Ioan ANDREICA: Olimpia Mureşan – Scrieri literare

  Încă o carte document adusă în faţa iubitorilor de cultură maramureşeni şi nu numai de către distinsa învăţătoare, profesoară de limba şi literatura română şi italiană, Olimpia Mureşan, o personalitate formată la şcoala clujană între anii 1966 – 1971, ani de referinţă pentru generaţiile formate la Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj, prin calitatea şi competenţele greu de gândit în zilele noastre. OLIMPIA MUREŞAN (născută Cioica) 1946 în localitatea Câţcău – Cluj. Scriitoare din nordul transilvan, eseistă şi critic literar, membră a L.S.R -filiala Maramureş, a urmat Şcoala Pedagogică din Cluj absolvind în 1966, iar în 1971 a încheiat studiile universitare la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii clujene ,,Babeş-Bolyai” specialitatea Limba şi literatura română –italiană: a lucrat în învăţământ 43 de ani ca profesor de limba română, dar şi ca învăţătoare.

  A debutat în revista Liceului Pedagogic cu un reportaj de călătorie ,,De la Ciucea la Târgu Jiu”, a activat în prestigiosul Cenaclu literar ,,Echinox” din Cluj, a publicat zeci de articole în revistele de specialitate din învăţământul primar şi gimnazial, a colaborat cu texte la revista naţională Lumea Misterelor, la Constelaţii Diamantine, Universul şcolii- Ulmeni, Informaţia zilei de Maramureş, Normaliştii Clujeni unde este printre fondatori, la revista Freamăt a L.S.R, Maramureş. În ultimii ani a semnat numeroase prefeţe, postfeţe şi recenzii de carte, multe dintre acestea fiind publicate în Antologiile Napoca Nova, unde are calitatea de colaborator permanent. În colaborare cu distinsul preot Ilie Bucur Sărmăşanul din localitatea Sărmaş de Mureş a publicat volume de cugetări cu titlul ,, 1001 Cugetări” vol. IV , IX, X, XI, şi  ,,1001 Cugetări”  mai mult sau mai puţin celebre: 2014, şi Asta-s Eu – culegere de articole literare, memorii, eseuri, recenzii de carte 2016.

 Nu am pretenţia de a cunoaşte conţinutul cărţilor editate de către doamna profesoară, eseistă şi critic literar şi nici conţinutul zecilor de articole de specialitate, dar mă încumet să văd omul din spatele acestor activităţi având în vedere că şi eu cu voia Domnului am petrecut aproape un jumătate de veac în procesul educaţional şi în viaţa culturală legată de acesta, dar şi necesarul de energie în domeniul creaţiilor culturale şi literare. Doamna profesoară Olimpia Mureşan, ajunsă pensionară nici nu s-a gândit să pună condeiul jos şi cu o înţelegere profundă a rolului scrisului pentru generaţiile următoare, scrie şi publică volume considerate de domnia sa ca neaparat de scris pentru urmaşii noştri. Cartea ,,Scrieri literare,, apărut în anul 2019,  este un tom cu mai multe componente necesare de transmis. Prioritar şi în acest volum autoarea a dorit să scrie despre: ,,Oamenii cetăţii” neprezentaţi în alte scrieri. ,,Am considerat că o prezentare succintă a vieţii autorului ar fi de folos cititorului, iar citatele selectate cu grijă din scrierile autorilor prezentaţi astfel îi vor reprezenta ca şi conştiinţă civică”.

 Şirul autorilor prezentaţi cuprinde scriitori ca: Gelu Dragoş, Aurelia Velea, Cedică (Robu) Maria Georgeta, Dragomir Ignat, Elena Borcuti, Florica Bud, Oancă Aurelia, Ioan M. Lazăr,  Ioan Potop, Ioan Andreica, Ioan Meteş Morar – Chelinţanu, Iacob Oniga, Milian Oros, Mariana Cristina Popan, Vasile Morar, Prea Fericitul  Părinte Episcop Iustin, Vasile Bele, Olimpia Mureşan, Toma G. Rocneanu, Pamfil Bilţiu.

 O altă componentă a tomului cuprinde, creaţii literare sub forma unor meditaţii: Apa, Piramida, Normal sau Paranormal?,  recenzii ,,Secol de vânzare”  Florica Bud,  ,, Istoria înţeleaptă”  Mircea Dorin Istrate,  ,,Jurnalul” roman de Milian Oros, ,,Ţăran cu  cravată”  de Traian Duşa, ,,Pelerin printre semeni” de Ioan Andreica, ,, Priviri în împrejurimi şi spre înălţimi” de Ioan Potop, ,,Minerii Ardealului” de Toma Gros Rocneanu, ,,Privind înapoi cu mânie” versuri de Ioan Hada, ,,Alergând prin sine” proză de Florica Bud, Biologia credinţei – recenzie, note şi impresii ,,Statui fără viitor” de Costel Neacşu, note din excursie – Sărbătorirea Zilei Naţionale a României- 1 Decembrie 2016, La Zvolen în Slovenia, dar şi prezentări biografice: Petre Dulfu, Emil Gavriş, prezentare –  eseu revista Freamăt editată de Liga Scriitorilor Români- filiala Maramureş.

   De nelipsit sunt prezentate comunicări şi articole din activitatea didactică: Evoluţia învăţământului în România, Şcoala de ieri şi de azi în aşteptare, Cugetări despre şcoală şi educaţie, dar şi reflexii religioase Iisus – lumina lumii, Omul, intenţia divină şi …lumina. Profesoara şi scriitoarea Olimpia Mureşan, un om ales, format în respectul faţă de spiritul muncii, pragmatică, un model de cadru didactic excelent şi doreşte şi în continuare după terminarea profesiei să fie utilă oamenilor, societăţii, locului unde trăieşte după modelul ,,omul sfinţeşte locul”, ţării şi neamului său prin remarcabile scrieri şi compendii făcute cu alţi oameni de cultură, contribuind la păstrarea calităţii socio-umane, a sentimentului naţional şi patriotic la generaţiilor următoare, a iubirii de pământ strămoşesc şi patrie. Asemenea persoane, personalităţi musai sunt necesare păstrării conştiinţei de neam şi prezenţa lor este tămăduitoare locului şi ţării. Într-o discuţie personală cu domnia sa mi-a spus că se simte foarte bine în colectivul scriitorilor maramureşeni şi în general în acest mediu şi că mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a mai dat timp pentru aceste activităţi şi că a trecut prin grele încercări de sănătate, pentru că aceasta e frumuseţea vieţii, munca şi utilitatea în slujba binelui şi a neamului pe care îl avem, aspect dovedit din plin prin cărţile şi activităţile desfăşurate. Îi doresc şi eu multă sănătate şi îi mulţumesc pentru carte şi mesajul transmis.

