nu trec mai departe înainte de a-mi cere scuze pentru cele ne-enumerate.

    La liceul nr. 2, profesoara Cotuțiu Stanca nu trecea la un autor nou de studiat dacă elevul nu avea la el volumul autorului respectiv, dar citit.

    Astfel orele domniei sale erau  transformate în  seminarii, sau chiar interpelări, susținute de un grup sau altul din clasă.

    Deci  toate aceste volume de informații  și metode pedagogice au dispărut, deoarece ziarele libere au dispărut și ele  și ce a rămas sprijină puterea.

    Nu se acceptă  nici un articol critic adus puterii. Mulți știu de ce, dar nu fiecare ziarist dorește să fie un FAUST. Să sperăm că unii își vor mai aduce aminte  de cizmele lui Romulus Filip și își vor spăla  măcar sufletul, dacă 5 metrii pătrați de piele sunt așa de greu de întreținut.

  

 Cu speranță și răbdare,

 Toma G. Rocneanu

Cenaclul "Spinul" la închiderea sesiunii 2014/2015

O bucurie a întâlnirii, ca și cum ne-am fi văzut cu anii, și-a manifestat fiecare față de colegii de Club, în care este amintit și faptul că doamna Smaranda Iuga "face" doi ani de "trudă" în Clubul "Spinul" este o altă veste care prilejuiește menținerea stării de bună dispoziție a acestei intâlniri cenacliere.

Pe acest val de veselie, vin propuneri, pentru stabilrea datei "ieșirii de vară" ale Clubului, obicei statornicit de pe la inceputuri de președintele de Onoare al Clubului, domnul Ioan Siman. Ca dată s-a stabilit pe joi 18 iulie. În caz că sâmbăta va fi vre-o nuntă, se va ține joi 16 iunie, în acest caz se vede că nu este exclusă "Întâlnirea de vară a clubului Spinul" să se țină într-un local din oraș. De această problemă tehnică se ocupă domnul vicepreședinte al Clubului Dragomir Ignat. Tot domnia sa ne va comunica costurile și contribuția fiecăruia la această intâlnire, era să scriu lejeră, dar nu, s-au cerut materialele pentru revista care va ieși în septembrie și nu se acceptă alte amânâri.

      Trecând la programul anunțat, ne delectează harnica epigramistă Viorica Găinariu-Tazlău, cu lecturarea muncii domniei sale, în speță, epigramele compuse pentru toate Concursurile și festivalurile care sunt în aceasta vară în țară. După ce ne-a delectat cu materialele domniei sale, discuțiile purtate se evidențiază atât epigramele cele bune cât și cele care mai trebuie indreptate. Sunt observații făcute de Dragomir Ignat,

domnia sa a făcut aceste observații și în calitate de redactor șef al revistei "Spinul" și alte observații făcute de directorul,revistei Tâncaș Vasile. Se fac retușuri și imbunătățiri unde este cazul. Se stabilește modul de refacere ale unor epigrame. Se dă rând la citit domnului Toma Rocneanu, care a încorsetat unele fenomene recente în epigrame de actualitate. Domnul Țâncaș evidențiază faptul că sunt cereri ale unor epigramisti din țară, de a prezenta și cărțile lor în cadrul Clubului nostru epigramistic. Se așteaptă volumele care ar fi de prezentat cu aceste ocazii. Domnul Șiman, pe materialele doamnei Viorica Găinariu, aduce observațiile concrete  dar și modalități de refacere ale unor epigrame.

    Domnil Țâncaș prezintă concursul "Mircea Trifu", care este patronat de doamna Elis Râpeanu. Acest concurs are multiple valente care sunt doar publicitare. Premiile sunt numai onorifice, dar în cartea în care se adună după acest concurs, Doamna Elis Râpeanu din epigramele trimise de epigramiști, scoate un volum cu cele mai reușite epigrame și evident că si cele câștigatoare, volum în care se stipulează atât acei epigramiști care trimit de fiecare dată epigrame la concurs, Clubului nostru i s-a oferit o diplomă de fidelitate, și la acest concurs toți băimărenii care au trimis epigrame au fost evidențiati, se remarcă tot de doamna Dr. Elis

Râpeanu unele greșeli frecvente, cât si unele indicații în "atacarea" Limbii Române in cadrul Cluburilor. Deci practic este o lecție de refacere ale unor greșeli.

  În continuare, în Club se mai discută unele probleme organizatorice despre diferitele acțiuni pe care urmează să le mai facem.

Despărțirea s-a făcut într-o atmosferă colegială la un țap de bere oferit de sărbătorita de astăzi doamna Smaranda Iuga. La reîntâlnire cu drag! 

                                                                              Toma G. Rocneanu

Şedinţa filialei Ligii Scriitorilor Români din Baia Mare din data de 9 mai 2015

Pe o vreme minunată, parcă răzbunătoare pe zilele când vremea ne era potrivnică la ieșirea din casă, azi, 9 mai, scriitorul Ioan Andreica, un împătimit al cenaclurilor sătmărene, ba chiar Domnia sa patronează un cenaclu intitulat "Artele frumoase". Debutul Domniei sale are loc în anul 1985. Este născut în 1943 pe 1 noiembrie, în Homorodul de Mijloc, județul Satu Mare şi e membru al Ligii Scriitorilor din România. Domnia sa citește din cartea "Armonii de toamnă", o antologie cerută de scriitorii sătmăreni și care a fost realizată în regie proprie de autor, în care ne sunt prezentați 15 scriitori din Nord, fondator al al Cenaclului "Arte frumoase". Este prezent în 8 antologii și are trei volume publicate: "Șirul cu patimi", "Unde pe timp", "Pelerin printre semeni". Cărțile au beneficiat și de traduceri. Este profesor și editor de carte. Frecventează toate cenaclurile sătmărene. Citește poezie din "Șirul cu patimi" poemele "Dragoste", "Șirul cu patimi", "Cineva mă stiga", "în asteptarea ta", "Gând nebun", "Cuvinte pe vertej", etc