Prof. Ioan Andreica

Un mozaic literar

 

Poezii, povestiri, comentarii, convorbiri spirituale, jurnal de călătorie, rememorări de scriitori sau de evenimente la care a luat parte, articole, recenzii și semnale editoriale la peste 20 de cărți semnate preponderent de scriitori maramureșeni, dar și din alte colțuri ale țării (Ioan Astalus, Vasile Bele, Maria Berciu, Elena Borcuti, Nicolae Crepcia, Nelu Danci, Gelu Dragoș, Ica Gaftone, Iulia Dora Marinescu, Cristian Gabriel Moraru, Costel Neacșu, Nicoleta Nussthaler, Iacob Oniga, Milian Oros, Viorel Pop, Traian Rus, Viorica Șuțu, Irina Vera Terebeși ori Înalt Preasfințitul Părinte Irineu, arhiepiscop al Alba Iuliei), precum și la câteva publicații maramureșene („Izvoare codrene”, „Izvoare codrene și chiorene”, „Mărturii maramureșene”, „Sintagme codrene”), iată bucățile de marmură colorată din care se recompune chipul de publicistă al profesoarei Olimpia Mureșan, care se străduiește, cum afirmă în Argument-ul cărții, să-și aducă „modesta contribuție la cunoașterea și recunoașterea culturală și literară a acestui colț de țară —Țara Codrului, Maramureș”. Nobilă și grea misiune, dar pentru care autoarea acestei cărți nu precupețește nici cel mai mic efort, lucru pentru care merită să fie apreciată din plin. 

Plecând de la premisa că „esența culturii unei națiuni e cultura scrisă”, doamna Olimpia Mureșan se înfățișează publicului larg cu aceste Scrieri literare, un veritabil mozaic literar care dă seama cu prisosință despre a(l)titudinile „comunității spirituale” din care autoarea face parte și pe care o reprezintă.

Autor: Cristian Gabriel Moraru

Preluare https://ecreator.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=11503:un-mozaic-literar&catid=12:critica-literara&Itemid=115

 

Cea mai proaspătă apariție editorială! Olimpia Mureşan - "Scrieri literare"

 

Cea mai proaspătă apariție editorială! Autoare - Olimpia Mureșan. Volumul - Scrieri literare. Mulțumesc pentru acest dar, doamna prof. Olimpia Mureșan. Vă face obiectul unei recenzie ample, așa cum merită! Seară plăcută...

(...)

„Am considerat că un scriitor creștin se naște și crește într-o anume comunitate spirituală, nu poate exista singur, se găsește într-o continuă legătură cu cei din jur, în cazul meu, cu maramureșeni mei dragi, cărora le sunt recunoscătoare că exist în mijlocul lor și pe care cu mândrie/respect și prețuire aș vrea să-i reprezint prin scrierile mele”.

Olimpia Mureșan

*************

OLIMPIA MUREȘAN

SCRIERI LITERARE

(semnal editorial; autor Vasile Bele)

Motto:

„De dragoste, dor, întâietate și chin

Pe plaiuri natale cu înscris destin.

Sunt eu, sunt aceeași cu gândul curat

Ancorat în stele, în înalt, în preaînalt,

Nimic din nimic să răsară apoi

Ființă, cuvânt, joacă, și soare și ploi.

Ah! Doamne, adu-mi-i înapoi

Anii ce fost-au mai buni decât noi!”.

(Olimpia Mureșan, Autoportret)

***************

Am primit zilele acestea, prin amabilitatea și prietenia, fără de margini a doamnei prof. Olimpia Mureșan (Ulmeni), cel mai proaspăt volum editat la eCreator, din Colecția CRITICA, 2022, cu dedicație și iscălitură, motiv de mare bucurie sufletească. Știam că îl are în pregătire și că urmează să vadă lumina tiparului, și-l așteptam, chiar și eu, cu nițică emoție. Știu că așa a fost primit și de către autoarea acestor Scrieri literare, pentru că o cunosc destul de bine.

Este un volum reușit, din toate punctele de vedere – conținut, aspect exterior, copertă și din aceste considerente, mai repet felicitările mele, către toți cei care au trudit pentru ca acesta să ajungă în inima și-n sufletul cititorilor, așa cum se cuvine unei cărți. Nu pot spune că îmi sunt străine recenziile, semnalele editoriale, notele de lectură din cuprinsul volumului. Știu despre existența lor de la autoare, câteva dintre ele publicându-le chiar și în revista „Din vatra satului”.

Știu despre acest volum, pentru că vorbim destul de des la telefon cu doamna Olimpia Mureșan – în măsura timpului disponibil. Am vorbit, și chiar am apreciat, cum dorește să fie conceput/organizat interiorul acestui volum - pe trei secțiuni/capitole mari: Lumea prin care am trecut, Poezii (creații proprii) și Recenzii, evenimente, semnale editoriale, note de lectură. Nu a fost așa, din pricini motivaționale (motivate) – calculatorul a așezat tot cuprinsul cărții în ordinea alfabetică, dar oricum ar fi, partea frumoasă este că deja, Olimpia Mureșan, mai adaugă în palmares, un volum de critică literară, pe care publicul cititor, desigur, îl va aprecia la adevărata sa valoare.

Voi purcede în întocmirea acestui scurt semnal editorial, oarecum, altfel decât cum lucram/făceam până acum. Mă voi referi, cu prioritate, întâi, la poezile cuprinse. Știu că a ezitat multă vreme să scrie poezii, motivându-se că „foarte multă lume scrie poezie. Ce rost mai au și poeziile mele?”.

Am încurajat-o, mărturisindu-i că fiecare poet are autenticitatea sa, că fiecare poet scrie în felul său caracteristic și oricine ar scrie poezie, ar face acest lucru doar într-un singur fel – felul său propriu. Poți să scrii, de exemplu, o multitudine de variante poetice, pornind de la o temă dată. Fiecare poet va avea stilul său, caracterizat prin autenticitate, eleganță, sobrietate, frumusețe. Am rămas plăcut uimit când am văzut că și-a învins teama și, în consecință, și-a lăsat inima și gândurile în seama muzelor poetice, realizând niște poezii minunate – deloc străine stilului actual. Felicitări!

Poezii, precum „Clopotele”, „Dans energetic”, „Nu mă mai dor” – dedicată fraților Iacob, dentiști renumiți în zonă, „Călător”, „Autoportret”, „Val de nouri / Inimă pictată cu lebede și crini” – sunt de factură modernă, unele din ele vizează un anume public/segment, fiind dedicate, cu imensă bucurie, anumitor persoane, care i-au dat curaj autoarei. În fapt, așa a vrut Domnia Sa, să fie. Poem-dedicație! Modern. Vers alb! Dar, cu mesaj puternic, profund. Mă voi opri, preț de câteva clipe, la pomul „Autoportret” și voi cita câteva versuri reprezentative:

„Mă văd mereu cum eram odinioară,

Pe ulicioare zburdând din zori în seară.

Acum privesc în urmă cu nostalgie,

- Unde ești, tu, minunată copilărie?

Troiene grele ne-au cuprins

Anii s-au scurs pe nesimțite,

Lumina din mine alunecă iute

Stele cu sclipiri în urme de ciute.

Respiră frunzele prin raze de lună,,

Cuvântul meu devine mut ca o alună.

N-am stare, mă-mpiedic, gândesc uneori

La timpul trecut ce mi-a dat fiori”, (p. 187).

Un poem-nostalgie, un poem-aducere-aminte, poate chiar și un poem-apel către noi toți, sau mai cu seamă spre aceia care nu conștientizează trecerea grabnică a timpului. Luați cu grijile, cu treburile cotidiene, gospodărești, cu munca sau serviciul fiecăruia – un fel de rutină, de-altfel, nu vedem cum trecem și nu suntem atenți că trecem.

„Zâmbet fugar”, alt poem care impresionează. Prin acesta, poeta Olimpia Mureșan, și-a dorit să se elibereze, folosind umorul sau ironia, prin repetarea, după fiecare vers a unui alt vers, mult mai scurt, care poate părea și ca un refren, dacă acesta ar interesa muzicologii și i-ar da muzicalitate - „cu mască / fără mască” – fiind și o ironie a vremurilor de pandemie prin care am trecut, sau încă mai trecem, când folosirea acestei „măști”, ne-a fost impusă.

Nu cred, în istoria acestor vremuri, că a existat vreun scriitor care să NU fi scris câte ceva despre perioada neagră-pandemiologică parcursă. Nu cred! În condițiile în care, unii scriitori mai curajoși au întocmit lucrări literare antologice în acest context.

Așa a procedat și autoarea Olimpia Mureșan. Pentru a se elibera de tot ce înseamnă frământare și probleme epidemiologice, la nivel global, a scris. A dorit ca acest lucru să fie consemnat și în plan literar, nu doar în statistici medicale, sau în alte domenii. I-a ieșit! La fel de frumos sună și poezia „Cât de mici suntem”, sau „Poezie populară”, din care voi cita câteva versuri, sau chiar în integralitate:

„Frunză verde de negară / cu mască,

Mândra mea de astă vară / fără mască,

Mi-o trimis poruncă iară / cu mască,

Să mă duc la ea deseară / fără mască.

M-aș fi dus de mult s-o cat* / cu mască,

De nu s-ar fi măritat / fără mască,

M-aș fi dus demult la ea / cu mască,

Dacă era singurea / fără mască”, (p. 229).

*cat – caut (reg.), expr. „s-o cat” = s-o caut;

Eu insist pe muzicalitatea versurilor și-mi place umorul folosit. Este de „bon ton”, vorba prietenilor francezi, și-ți dă o stare de bine, te pătrunde frumos și te revigorează, stârnind râs, haz, chiar dacă este, în definitiv, „haz de necaz”.

Trebuie să recunoaștem că am trecut și prin astfel de momente nedorite, neagreate. Iată cum, poezia, (și nu doar ea) dă acea stare de bine, de care avem absolut nevoie. Este o artă, iar autoarea stăpânește acest stil prin eleganță și sobrietate.

Felicitări, pentru stilul personal pe care ni-l dăruiți! Deci, se poate, exact ceea ce rosteam supra. Și mai știu un lucru – nu vă veți opri aici – nici cu scrierile literare, nici cu consemnările sau notele de lectură, nici cu poeziile. Curând, parcă văd, debutul în volum de versuri, al autoarei Olimpia Mureșan. Doamne ajută!

Felicitări, pentru curajul de a aborda și acest gen literar, având, în definitiv, atâtea temeri sau, chiar frământări interioare, aș putea adăuga. Cam asta ar fi, în linii mari, ce privește poetica și poezia. Nu vă opriți! Continuați-vă visarea și visul poetic, în paralel cu critica literară.

„Poezia este o stare de spirit” rostea Nichita Stănescu. Așa și este. Ea, (poezia) adună frământările tuturor și culege roadele fiecăruia. Te înalță (glumesc, „cu mască”, și te coboară „fără macă”), pentru că prea mi-au plăcut poeziile cuprinse aici. Și am mai putea adăuga poeziile la care am participat anii trecuți, nu-i așa? Cele de pe rețelele de socializare, când ni se dădeau cinci cuvinte cheie (tag-uri) și ideea era să facem un poem care să cuprindă aceste cinci cuvinte. Știu despre acestea, pentru că am participat și eu la câteva concursuri. Dovadă, în plus, că ne plac provocările, nu-i așa?!.

* * * * * * * * * * * *

Mă reîntorc, la notele de lectură, la semnalele editoriale, la recenziile cuprinse în volum. Nu sunt puține! Ele, reflectă o idee critică obiectivă. Ele, sunt „sinteză a unui timp și spațiu contemporan ei, iar prin imortalizarea momentelor viețuite, a unor oameni, locuri sau cărți pune pe harta simțirii literare românești o anumită zonă din Maramureșul neînchinat, o Țară a Codrului și Chioarului astfel ridicată la dimensiuni planetare și transformată-n centrul unui adevărat univers emotiv”, precum ne mărturisește editorul volumului Ioan Romeo Roșiianu.

Este vorba despre emoțiile sau trăirea unor autori de carte și despre părerea/ viziunea acestora în poezie, în studii monografice sau alte genuri sau volume, apărute la edituri de prestigiu, apariții editoriale pe care le-ați simțit aproape sufletului și apoi, după citirea/lecturarea lor ați „tras concluziile”, mărturisindu-vă, în stil și viziune proprie, dar obiectiv, părerea personală despre ele.

Altădată, cu regret și păreri de rău, ați punctat In memoriam, viața unora care au fost trăitori cândva, acum locul lor este bolta cerului. Trebuie să avem respectul cuvenit unor asemenea oameni – oameni care mai sunt doar în sufletele și amintirile unora. Toți suntem „călători” prin aceste vremuri. Unii suntem călători prin anotimpul poeziei, alții prin anotimp de poveste. Este cazul, profesorului Ioan Mureșan Lazăr, și așa se deschide volumul, (fără a exista vreun grad de rudenie între dumneavoastră), plecat mult prea devreme în Călătoria Galactică, fără a-și fi terminat/finalizat lucrarea literară, la care muncea cu abnegație și mult suflet. Am avut bucuria să îl cunosc personal, la întâlnirile cenacliere, în ultimii ani din viața Domniei Sale, fie iertat!