      În cuvântul său, scriitorul Toma G. Rocneanu spune că: "E omul cărții" datorită faptului că este” poet și în acelaşi timp şi editorul poemelor lansate către public. Felicită pe profesorul Andreica, pentru faptul că ne completează cenaclul băimărean. Domnul Ion Hada,poet, îi propune unele cuvinte noi, care după parerea dânsului, ar suna mai bine, pe care le și precizează. Poezia o consideră deosebit de valoroasă și-l felicită pentru reușitele Domniei sale urându-i succes în continuare.

Doamna Carmena Băințan, preşedintele Ligii Scriitorilor recită o poezie din repertoriul lui Ioan Adreica "Cu aceiași corabie", de unde dorește să pună din aceste versuri un motto pe cartea dânsei. Îi mulțumește pentru faptul că ne caută și ne ajută la ridicarea prestigiului ligii maramureşene.  Se simte nevoia unei reviste a LS MM, care poate fi în diferite prezentări, noi alegând-o pe cea mai ieftină variantă, prin care probabil ne vom face şi mai cunoscuți. Şedinţa se încheie cu această problemă rămasă în organizare şi de realizat urgent şi în... aplauzele celor prezenţi în număr semnificativ la această întrunire culturală. Doar este “Ziua Maramureşului" pentru toată lumea, nu?!

                                                                Toma Gross Rocneanu

Aniversare. Augustin Cozmuţa la 70 ani

 În sala de conferințe a Bibliotecii Județene "Petre Dulfu" Baia Mare s-a aniversat 70 de ani de viață și patruzeci și șapte de muncă ai lui AUGUSTIN COZMUŢA, om care a absolvit două facultăți și a scris şapte cărţi. A fost un vestitor și propovăduitor al Culturii în Maramureș. I se decernează "Diploma de onoare" a Consiliului Județean înmânată de directorul acestei instituții, domnul Ioan Dragoș, poet de renume. 

Prezidează lucrările lectorul  univ. Săluc Horvat, care vorbește despre domnul Cozmuța ca „unul dintre întemeitorii revistei "Nord Literar", o revistă culturală recunoscută de organele culturale ale Țării şi cu această ocazie se înmânează diplome oferite de dr. Glodeanu Gheorghe, prof. univ., nimeni altul decât directorul revistei cât şi altor persoane printre care şi profesoarei Ana Olos.

Moderatorul şi eminescologul Săluc  arată că cei 17 ani de viață ai revistei literare NORD LITERAR, îndeosebi acei care au muncit pentru ea sunt şi dintre unii care nu mai sunt între noi printre care şi muzicologul Liviu Borlan. Majoritatea colaboratorilor septuagenariul  „Gusti” Cozmuţa sunt aici, în această sală  de conferinţă a Bibliotecii Ardealului şi cele 139 de numere Nord Literar ne-au făcut cunoscuți în toată lumea. Dacă poşta merge rău, ei, cititorii noştri ne ceartă că revista n-a ajuns la timp...

Se evidenţiază prof. Delia Muntean care este foarte exigentă în definitivarea şi corectarea revistei. O contribuţie o au și studenții de la Arte care au făcut schițe şi caricaturi în revistă.

 Se decernează următoarele diplome:

• Doamna Ana Olos, diploma de excelenţă 
• Critică literară Augustin Cozmuța
• Critică literară  Delia Muntean
• Mircea Bochiș artist plastic
• Ioan Marchiș artist plastic.
• Domnul Săluc Horvat, care prezintă ultima antologie a scriitorilor, "Scriitori ai Transilvaniei" tipărită recent în care se regăsesc 20 de scriitori maramureșeni, felicită și pe Augustin Cozmuța care, cu toate că este mai tânăr în Uniunea Scriitorilor primește cadou un volum de antologie. Face o succintă biografie a aniversatului și-i scoate in evidență opera sărbătoritului. Este un om dornic de acțiune, a amintit și de înființarea revistei "Nord literar" la care a muncit continuu pentru promovarea revistei. 

     Domnul Mircea Bochiș, spune că are amintiri de bine despre domnul Cozmuța chiar de la repartizarea lui în oraşul Tg. Lăpus. Domnul Săluc arată ca un punct slab a fost modestia sa. 

       Dr. Marchiș Ioan "arată că domnul Cozmuța este cel mai citit maramureșean, și-a făcut trecerea prin mai multe laturi ale culturii, perfecționându-se continuu. A ținut Maramureșul unit prin tot ce a scris și făcut pentru oamenii de cultură și artă. A fost un dascăl fără catedră al oamenilor de cultură din Maramureș. A luptat pentru fiecare om de cultură care a fost repartizat aici, să îl încurajeze ca să se stabilească in Baia Mare. A fost modelul lui. Și era un om sensibil in ceea ce privește arta. Acum are ocazia să aducă omagiul lui acestui om deosebit".

      Domnul dr. Glodeanu  arată cartea a șaptea pe care a publicat-o domnul Cozmuța, "care este o carte despre autorii băimăreni, dar și una de confesii". Arată că este un merit faptul că a fost primit in Uniunea Scriitorilor. În ultima perioadă este mult mai harnic, mai muncitor, cu mare putere de sintetizare. În continuare prezintă "Caietul bibliografic" întocmit de Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean.