„A mai căzut o stea... prof. Ioan Lazăr Mureșan”, un patriot înflăcărat, un caracter sensibil și deopotrivă puternic, dar în fața Marelui Sfârșit, cine mai este puternic? Nimeni! Mereu, Ea, moartea, reușește! Scriitor prestigios și valoros, și-a iubit, până în ultima clipă, originea și rădăcinile.

Scriitorul Iacob Oniga, dar și un talentat poet, de o profunzime cuceritoare, nu este uitat sau omis din vizorul dumneavoastră, numindu-vă nota de lectură, chiar așa, precum titlul volumului recenzat: „Amintiri din copilăria cuvintelor, de Iacob Oniga”, (1) și (2).

Volumul, întocmit parțial de regretatul prof. Traian Rus, continuat de prof. Viorel Pop, cu titlul „Dascăli din Țara Codrului”, face parte, și el, din cuprinsul cărții „Scrieri literare”. De remarcat este strădania pentru adunarea materialului pentru întregul volum, imensitatea muncii și responsabilitatea acesteia, apoi, continuarea proiectului nefinalizat, până la terminare și reușita unui volum – sunt doar câteva aspecte de ordin general, pe care autoarea le-a punctat sensibil și frumos, fără a exagera, câtuși de puțin. Doar cei care muncesc știu ce înseamnă toate astea. Continuarea și finalizarea unui vis. Așa aflăm amănunte despre câțiva din elita dascălilor noștri, cei care s-au dăruit trup și suflet acestei profesii nobile, indiferent de timp sau anotimp. Voi numi doar pe Maria Morar, Melania (Grofu) Olăhuț, Aurelia Odășteanu, regretatul Ioan Lazăr Mureșan, Vasile Oros, Valeria Oros, Traian Rus, Viorel I. Pop, Irina și Teofil Caiță, Georgeta și Emilian Gh. Cedică, Aurora Pușcaș, Olimpia Mureșan și câți încă alții, pentru care respectul și considerația sunt profunde. Prețuire, tuturor dascălilor școlii românești, pentru valorile culturale, literare, artistice, spirituale „ciolite”, în fapt, elevii care s-au perindat prin fața lor, devenind oameni ai cetății, patrioți înflăcărați, elită între elite. Nu știu dacă azi se mai nasc asemenea dascăli?

„Elena Borcuti sau simfonia optimismului”, este o altă recenzie cuprinsă în volum. O autoare valoroasă, care transmite emoție, este și Elena Borcuti, pentru care, personal, am un respect deosebit. Olimpia Mureșan, realizează un portret literar al volumului „Lumini și umbre”.

Prietenului de la Lucăcești (MM), prof. Gelu Dragoș, i se dedică multe pagini în acest volum. Olimpia Mureșan, realizează notă de lectură, pentru volumul monografic „Lucăcești – file de istorie”, volum lansat acasă la autor, acolo unde am reușit să ajung și eu, alături de foarte mulți oameni de cultură, litere, dascăli din zonă, preoți și colegi de condei. Este primul volum, care se vrea, în fapt, un pas spre descoperirea identității noastre. Un pas extrem de important pentru astfel de fapte. Sigur, prof. Gelu Dragoș, va continua cercetarea acestor meleaguri natale, din respect pentru moșii și strămoșii noștri, care s-au jertfit pentru ca acest ținut să rămână averea noastră, a românilor autentici, că prea mulți l-au râvnit.

Autoarea, nu putea să treacă cu vederea, peste volumul „Un prozator ezoteric – Mircea Eliade”, ce aparține lui Gabriel Cristian Moraru. Își numește recenzia „Gabriel Cristian Moraru – apariție editorială de excepție”.

În ordinea includerii în volum, mă simt onorat că apare o notă de lectură, întocmită de Olimpia Mureșan, volumului monografic privind „Graiul în Chiuzbaia. Expresii locale”, ce-mi aparține (Vasile Bele). După o muncă de câțiva ani, iată rezultatul. Mă bucur pentru aprecierile obiective asupra acestui volum, dar trebuie să recunosc faptul că el a fost apreciat, inclusiv de profesori universitari, specialiști în lingvistică. Mă onorează și mă obligă, totodată aceste aprecieri. Mulțumesc din adânc de suflet!

„Ica Gaftone sau speranța nu moare niciodată”, este următoarea recenzie făcută volumului de versuri „Dorințe cu efect întârziat”, care aparține autoarei Ica Gaftone.

Volumul „Iubire-n anotimpuri”, aparține poetei Irina Vera Terebeși, cea care urmează, în ordinea includerii între scrierile literare semnate de Olimpia Mureșan. O recenzie profundă și obiectivă, din care reiese mesajul poemelor/volumului foarte frumos conturat și recenzat. Felicitări, autoarelor!

Costel Neacșu, apare inclus cu un „Semnal editorial. Istoria reală a Ardealului”, locul unde s-au făcut multe nedreptăți și locul unde dreptul de a fi român este contestat și astăzi.

Bucureșteanca Iulia Dora Marinescu, publică volumul de poezii „Evadare unde încep îngerii”, și acesta, trecut prin filtrul sufletului scriitoarei Olimpia Mureșan. „Iulia Dora Marinescu în dialog cu sinele”, este titlul dat de scriitoarea noastră, acestor note de lectură, pentru volumul amintit.

Revista „Izvoare codrene” numerele 20 și 21 / 2020 și revista „Izvoare codrene și chiorene”, numerele 15-17 / 2019, în fapt una și aceeași revistă, doar cu titlul schimbat, fără să înțeleg de ce, nici în aceste clipe, se bucură de aceleași privilegii. Dar, asta e, atunci când ești membru fondator și te încăpățânezi să faci unele lucruri pentru care nu prea știu câtă competență ai... cam așa se întâmplă. Este și cazul acestei reviste.

Maria Berciu – poetă, scriitoare, artist plastic – ne surprinde plăcut cu volumul „Culorile iubirii”, iar scriitoarea Olimpia Mureșan, ne surprinde cu obiectivitatea unor note de lectură pentru acesta.

Revista „Mărturii maramureșene”, membru fondator Radu Botiș, aduce un suflu nou peisajului literar maramureșean. De această dată, criticul literar Olimpia Mureșan, realizează un „Remember. Gânduri la apariția revistei Mărturii maramureșene”, punctând extraordinar de frumos conținutul acestui număr – 6-7 / 2021. Am bucuria să fiu cuprins și eu cu câteva materiale în paginile acesteia, spre bucurie și onoare. Respect colectivului redacțional pentru întreaga muncă depusă în spiritul valorilor literare.

Alte note de lectură, ale romanului „Întoarcerea în timp. Femeia din vis”, autor Milian Oros, face parte integrantă din cuprinsul volumului semnat de Olimpia Mureșan, dar și poetul popular Nelu Danci, beneficiează de același frumos privilegiu, pentru volumul de versuri „Poezii populare”, apărut la Editura Armonii culturale, 2019.

Poetului Nicolae Crepcia și volumului proaspăt apărut, numit „Suflet pictat pe lacrimă”, i se dedică note de lectură, preț de câteva pagini. Olimpia Mureșan semnatara acestor note de lectură, le numește metaforic „Lumina sufletului prin imagini intuitive în poezia lui Nicolae Crepcia din volumul Suflet pictat pe lacrimă”.

Prozatoarea Nicoleta Nussthaler, este prezentă în paginile acestei cărți, cu recenzia la volumul „Tu ești (di)vină”, apărut la Editura eCreator, Baia Mare, iar cea care realizează viziunea critică, Olimpia Murerșan, îi dă titlul „Descoperirea sinelui în cartea Tu ești (di)vină, de Nicoleta Nussthaler”.

Observ că mă bucur de o simpatie aparte în sufletul autoarei Olimpia Mureșan. Rostesc acestea, motivat de încă o recenzie a cărții „Frunze pictate cu rouă, lacrimi și vânt”, de fapt un „Pas prin lacrimă”, unul dintre cele mai recente volume de versuri. Mulțumesc, din adânc de suflet, pentru minunatele note de lectură realizate pentru acest volum.

Gelu Dragoș, prin volumul de versuri proaspăt lansat către inima cititorilor „Singurătatea poetului”, apărut la Editura Grinta Cluj-Napoca, impresionează, și te face să te întrebi, „o fi sau nu o fi poetul un însingurat?”. Răspunsul îl veți afla citind acest volum surprinzător de profund – volum de debut în poezie.

Revista „Sintagme codrene”, nr. 1 / 2020, continuă ideea revistei „Izvoare codrene” (pilot) și a revistei „Izvoare codrene și chiorene” (pilot, modificat) – în definitiv, una și deloc alta. Oare ce mai urmează? Întreb, vorba prietenilor „feisbuciști”, pentru un prieten! Are, și de această dată și sub această denumire, un frumos semnal editorial.

Ioan Astalus, este prezent prin recenzia la romanul „Ticăloșii”, apărut cu ceva vreme în urmă, lucru care nu schimbă cu nimic, cuprinsul acestui volum. Așa am aflat și eu despre prozator și opera lui. Felicitări!

Părintele Irineu, ne surprinde cu volumul „Vasile Robu – un eminent și devotat învățător al satului românesc din Transilvania”, iar Victoria Șuțu, cu volumul „Ecce Homo!”, sunt cuprinși cu recenzii, în aceste Scrieri literare.

Și iar „Vasile Bele și metaforele poeziei lirice”, despre care nu mai rostesc decât simplul, dar din toată inima, mulțumesc Olimpia Mureșan!

Cam astea sau ăștia sunt cei care apar în cuprinsul proaspătului volum, și care trebuia să se încadreze într-un capitol distinct – Recenzi, evenimente, semnale editoriale, note de lectură.

Și, uite că ne-am încadrat, cu semnalul meu editorial, exact așa cum ați fi dorit să fie! Nimic ieșit din comun. Importantă este realizarea finală – produsul final, cartea – una de excepție, cu lucruri de excepție.

Felicitări, recenzorului, celei care realizează aceste valoroase și importante, pentru fiecare, note de lectură. Bravo!

Felicitări, celor cuprinși în acest volum de Scrieri literare, apărut la Editura eCreator, Baia Mare, 2022, SBN 978-606-9719-59-6, 252p., Colecția Critică și cititori pe măsura valorii acestui volum!

Doamne ajută!

VASILE BELE

Chiuzbaia, 3 martie 2022

TEZAURUL LITERAR AL OLIMPIEI

 

                              Scrieri despre "Scrieri  literare" de OLIMPIA  MUREȘAN

   Momentele de graţie ṣi inspiraţie pe care le-a valorificat în comentarii de pretenţie  filosofică, despre opera confraţilor ṣi memoria colectivă a Maramureṣului magic, Olimpia Mureṣan le-a tezaurizat, adunȃndu-le în consistentul volum "Scrieri  lierare" ṣi de aceea fiind pus în situaţia  de a înţelege scrierile (eterogene ṣi cu tematică atȃt de diversă) care cuprind cam tot ce-a însemnat emoţie ṣi preocupare artistică într-un anume moment al vieţii scriitoarei (o subtilă creatoare de text literar) îţi pui la încercare sarcina de a o înţelege pe complicata ṣi complexa autoare a textelor pe care nu le putem aborda  decȃt dintr-o perspectivă holistică, fără pretenţia că în final demersul nostru să exprime consistenţa întregului.

    Autoarea ne buimăceṣte pur ṣi simplu, fiindcă-i preocupată de subiecte atȃt de diverse pe care vom încerca să le descifrăm ṣi eventual să le cuprindem într-o matrice, unde un firav element comun o să ne ajute (eventual) să-i înţelegem personalitatea fiindcă numai aṣa putem să-i analizăm opera  Olimpiei Mureṣan, după cum urmează :

-    forţa ocultă a eroului care marchează locul (de parcă ar fi fost  mesagerul lui Dumnezeu pe acele locuri) de-a fost capabil să dea valoare toponimică cu numele său locurilor prin care a trecut, fapt care ne dezvăluie o însuṣirea aparte a sufletului maramureṣan, care-ṣi asumă apartenenţa locurilor prin care a trăit eroul intrat în conṣtiinţa colectivă (vezi cazul Pintea imortalizat în toponimele de la Rîmeţi – comuna Mireṣu Mare) ;

-    demisia paznicului indulgent devenit generos cu avutul obṣtesc dacă era îndemnat să guste dintr-o palincă bună oferind în compensaţie dreptul de a fura "porodici" ṣi "pepinirioṣi" ;

-    despre "cheiţa mamei de la scrinul de ieri", cȃnd într-o ipotetică maṣină a timpului (sigur pilotată defectuos) fetiṣurile de ieri se transformă în decadenţa vremurilor noi care renunţă fatal la "visul unei umbre ṣi umbra unui vis" (Mihai Eminescu) ṣi nici măcar minţile geniale gen Stephen Hawking nu oferă rezolvare, lăsȃndu-ne tot la mȃna lui Dumnezeu ṣi la rugile noastre pentru pȃinea cea de toate zilele, iar bunele intenţii ale lui Ștefan Hruṣcă, canadian prin adopţiune, de a păstra intactă splendida limbă a strămoṣilor noṣtri ṣi a noastră,  în arta lui (n-a cȃntat niciodată vreun cȃntec de-al lui în limba engleză) par a nu fi suficiente ;

-    ciocȃrlia care prin unicitatea trilurilor fără egal pare să certe soarele către care zboară (cȃntȃnd în zbor) pȃnă la epuizare ca apoi să se rostogolească către pămȃnt pentru a impresiona (începȃnd din astral ṣi pȃnă pe marile scene ale lumii la evenimente mondiale) artiṣti ca George Enescu (Rapsodia Romȃnă), Angheluṣ Dinicu, Sava Pădureanu (vezi inaugurarea Turnului Eiffel) ṣi mai nou pe Gheorghe Zamfir care  a rupt mȃinile spectatorilor care-l aplaudau in marile săli de spectacol ale lumii cu interpretarea sa magnifică, parcă încuvinţată direct de Dumnezeu ;

-    problema armei Covid 19, fără ca inamicul să fie identificat ṣi precizat ;

-    dilema : ce-i lumina, undă sau corpuscul, încercȃnd pȃnă la urmă să-i dea

crezare lui Einstein ("lumina e lipsa întunericului") ṣi încercȃnd să se lămurească într-o ipotetică conversaţie cu îngerul său Mihail.