     Colegul Glodeanu  prețuiește la domnul Cozmuța generozitatea lui, umanitatea lui şi faptul că este un om cu o cultură foarte bogată şi bine documentat. Îi propune să ne dea o carte de amintiri culturale a epocii care a parcurs-o, doar cu maramureşeni.

      Ioana, fiica scriitorului Augustin Cozmuța, îl laudă pe tatăl ei care este un bun familist. Aduce un omagiu și soției scriitorului, care uneori dădea "bun de tipar" lucrărilor aniversatului. Fiecare zi petrecută împreună este un dar și o binecuvântare de la Dumnezeu. Îi face un cadou simbolic.

     Dă cuvântul domnului dr. Florian Roatiș care spune ca datorită faptului că are o operă în spate, deci este ușor de descris autorul prin prizma operei scoase pe piață. Sunt prieteni de o viață. Modestia aniversatului,spune dânsul, „caracter care nu este ostentativ”,cu toate acestea are interviuri luate la elite și mari potentați ai vremii, personalități care ne-au vizitat meleagurile noastre. Povestește diferite fapte petrecute împreună, fapte care le-au cimentat prietenia pe viaţă.

     Domnul „Ion Bogdan” adică Dumitru Iuga îi urează "La mulți ani!" și-i dedică o epigramă.

Vorbește domnul Cozmuța, ne prezintă pe Ion Papuc, care s-a mutat din București în Cicârlău. Domnia sa arată ca a avut o fascinație pentru provincie. Il are ca prieten pe Olos cu care filosofau împreuna, mai ales  că personajul care-i uimea pe amândoi era unul din Tg. Lapus, poetul Manu. Apreciază cultura care se face în provincie și la care Bucureștiul, rămâne în urmă.Se îmbrățișează.

    Îi urează la mulți ani poetul, membru al Uniunii Scriitorilor din România, venit tocmai din Vișeul de Sus, Gavril Ciuban, care îi aduce frumoase elogii. Doamna Cozmuța iși elogiază și Domnia sa soțul. Recită domnul Paul Antoniu o poezie personală făcută special pentru sărbătorit, după care a recitat poezia "Pentru cei ce nu mai sunt". Domnul Cozmuța, a invitat asistența la "un pahar de vorbă" dar de fapt era masa pusă în toată splendoarea ei. Cerneştiul nu se lasă!

                                                    Toma Gross Rocneanu

La Mulţi Ani cu sănătate domnule dr. ing. Bud Nicolae !!!

  Lumea creştină a intrat in Postul Crăciunului, al Naşterii mântuitorului Iisus Hristos. Este timpul purificarii trupului si sufletului, este prilejul cel mai nimerit pentru a înlătura micile si marile disensiuni, daca le-am avut şi să ne apropiem de cea mai mare Sărbătoare a Creştinătăţii, cu sufletul curat şi primitor, cu deschidere inspre aproapele nostru, înspre credinţă. In această atmosferă paşnică, când ne gândim unul la altul, la binele şi bunăstarea aproapelui, s-a ivit frumoasa ocazie de-a putea mulţumi şi lăuda pe acest om, care în toată activitatea Domniei sale, s-a gândit la colegi, la obşte, la Ţara lui din Maramureş, un om cu suflet ales, muncitor pentru fiecare şi cu un suflet mare, un OM DE BINE, cum tot mai puţini avem şi poate de aceea acei care au venit să-l omagieze, să-l laude, să-I mulţumească, au umplut Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”, cum cred ca nimeni nu a văzut-o atât de “mică” pentru acei care-şi doreau să împartă minutele de viaţă, pentru câteva ore, în preama unui om deosebit, care prin tot ce a făcut în viaţă a demonstrat acest lucru. Este vorba de domnul Dr. ing. Bud Niculae, care aşa cum spunea Prea Fericitul Episcop de Maramureş, Excelenţa Sa Iustin Sigheteanul, insoţit de un număr mare de preoţi, parafrazându-l pe Blaga:”a fost şi sus, a fost şi jos” şi spre cinstea lui ori unde era se vedea contribuţia domniei sale, a unui om încărcat cu energie pozitivă de unde putea oferi şi altora. Domnul dr. Teodor Ardelean anfitrionul acestei manifestări deosebite, ne prezintă cartea “Şase decenii pentru oameni” , un manual de “laudaţio” cum încă nu s-a mai văzut, fiindcă în esenţa ei este un cumul de scrisori de laudă, adresate de oamenii cei mai de vază ai României actuale, oameni cu care a muncit în comisiile Parlamentului ca deputat ales în mai multe stagiaturi, şi chiar de la şeful statului. Aceste atestate de omenie corectitudine şi profesionalism, au fost adunate de doamnele Aristiţa Borbei şi Liana Pop, într-o carte cu 155 de pagini de astfel de “certificate” care, au fost acordate de somnităţile Ţării. Modest pre cum îl ştim a mulţumit celor care l-au gratulat şi celor care au venit pentru ai aniversa această frumoasă vârstă.

     Realizările domnului Bud, sunt foarte multe şi foarte bune, atât în domeniul obştesc, al localităţilor Maramureşului, localităţi care i-au oferit onorantul titlu de “Cetăţean de onoare”a peste zece localităţi, ocuparea locurilor din sală a celor 11 primari din localităţile Maramureşului, şi ca membru în Consiliul Epahial, ca muncitor în această ramură de suflet, a primit cel mai Înalt Ordin Bisericesc Ortodox din mâna Patriahului Egiptului.

       Au vorbit despre Domnia Sa, oameni care l-au insoţit în viaţă, de la primii paşi în şcoală, liceu şi facultate, a fost emoţionante aceste momente că: vorba domnului prof. dr. Adrian Sabău, “nu erau adjective umflate”, erau fapte de muncă de luptă în spatele lor fiind perseverenţa acerbă  şi profesionalismul la care nu a renunţat niciodată. Ca “săgetător” şi-a onorat cu brio zodia, domnia sa făcându-se, plăcut, înconjurat de prieteni, dar mai ales ştiind să menţină aceste prietenii. Având atâtea realizări profesionale politice, economice şi creştineşti, pe care le-a realizat în acest timp, toate aceste împliniri îl fac fericit, pe el şi familia Domniei Sale, domnul Bud are un băiat şi o fată impreună cu soţia Florica, copii care le fac cinste in activităţile lor, în viaţa pe care o duc.

       Ori cât de mult l-am lăuda noi, este puţin pentru un om care şi-a dedicat viaţa binelui obştesc şi in urma dânsului cresc realizările, care umplu ori când “gurile rele”. M-a impresionat atmosfera creată, respectul acelei mase de oameni, care au venit să-I spună :LA MULŢI ANI. După festivitate aniversatul nostru a oferit o masă celor prezenţi.

                                                                Toma G. Rocneanu

Editorial - Ne-am ajuns!!!

Poate nu sunt eu singur care să dea semne de plictiseală sau enervare, sunt convins că şi alţii sunt afectaţi de persoanele care prin “cunoştiinţele” lor vreau să pară importante, să te uimească cu informaţiile ce le deţin şi pe care musai trebuie să le asculţi, că nu-i aşa, sunt la modă şi trebuie să te emancipezi. Domnul George Petrovai le-a găsit şi o denumire: “Aflătorii în treabă” Bunăoră chestia cu intrarea în EUROPA. Este o chestie perimată deja, nu mai este actuală. Bineînţeles că eşti contrazis imediat de “aflătorii în treabă”. Cum este perimată? Şi încep să-i explic omului:”România a avut o industrie constructoare de maşini rutiere - Roman, Dac, de automobile: Dacia, Olcit, ARO, de utilaje terasiere la Brăila şi Iaşi, de utilaj petrolier şi reductoare de mare forţă pentru nave la Ploieşti şi Reşiţa, produceam gama complectă de utilaj minier şi de preparare, rafinare a aurului. Aveam şantiere navale, parcă 8 dacă nu mă înşel, aveam o flotă de 1000000tDW, una dintre cele mai mari din Europa, am avut petrol şi acum este vândut de ţări din Kazastan şi până la Viena. Am avut o agricultură şi acum vindem pământul Sfânt al Ţării. Aveam magazine pe care scria Textile, Alimentara, Confecţii, acum e Moll, e Second hand, e Kauffland, Billa. Ne-a fost ruşine cu noi care aveam independenţă economică, industrie şi servicii. Toate acestea le-am avut, aveam o ţară în care puteam face ce ne doream pentru dezvoltarea ei multilaterală, acum ne conduc nişte marionete, diriguite  de Bruxelles, unde cotizăm ca să ne aprovizioneze cu produse pe care altădată noi le vindeam lor, nu avem nici-un fel de industrie!Ţara care făcea 10 milioane de laminate din oţel, nu mai are un furnal. Încă nu au vândut întreaga ţară, mai avem ceva pământ, după ce-l vor vinde şi pe acesta, neaparat vom fi în Europa dar mai goi ca şi cerşetorii şi mai flămânzi ca boschetarii. Am ajuns în Europa, dar cum au vrut ei nu cum am dorit noi. Maşinile româneşti de astăzi sunt  ale lui “Ford”, şi a altora. Au reuşit ca nimic să nu mai aducă aminte nimănui că a existat o ţară - România - în Europa. Noi nu mai reprezentăm nimic în Europa şi dacă mai duc şi aurul de la Roşia Montana, ar fi ultimul lucru ce le va aminti, celor cu memorie că, undeva, pe aici erau un popor care 2500 de ani nimeni nu i-a putut învinge şi au fost duşi de nas, li s-a luat O ŢARĂ pe bani mărunţi."MARII" conducători de după revoluţie, făcând dintr-o ţară prosperă şi fără datorii externe sluga tuturor. Românii aduc venituri PIB-ului Europei şi acasă mor de foame. Un lucru tot este bun; după acest dezastru economic, nimeni nu este vinovat. Pe ce se mai vede scris MADE în Romania?! Poate pe şpăgile luate de acei care ne-au vândut ţara...  Sărbători Fericite!!!   