    *Ḯn orice caz scrierile de pretenţie filosofică par s-o captiveze, încercȃnd să-ṣi explice : adevărul universal (cosmic), subconṣtientul, forţa rugăciunii, vrȃnd parcă, să se ia la trȃntă cu Swami Sivananda cȃnd vrea să înţeleagă "Puterea gȃndului", puterea iubirii ca cea mai puternică motivaţie a lumii, ajutată ṣi de lectura romanului "Ḯntoarcerea în timp" de Milian Oros (rămȃne captivă intenţiei de a-ṣi lua informaţiile de la gȃnditorii ṣi artiṣtii locali).

    Ḯncearcă să înţeleagă complicatul sistem care-i omul ca trup ṣi suflet, mergȃnd pe mȃna lui Platon, care spune că la moarte sufletul (conṣtiinţa lui) "se întoarce, de unde a venit" ṣi apropiindu-se în înţelegere de Euripide care pretinde că moartea este adevărata naṣtere cȃnd spiritul se eliberează din trupul (supus tentaţiilor ṣi voluptăţilor) în care este ţinut captiv.

    Are idei interesante despre dans ca ritual ṣi demers cognitiv atunci cȃnd starea de transă poate produce adevărate epifanii.

    Cȃnd vorbeṣte despre dascălii din Țara Codrului, nu pot să fac comentarii fiindcă nu le cunosc nici opera ṣi nici faptele.

    Despre Dragoṣ Gelu (pe care-l cunosc ṣi despre care am să scriu) ṣi Gabriel Cristian Moraru, scrie ajutată ṣi de lecturile temeinice pe care le are despre Mircea Eliade ṣi-n felul acesta îṣi ia dreptul de a-l eticheta pe Gabriel ca pe un veritabil eliadolog.

    Despre buna convieţiuire între romȃni ṣi maghiari înainte de ’89 ṣi situaţia de acum, amintind despre gara de la Ulmeni-Sălaj ṣi perspectiva relaţiilor dintre cele două etnii acum  cȃnd interese străine neamului vor să le învrăjbească ṣi nu să menţină armonia convieţuirii.

    Poate de aceea aminteṣte despre "Graiul în Chiuzbaia – Expresii locale" de Vasile Bele, care are meritul de-a pune în valoare particularităţile de limbă ("Particularităţi de limbă") din satul Chiuzbaia ("i-o datu-i de ṣtire" ; "i-o îmbătatu-i pe toţi din car", etc.).

    Interesanta poveste dintre Ina ṣi Iza ṣi salvarea de la penibil de către inspectorul CFR, în trenul care le ducea în oraṣul în care urmau să susţină examenul de admitere la facultate (pe care l-au ṣi trecut cu bine).

    Despre Irina Vera Terebeṣi, ṣi anotimpurile sale am făcut ṣi eu un comentariu consistent ṣi de aceea consider că acolo am spus ce aveam de spus.

    La fel despre Iulia Dora Marinescu.

    Comentarii despre autorii pe care nu-i cunosc, nu fac (poate pe viitor, cȃnd am să încerc să-i cunosc lecturȃndu-i).

    Pȃnă atunci scuze pentru : Costel Neacṣu, colaboratorii revistei "Izvoare codrene" ṣi fondatorii revistei "Mărturii maramureṣene", revistei "Sintagme codrene" ṣi toţi ceilalţi scriitori analizaţi cu fler ṣi competenţă de Olimpia Mureṣan ( ṣi despre care eu, din păcate, n-am apucat să mă informez).

    Ḯn orice caz doamna Olimpia Mureṣan, prin prezenta lucrare ṣi-a întocmit o veritabilă ladă de zestre pentru momentul (care a venit) cȃnd notorietatea o va ademeni cu "Mantia celebrităţii", cum ar spune Marian Nencescu.  

Ică Sălişteanu

Preluare https://ecreator.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=11500:tezaurul-literar-al-olimpiei&catid=12:critica-literara&Itemid=115

Olimpia Mureşan - Scrieri literare

 

   Încă o carte document adusă în faţa iubitorilor de cultură maramureşeni şi nu numai de către distinsa învăţătoare, profesoară de limba şi literatura română şi italiană, Olimpia Mureşan, o personalitate formată la şcoala clujană între anii 1966 – 1971, ani de referinţă pentru generaţiile formate la Universitatea Babeş - Bolyai din Cluj, prin calitatea şi competenţele greu de gândit în zilele noastre. OLIMPIA MUREŞAN (născută Cioica) 1946 în localitatea Câţcău – Cluj. Scriitoare din nordul transilvan, eseistă şi critic literar, membră a L.S.R -filiala Maramureş, a urmat Şcoala Pedagogică din Cluj absolvind în 1966, iar în 1971 a încheiat studiile universitare la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii clujene ,,Babeş-Bolyai” specialitatea Limba şi literatura română –italiană: a lucrat în învăţământ 43 de ani ca profesor de limba română, dar şi ca învăţătoare.

      A debutat în revista Liceului Pedagogic cu un reportaj de călătorie ,,De la Ciucea la Târgu Jiu”, a activat în prestigiosul Cenaclu literar ,,Echinox” din Cluj, a publicat zeci de articole în revistele de specialitate din învăţământul primar şi gimnazial, a colaborat cu texte la revista naţională Lumea Misterelor, la Constelaţii Diamantine, Universul şcolii- Ulmeni, Informaţia zilei de Maramureş, Normaliştii Clujeni unde este printre fondatori, la revista Freamăt a L.S.R, Maramureş. În ultimii ani a semnat numeroase prefeţe, postfeţe şi recenzii de carte, multe dintre acestea fiind publicate în Antologiile Napoca Nova, unde are calitatea de colaborator permanent. În colaborare cu distinsul preot Ilie Bucur Sărmăşanul din localitatea Sărmaş de Mureş a publicat volume de cugetări cu titlul ,, 1001 Cugetări” vol. IV , IX, X, XI, şi  ,,1001 Cugetări”  mai mult sau mai puţin celebre: 2014, şi Asta-s Eu - culegere de articole literare, memorii, eseuri, recenzii de carte 2016.   