                                 

                                                             Toma G. Rocneanu

Vom avea și noi un Rio Tinto

Nu sun un credul, totuși după Revoluție, fiind singur că nu toate promisiunile vor fi și înfăptuite, credeam că cele privitoare la STAT, la relațiile lui cu poporul român, vor fi clădite pe alte baze, adică pe cele firești. Astea erau promisiunile, cu care ieșea pe sticla televizorului, la intervale aproape egale, Ion Iliescu, și cu aceste ”viitoare” drepturi, care au rămas tot viitoare, le notam într-un caiet și până s-a făcut prima Constituție, unde domnul Iorgovan, le-a notat și el. Cu toate notările, la noi Constituția este călcată în picioare, mai ales acolo unde, cică puterile sunt împărțite. Puterea locală este a primăriilor și a Consiliului comunal sau orășenesc. OARE?! Păi dacă este așa, pe aurul Roșiei Montane, cu cine trebuia să facă contractual ”investitorii”?! Cu acei a căror este, adică cu PRIMĂRIA ROȘIEI MONTANA. În acest caz, miniștri, prim-miniștri, deputații, ce caută acolo?! Puterea Legislativă și cea executivă anihilează puterea locală?! Dacă nu se retrag, dacă nu-și dau seama ce fac, ar trebui mutați acolo în Roșia Montana să vadă și să sufere cu trupurile lor ceea ce au suferit cei din Rio Tinto din Spania, unde pe un areal ceva mai mare ca și județul nostru, nu crește nici iarbă.Apa care cade de sus, ploile, devin acide și se infiltrează în pânza freatică, făcând ca un alt areal, mai mare să nu aibă nici apă, deci nu există  nici floră și nici faună. S-a constatat că și natural pământul se deșertifică, cum va fi dacă-I și punem la dispoziție acel spațiu din Roșia Montana care va afecta pânza freatică a întregului  Ardealul. Aici nu este nevoie de gândire ci de frânarea poftelor de supra îmbogățire a unora în detrimentul întregii Românii. Dacă lăsați minerii din Roșia Montană să exploateze aceste bogății, așa cum le fac de mii de ani, nu este nici-o primejdie, dacă nu, este bine de imaginat cum va arăta suprafața Ardealului când va fi un deșert, în care nu poți nici apă să mai bei, de hrănit nici nu poate fi vorba. Cine ține morțiș la ideile idioate să vadă întâi RIO TINTO din Spania ca să priceapă că România nu are acele terenuri, pe care le are Spania, și care pot fi scoase din circuitul agricol. Readuceți-vă  aminte de ce este necesară separarea puterilor în stat și de ce se uită ușor aceste prerogative!!!

                                                                       Toma Gross Rocneanu

Cenaclu literar cu invitați

   În 6 aprilie 2013, cenaclul Literar al Ligii Scriitorilor Maramureș, a avut invitat de seamă pe domnul academician Al.Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, membru corespondent al Academiei Americană Română. Domnia sa a fost însoțit de Titina Nica Ţene, membru fondator al Ligii Scriitorilor, Voichiţa Pălăcean Vereş ( editor) şi poetul Ioan Cărăşel

.     În ”Sala artelor”, a Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” din Baia Mare, directot Dr. Teodor Ardelean, în onoarea invitațiilor s-au deschis două expoziții, una de fotografie și alta de pictură a doamnei Călușeru, expoziții care au fost prezentate de domnul Mihalca M. Cei prezenți au fost încânțați de expoziții, de frumuseța gestului și a primirii, dar și de exponate, care erau deosebite. Odată prezentate și admirate expozițiile, scriitorii și-au ocupat locurile și doamna Virginia Paraschiv, moderatorul acestei activități îl roagă să ia cuvântul domnul academician Al. Florin Țene, care, emoționat vizibil își face o scurtă biografie, ”În orașul studenției mele” Baia Mare, din care spicuim:” – De când am început să scriu poezie, de la vârsta de 14 ani, visând pe malul râului Olt sau pe Dealul Viilor drăgăşenene, citesc şi scriu. De pe atunci scrisul a devenit pentru mine o profesie. În acest context am îndrumat şi pe alţii să abordeze frumoasa îndelednicire. Am înfiinţat Cenaclul Literar Gib.I.Mihăescu, la Casa de Cultură din Drăgăşani, pe când eram elev în clasa 10 la liceu, ( influenţându-i pe Virgil Mazilescu, Nicolae Cochinescu-procuror, azi judecător la Curtea Constituţională, Radu Vasile ,fost Prim Ministru, i-am convertit să scrie poezie, numai pe Mugurel Isărescu nu am putut), apoi prin anul 1963 am înfiinţat la Baia Mare Cenaclul Literar Nord, pe când eram student (aici i-am făcut să se aplece asupra poeziei pe Vasile Radu Ghencianu, Iuga, pe pictorul Oros, colaborând fructuos cu cenaclul din Satu Mare condus, pe atunci, de Petre Got). Cenacluri ce funcţionează şi astăzi. Pentru mine poezia nu este ceva adăugit gândirii, ci este desăvârşirea acesteia. Şi când nu scriu gândesc la ce ar urma să scriu.(Interviu Meneuț)

     Ideia înființării acestei Ligi a Scriitorilor, s-a înfiripat în Belgia unde a fost printr-o bursă, și unde era cinci sau șase astfel de asociații scriitorești, dar și în Ungaria. Gândul domniei sale era: democratizarea forului nostru scriitoriesc , această Uniune care în acea perioadă a exclus din rândurile sale mari valori naționale. Liga ființează din 1997 și astăzi numără circa 600 de membrii. Din mai 2012 și până acum s-au înscris încă 150 de membrii în Liga Scriitorilor Români. Asta arată încontro se îndreaptă scriitorii, în timpul în care Uniunea scriitorilor a dat un comunicat prin care se specifică faptul că în acest an nu se fac primiri de membrii.

      Astăzi Liga Scriitorilor are, până acum, 36 de filiale în lume, şi 12 în țară inclusiv în Bistriţa. Ea apără drepturile scriitorilor, promovează valorile autentice şi va acorda anual Diploma şi Medalia”Virtutea literară „scriitorilor care promovează toleranţa, ideile umaniste, valori ale patrimoniului naţional şi a căror personalitate şi comportare morală şi civică este un exemplu în societatea românească.(interviul lui Meneuț)

     Domnul academician Țene, prezintă și greutățile inerente în formarea unei astfel de organizații, pragurile birocrației și reaua credință a unora, peste care a trecut și acum ne putem bucura ca Într-o familie împreună, membrii ligii ”Artur Silvestri” din Cluj, Membrii ligii din Satu Mare și gazdele Cenaclul Literar al Ligii Scriitorilor din Maramureș, circa 37 de scriitori care în astfel de împrejurări se cunosc, fac shimburi de cărți, de opinii și mai ales se împrietenesc ca ori ce mambrii ai unei familii. Liga încearcă să promoveze  literatura și arta, pe care să le poată oferii urmașilor noștrii ca pe o veritabilă ”Ladă de zestre” a poporului român.

    Urmează un moment festiv, emoționant când se recunosc valorile, care sunt premiate de domnul academician Țene care îmânează ”Diploma Ligii” pe 2013, domnului Dr. Mihai Ganea, președintele Cenaclului literar Maramureș din Baia Mare, pentru volumul de poezie lansat în acest an. Continuă cu prețuirea celor merituoși, înmânând medalia ”Virtutea Literară” domnului Dr. Teodor Ardelean directorul lăcașului de cult din Baia Mare, biblioteca Județeană ”Petre Dulfu”, care a primit titlul de ”Bibliotecă, Națională”, și aceiași medalie se acordă doamnei Verginica Paraschiv, recunoscută ca sufletul acestei Ligi.

      Cu regret o spune că are o adâncă insatisfacție că un oraș cultural de nivelul Clujului, este mult în urma fenomenului cultural ”Baia Mare” unde capacitatea acestor  inimoși oameni de cultură băimăreni, tumultul lor, i-au făcut cunoscuți nu numai în țară, ci și în lume, ca în final să-l bucure succesele băimărenilor, de care se simte atașat, făcând facultatea la poalele Gutâiului.

      În prezentarea literaților urmează o nouă fază:citirea din operele personale. Doamna Țene(nora academicianului) își prezintă cartea domniei sala de povești și își manifestă plăcerea de-a fi între cei 34 de literați din trei județe întruniți pe meleagurile maramureșene îndrăgite de dânsa.

      Domnul Ioan Cărășel, un om cu o bogată activitate literară și poetică în Județul Bistrița –Năsăud(profesor la Rodna, președinte de cenaclu), ne prezintă ultima realizare a dânsului, un album document, realizat excepțional:”Pe urmele Iancului”carte de căpătâi în viața Crăișorului. Apoi ne-a delectat cu versurile proprii dedicate Maramureșului:”Aici iubirea e arderea-n lumi”, Domnul Țene ne citește poezia adresată domnului Ion Popescu Brădiceanu, care l-a invitat la un cenaclu. Poezia este din volumul”Fuga stafiilor”, poezia este ”Întoarcerea stafiilor” și ”Poezia trece”. Următoarea poezie a domnului Țene se referă chiar la -modeștii muncitori ai Ligii-

      Doamna Țene recită din poeziile mamei soacre, care nu a putut veni la Baia Mare.

       A vorbit domnul Dr. Teodor Ardelean care se simte copleșit de cinstea acordată și mulțumește printr-un calambur. Trece în revistă aminozitățile exsistente azi în cultură, care grevează întreaga activitate. Domnia sa spunea că nu trebuie să fie poeți cerșetori, dar nici regi care să nu aibă ce mânca. Domnia sa critică ”împărțirile” în cultură, după atâtea criterii încât nu se pot urmării nici evoluțiile și nici eșecurile în acest sector, mai mult s-a constatat că există culte pentru care ”cultura-i” zero și aici nu este vorba doar despre fenomenul  românesc. Domnul Țene îl felicită pentru modul exemplar în care conduce și dirijează activitatea Culturală și a bibliotecii la care, ca un oștean adevărat a răspuns:”Îămi fac doar datoria”

    Doamna Paraschiv dă cuvântul părintelui protopop din Ardud. Care puternic impresionat de acest nimb de cultură, care i-a dăruit o zi minunată în acest palat al culturii. Dânsul ne asigură că poezia este ”Exprimarea exprimării” și atât timp cât există omul, această ”Suflare Dumnezeiască” va ceda ceea ce simte și transmite veșnicia trăind prin el. Domnia sa ne spune că scrisul nu este numai un hoby, un talent ci și o datorie, ocazie cu care-l felicită pe domnul Ganea pentru cartea recent lansată”Batalionul de pedeapsă”, în care se vede prin ce întâmplări cutremurătoare a trecut acest om și cu toate acestea îl felicită pentru activitățile la care singur s-a înregimentat ca și președinte de cenacu.

      Doamna Paraschiv, solicită domnului Ganea, reportajul înregistrat pe o poezie a doamnei Titina Nica Țene cu un fundal de muzică maramureșană. Dânsul citește versurile care  expun drama unor părinți.

     Ne citește doamna Băințan, o secvență tragică din ultimul război în care doi frați evrei, au fost ”trecuți” prin lagărele morții. În memoria celor doi frați, pe care i-a cunoscut, le-a dedicat și-o poezie. Cea de-a doua proză este spre sfârșitul războilui când un tanc rupe singurul pod din sat, cu toate necazurile ce le vor reveni sătenilor.