     Nu am pretenţia de a cunoaşte conţinutul cărţilor editate de către doamna profesoară, eseistă şi critic literar şi nici conţinutul zecilor de articole de specialitate, dar mă încumet să văd omul din spatele acestor activităţi având în vedere că şi eu cu voia Domnului am petrecut aproape un jumătate de veac în procesul educaţional şi în viaţa culturală legată de acesta, dar şi necesarul de energie în domeniul creaţiilor culturale şi literare. Doamna profesoară Olimpia Mureşan, ajunsă pensionară nici nu s-a gândit să pună condeiul jos şi cu o înţelegere profundă a rolului scrisului pentru generaţiile următoare, scrie şi publică volume considerate de domnia sa ca neaparat de scris pentru urmaşii noştri. Cartea ,,Scrieri literare,, apărut în anul 2019,  este un tom cu mai multe componente necesare de transmis. Prioritar şi în acest volum autoarea a dorit să scrie despre: ,,Oamenii cetăţii” neprezentaţi în alte scrieri. ,,Am considerat că o prezentare succintă a vieţii autorului ar fi de folos cititorului, iar citatele selectate cu grijă din scrierile autorilor prezentaţi astfel îi vor reprezenta ca şi conştiinţă civică”.

    Şirul autorilor prezentaţi cuprinde scriitori ca: Gelu Dragoş, Aurelia Velea, Cedică (Robu) Maria Georgeta, Dragomir Ignat, Elena Borcuti, Florica Bud, Oancă Aurelia, Ioan M. Lazăr,  Ioan Potop, Ioan Andreica, Ioan Meteş Morar – Chelinţanu, Iacob Oniga, Milian Oros, Mariana Cristina Popan, Vasile Morar, Prea Fericitul  Părinte Episcop Iustin, Vasile Bele, Olimpia Mureşan, Toma G. Rocneanu, Pamfil Bilţiu.

    O altă componentă a tomului cuprinde, creaţii literare sub forma unor meditaţii: Apa, Piramida, Normal sau Paranormal?,  recenzii ,,Secol de vânzare”  Florica Bud,  ,, Istoria înţeleaptă”  Mircea Dorin Istrate,  ,,Jurnalul” roman de Milian Oros, ,,Ţăran cu  cravată”  de Traian Duşa, ,,Pelerin printre semeni” de Ioan Andreica, ,, Priviri în împrejurimi şi spre înălţimi” de Ioan Potop, ,,Minerii Ardealului” de Toma Gros Rocneanu, ,,Privind înapoi cu mânie” versuri de Ioan Hada, ,,Alergând prin sine” proză de Florica Bud, Biologia credinţei – recenzie, note şi impresii ,,Statui fără viitor” de Costel Neacşu, note din excursie – Sărbătorirea Zilei Naţionale a României- 1 Decembrie 2016, La Zvolen în Slovenia, dar şi prezentări biografice: Petre Dulfu, Emil Gavriş, prezentare -  eseu revista Freamăt editată de Liga Scriitorilor Români- filiala Maramureş.

    De nelipsit sunt prezentate comunicări şi articole din activitatea didactică: Evoluţia învăţământului în România, Şcoala de ieri şi de azi în aşteptare, Cugetări despre şcoală şi educaţie, dar şi reflexii religioase Iisus – lumina lumii, Omul, intenţia divină şi ...lumina. Profesoara şi scriitoarea Olimpia Mureşan, un om ales, format în respectul faţă de spiritul muncii, pragmatică, un model de cadru didactic excelent şi doreşte şi în continuare după terminarea profesiei să fie utilă oamenilor, societăţii, locului unde trăieşte după modelul ,,omul sfinţeşte locul”, ţării şi neamului său prin remarcabile scrieri şi compendii făcute cu alţi oameni de cultură, contribuind la păstrarea calităţii socio-umane, a sentimentului naţional şi patriotic la generaţiilor următoare, a iubirii de pământ strămoşesc şi patrie. Asemenea persoane, personalităţi musai sunt necesare păstrării conştiinţei de neam şi prezenţa lor este tămăduitoare locului şi ţării. Într-o discuţie personală cu domnia sa mi-a spus că se simte foarte bine în colectivul scriitorilor maramureşeni şi în general în acest mediu şi că mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a mai dat timp pentru aceste activităţi şi că a trecut prin grele încercări de sănătate, pentru că aceasta e frumuseţea vieţii, munca şi utilitatea în slujba binelui şi a neamului pe care îl avem, aspect dovedit din plin prin cărţile şi activităţile desfăşurate. Îi doresc şi eu multă sănătate şi îi mulţumesc pentru carte şi mesajul transmis.

 

                                                                    Prof. Ioan Andreica

SEMNAL DIN MARAMUREȘ- cu referire la cartea mea „SCRIERI LITERARE” și la membrii Ligii Scriitorilor Români, Baia Mare, Maramureș

                                             

 Da, am avut în acest cenaclu, se pare unele adversități, dar, mai sigur am prietenii artistice. Aplecându-mă asupra compozițiilor dv. și găsind acel sâmbure de adevăr și iubire mi-am exprimat gândurile printr-o analiză stilistică  personalizată; folosesc acest atribut de „personalizat” și-n sensul că am găsit la fiecare autor ceea ce-l diferențiază de ceilalți autori din grupul transilvan din nordul țării.

Există în spatele porții maramureșene o stare, o energie anume, o forță unică care vine în actualitate din moși strămoși, aducând cu ea originalitatea, dor de țară și critica tarelor prezentului. Cum altfel ar putea fi scriitorul contemporan decât un om al cetății?

Ceea ce ne separă și ne distinge de T.V.-care e considerată „agora lumii moderne” e luarea de poziție onestă, sinceră față de diferitele aspecte ale vieții contemporane(politice, sociale, artistice). Am fost implicată intelectual și mi-am luat un angajament „sufletesc” în procesul de a cunoaște ce scriu alții, ca apoi să scriu și eu mai mult, să-mi găsesc drumul propriu…

Cartea e un dialog între scriitor și cititori; în proză și poezie ne regăsim; poate că destinul acestui grup de scriitori se va recunoaște în viitor; acum scriitorul nu e apreciat la adevărata lui valoare; nu e sprijinit în editarea cărților sale, nu există o selecție de valoare a cărților,  o studiere și cunoaștere globală a lor. Ceea ce se scrie pe aici prin Baia Mare și prin împrejurimi, ideile cărților nu sunt străine de problema dreptății, a pâinii sau a mizeriei și solidarității umane; aproape toate cărțile afirmând îndatoririle conștiinței, fiind o voce distinctă, dar nu singuratică, legată ombilical de istoria și tradițiile românilor.