      Domnul Meteș Morar, ne delectează cu trei poezii. In cuvântul domnului Vasile Morar, spune că i-a rămas întrebarea suspendată dacă domnul Ardelean nu este prezent, dorea să știe câți lei din cele 9 miliarde i-a dat pe cărțile autorilor maramureșeni și este pregătit ca la viitoarele ”premieri” cu un carton să facă boicot.  Dânsul ne-a citit două poeziicare i-au fost răsplătite cu aplauze:”Am hotărât noi marii zilei să tăiem aripile la păsări” și ”Șarpele cu două capete”

       S-a dat cuvântul domnului Dr. Homorozan, medic chirurg din Satu Mare care și-a adus și el cuvântul de mulțumire și frumoasă primire.

       Domnul Pop Ștefan din Satu Mare, redactor șef la revista ”Citadela”, felicită pe organizatori și pe cei implicați în această acțiune și solicită materiale pentru revista sătmăreană și ne atrage atenția că nu prea avem tineri între scriitori. Apoi ne citește și domnia sa un poem.

       Avem onoarea să-l cunoștem pe domnul Terziu, editor în Satu Mare, timișorean la origine și este directorul revistei internaționale. ”Cervantes” a scriitorilor români. Îl felicită pe domnul academician Florin Țene care a înființat Liga scriitorilor. și ne citește ”Cina cea de taină” unde dă o altă conotație lui Iuda. Un scurt cuvânt a luat și doamnaLiliana Ghiță Goian, olteancă frumoasă, redactor harnic și editor. Domnul Balla, președintele Cenaclului ”afirmarea” din Satu Mare.

     O curiozitate, o doamnă din Negrești – Oaș care are o gondolă face invitație tuturor s-o viziteze la vară. Își dorește o asemenea atmosferă și în orașul ei Negrești-Oaș.

      Valeriu Sabău, cunoștină veche a domnului Țene, mulțumește pentru invitație și felicită realizarea unui astfel de Cenaclu, și o astfel de mobilizare.

      Citește câteva epigrame doamna Aurelia Velea, după dânsa citește poezie doamna Oancă Aurelia ”Iubire de primăvară” Tot epigrame a citit și Viorica Găinatriu, în speță cu preoți, probabil fiindcă era în fața protopopului.

      Doamna prof.Virginia Paraschiv prezintă revista ITACA a scriitorilor români din diaspora.

      Domnul prof. Pop I Pop, face o încheiere prin scriera dânsului ”Atunci mi-am luat adidași” o amintire când echipa locală de fotbal a bătut vicecampioana Italiei la fotbal Florența.

      Domnul Milan Oros ne-a deslușit ”documentele” folosite de Stocker când a scris :”Dracula”.

       Fiincă au trecut trei ore de dezbateri, lecturări și recitări, domnul academician Al Florin Țene a mulțumit asistenței pentru buna conlucrare, apoi gazdele au invitat la masă pe toți participanții, unde discuțiile au continuat în grupuri mici, reușind ceea ce ne-am promis, de-a ne cunoaște și împrietenii.

Toma G. Rocneanu

Întâlnirea umoriștilor spiniști cu Efim Tarlapan

Cu toate că era sâmbătă, obișnuit neavând cenaclu în astfel de zile, la apelul telefonic al președintelui de Club, ne-am adunat la Biblioteca Județeană Maramureș, la orele 11,oo doamnele Berciu Maria, Găinariu Viorica și domnul președinte Ioan Șiman, Filip Romulus, Țâncaș Vasile, Toma Rocneanu.Domnul Efim Tarlapan, epigramist din Republica Moldova, era însoțit din partea Inspectoratului Școlar Județean Maramureș de inspectoarea prof. Amalia Bănică.

     Epigramiști s-au cunoscut cu domnul Tarlapan la diferite festivaluri de epigrame și umor, domnul Tarlapan a prezentat-o pe inspectoarea Amalia Bănică și Biblioteca ne-a oferit un spațiu lângă ludotecă unde am purtat discuții, s-au recitat epigrame, s-a făcut schimb de idei între epigramiștii băimăreni și domnul Tarlapan. Discuțiile vizau creația fiecăruia vis-a-vis de ce ne-a prezentat, colegul nostru de peste Prut, dar cetățean de onoare al Clujului, poezii și epigrame spumoase spuse în diferite ocazii ivite domniei sale. A fost un adevărat recital, susținut cu epigrame de calitate și cu poante savuroase. Tema lor era atât socială cât și politică. O parte din acestea, domnul președinte Șiman a propus ca să fie incluse în revista noastră ”Spinul Nr.29”. Membrii Clubului ”Spinul” aveau și ei cărți și reviste cu epigrame, dar au preferat să asculte, acest recital epigramistic de înaltă ținută, oferit de domnul Tarlapan, recital care, ”trecând” și prin tema ”școlară”, doamna Inspectoare, prof Amalia Bănică, a propus ca să pregătim astfel de epigrame la tema ”diriginție” unde să facem un material, cu tentă educativă, care să fie prezentat elevilor în astfel de ore. Domnia sa preciza că aceste epigrame ar avea un mai mare impact psihologic asupra elevilor, dacă se face și o asemenea punctare a activității școlare, prin acest gen literar. Această propunere a entuziasmat epigramiștii, care număr de număr, trimit revistei EPIGRAMA epigrame pe teme școlare. Urmează elaborarea proiectului și a timpului cuprins de acest proiect. Cum Clubul epigramistic ”Spinul” din Baia Mare, în acest an a împlinit 10 ani de la înființare, au fost elaborate cu acest eveniment un număr de cărți care se refereau la această manifestare. În acest sens s-au oferit domnului Tarlapan volumele:”Membrii clubului ”Spinul” în presa scrisă și electronică” în două volume și volumul omagial ”Clubul epigramistic ”Spinul” vol III, donate de Toma Rocneanu, domnii Filip, directorul revistei ”Spinul” a oferit cinci numere ale revistei, Domnul președinte Șiman a oferit cartea aniversară a dânsului ”În poruncile firii”. Domnul Tarlapan a răspuns ofertei băimărene, dăruind și dânsul o carte de epigrame-ghicitori pentru elevi și contracost revista ”A mic” și mai multe titluri de astfel de cărți pentru elevi. Într-o atmosferă tipic epigramistică s-a făcut fotografia de despărțire, urmând să continuăm schimburile de idei și cărți la festivalurile la care cu toții suntem invitați.

                                                                           Toma G. Rocneanu    

A avut loc o nouă şedinţa a "spiniştilor" băimăreni

Luni, 28 mai 2012 în sala "Ion Burnar" din cadrul Bibliotecii "Petre Dulfu" Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean, a avut loc de la ora 16,oo o nouă şedinţă a Clubului epigramiştilor băimăreni "Spinul", ocazie cu care umorul de calitate a fost la el acasă deoarece a citit profesorul Ioan Şiman, preşedintele acestui club. Inginerul Nistor Bud, care o perioadă a lipsit de la şedinţele clubului având probleme de sănătate a prezentat cartea de epigrame a gorjeanului Gheorghe Filiş - "În ţepii ariciului"; catrene vesele şi triste, Editura Măiastra, Târgu-Jiu. Din cele vreo cinci epigrame citite de domnul Nistor Bud din cartea prezentată am reţinut pentru dumneavoastră una:
Unor parlamentari
Pe-unii de pe...metereze,
Cine i-o fi blestemat,
Casa să-şi..abandoneze
Şi să...doarmă în senat?!
Scriitorul şi epigramistul Toma G. Rocneanu a citit, în stilul său inconfundabil o cronică a evenimentelor parcurse ţi trăite de "spinişti" în ultima lună de zile.
S-a stabilit ca la următoarea şedinţă din 11 iunie a.c. să citească doamna Viorica Găinariu Tazlău iar prof. ing. Mircea Micle să prezinte cartea "Eterna fugă" a lui Constantin Păun.
A citit pe urmă un pamflet intitulat "Mai multe amazoane" prof. Bianca Pavel care a fost bine primit de cei prezenţi. Şi apropo de prezenţă, au răspuns "Da" la şedinţa de azi următorii:  Ioan Şiman, Viorica Găinariu, Nistor Bud, Maria Berciu, Mircea Micle, Vasile Mureşan, Bianca Pavel, Toma G. Rocneanu, Vasile Ţincaş şi subsemnatul.
La capitolul "Diverse" ziaristul Gelu Dragoş i-a informat pe cei prezenţi de existenţa a două bloguri, cel al Cenaclului Scriitorilor din Maramureş care poate fi accesat la adresa: http://cenaclulscriitorilormm.blogspot.com/ şi al revistei de cultură "Izvoare Codrene" care poate fi citită accesând: http://izvoarecodrene.blogspot.com/; de asemenea li s-a reamintit faptul că în data de 15 iunie se va sărbători şi la Baia Mare "Ziua Scriitorului" şi se va inaugura "Arcada Scriitorilor", iniţiativă a Primăriei Băii Mari, a domnului primar Cătălin Cherecheş. Cu unele dintre epigramele domnului Ioan Şiman citite azi la întrunire vă fac cunoştinţă chiar acum, deci în premieră dragi cititori:
Ce-i în mână...
Am o cruce, ce vă pasă!
De cedez, e tărăboi:
Nu dau iadul de acasă
Pentru raiul de apoi...

În tren cu femei
Vorbesc întruna, două, tare,
Precum în treabă de-avocat;
A treia urcă la-ntâmplare
Şi munca li s-a...uşurat.


Lacomul globalizat
Tranziţia - calamitate
E chilipir, l-a exaltat:
Cum continentu-n ea se zbate,
El are doar de...câştigat!

Echitate
Când n-ai nimica să mai cari
De la părinţi pensionari,
Te faci nepotul mai dihai
Şi n-ai nimica să le dai!

Pensionarul, om de rând
Pentru drepturi cu temei
Stă la cozi - ciudat favor!
Când se află-n largul ei
Ţleahta de..."cozi de topor"!

Cu evlavie
Atracţii multe către munte
Pe drumuri vechi cu mănăstiri:
La umbra fagilor e-o "punte"
S-o treci cu-o mândră-n...mântuiri.

Femeia şi maimuţa
Prin vremuri profund s-au schimbat,
Atrase sau nu în ispită,
Dar firea mai zburdă curat:
Maimuţa e mamă cinstită...

Filozofică (Un paradox)
În timpul matematic, ştim,
E omul fizic un infim,
Dar mintea - nemurirea lui -
De nu-i nemărginită...nu-i!

În compartiment cu mamă şi fiu
I-am spus junelui cu plete:
Ţi-ai rupt blugii - ce plăcere -
Pe genunchi cu multe fete...
Mama-mi zice: - Moda-i cere!
Închei întrebându-vă, nu-i aşa că-i minunată epigrama? Vedeţi că trebuie să apară un nou număr al revistei "Spinul", editat de Biblioteca Judeţeană, cu epigrame una şi una, pamflet şi alte surprize umoristice, număr îngrijit de către acelaşi devotat şi harnic prof. Ioan Şiman.

                                                                                    Gelu DRAGOŞ