Închei, spunând că eu personal n-am considerat niciodată critica literară un fapt de cultură mai prejos decât proza, poezia sau dramaturgia,  de aceea am și dat titlul cărții mele de critică literară: „Scrieri literare”.

OLIMPIA MUREȘAN, L.S.R. Filiala Maramureș, Asociația Scriitorilor-Baia Mare

SCRIERI LITERARE – prof. Olimpia MUREȘAN UN DICȚIONAR AL SCRIITORILOR ȘI AL SCRIITURILOR …

 Da! Spun! Îi mulțumesc doamnei prof. OLIMPIA MUREȘAN, pentru volumul dăruit, la întâlnirea de la Ulmeni. Este vorba despre volumul SCRIERI LITERARE, apărut la Editura Ispirescu, Satu Mare, 2019, ISBN 978-606-8909-13-4.

Bucuria este cu atât mai mare, cu cât la pag. 21-22, distinsa doamnă MUREȘAN, face referire și la mine, concret, în capitolul OAMENII CETĂȚII. Vă mulțumesc din suflet pentru apreciere și pentru că mă considerați un ,,om al cetății", alături de alți prieteni, colegi de litere, condeieri. Pentru cei care nu știu, sau știu prea puține lucruri despre autoare, voi reda (pag. 23), o frântură din cee ace înseamnă Olimpia MUREȘAN - ,,scriitoare din nordul transilvan, eseistă și critic literar – membru al L.S.R. – filiala Maramureș, și a A.S. Baia Mare”.

Amintesc, din respectul pentru fiecare, nume precum: 

• prof. Gelu DRAGOȘ - ,,sociabil, altruist, apolitic, ecologist convins, iubitor de frumos, jurnalist de renume, deținătorul blocului <<MOARA LUI GELU >>, botezat după numele bunicului care avea o moară acasă la Lucăcești, care acum se află la Muzeul din Dumbrava Sibiului", (pag. 6).
• Aurelia VELEA - ,,ambițioasă din fire", cea care ,,în epigramele sale surprinde diferite aspecte ale societății față de care are o atitudine critică și cu un deosebit curaj literar și civic, critică defectele mai marilor zilei" (pag. 7).
• Maria Georgeta (ROBU) CEDICĂ - ,,scriitoare cu peste zece volume de poezii, recenzii, rememorări, memorialistică familială, culegeri de colinde, cântece patriotice, cântări religioase, pricesne", (pag. 8).
• regretatul domn prof. Dragomir IGNAT - cel care ,,a desfășurat de-a lungul a peste patru decenii activitate jurnalistică, scriind în presa locală și națională"(pag. 9), stau și dumnealor la loc de mare cinste.
• De aceeași prețuire supremă se bucură și Elena BORCUTI - cea care prin poezia sa, ,,ne transmite ideea reconsiderării și prețuirii luptei pentru țară și popor dusă de înaintașii noștri" (pag. 10).
• președinta cenaclului scriitorilor Baia Mare - Florica BUD - ,,a cărei privire e îndreptată spre cetățeanul de rând, spre omul cinstit, care așteaptă de la oamenii politici să-și îndrepte privirea și spre ei, nu numai spre propriul buzunar" (pag. 11).
• poeta Aurelia OANCĂ - care ,,manifestă interes atât pentru pastel cât și pentru poezia patriotică", (pag. 12).
•  Prof. Ioan POTOP - poet, care prin versurile sale aduce o ,,particularitate specifică ce se adresează atât intelectualului cât și sensibilității cititorului", (pag. 13).
•  Ioan ANDREICA - ,,profesor sătmărean ... poet, critic literar și istoric al religiilor", (pag. 14).
•  poetul și monografistul Ioan METEȘ MORAR - CHELINȚANU - ,,scriitor patriot al nordului transilvan ... strălucește prin invocarea amintirilor din copilărie, prin exprimarea dragostei față de neam și țară", (pag. 15).
• scriitorul Iacob ONIGA - cel care ,,abordează o largă paletă tematică; de la iubirea naturii la iubirea țării și a poporului din care face parte", (pag. 16).
• Prozatorul Emilian OROS - ,,cu o mare putere de pătrundere și cunoaștere a sufletului uman și redarea stărilor acestuia în poeziile tradiționale", (pag. 17),.
• dascălul Mariana Cristina POPAN - ,,extrem de atentă la tot ce o înconjoară atât material cât și spiritual", (pag. 18).
• poetul Vasile MORAR - cel care ,,surprinde în scrierile sale cu ironie și umor, într-un stil inconfundabil și cu un real spirit critic atmosfera politică și tarele societății", (pag. 19).
• predecesorii lui Toma G. ROCNEANU - ,,scriitor maramureșean și un epigramist de seamă", (pag. 24).
•  prof. Pamfil BILȚIU - ,,cel mai de seamă folclorist, din nordul transilvan", (pag. 25).

După această minunată și prețioasă prezentare a celor ce sunt ,,Oamenii cetății”, din punctul dumneaiei de vedere, urmează un foarte frumos eseu despre (și chiar așa intitulat) – APA – meditație, (pag. 26 – 31). ,,Mă doare sufletul când mă gândesc ce-mi faceți! … De ce nu vă gândiți că și eu fac parte din lumea vie, din acea lume care nu cuvântă – dar am o inteligență vie și-o prezență statornică în toate lucrurile și ființele planetei albastre”, își începe eseista articolul.

Piramida (pag. 32 – 36) sau Versuri. Exerciții de scriere. Ilustrate  turistice, (pag. 37 – 39), sunt alte eseuri care sunt cuprinse în prețiosul volum. În Biologia credinței, (pag. 43 – 47), ne este prezentată definiția EPIGENETICII - ,,știința care studiază mecanismele moleculare prin care mediul controlează activitatea genelor”, (pag. 43), urmat de un eseu istoric – SĂRBĂTOAREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI – 1 DECEMBRIE 2016, (pag. 47 – 51) și unMoment omagial. PETRE DULFU – 160 de ani  de la nașterea sa, (pag. 51 – 59), un eveniment organizat de către Primăria orașului Ulmeni, prin primarul Lucian MORAR și Consiliul local al orașului Ulmeni, unde moderatorul și prezentatorul evenimentului a fost regretatul și distinsul om de cultură și televiziune – Octavian BUTUZA, ,,un om documentat ca nimeni altul asupra vieții și operei scriitorului omagiat”, (pag. 52).

Cu paginile următoare rămânem tot în sfera omagialului – Emil Gavriș – relatarea unui eveniment (pag. 59 – 65). EMIL GAVRIȘ – fiul al satului Chelința, ,,muzicolog renumit de talie națională și internațională (pag. 59) … și a reprezentat cu cinste zona natală – a Codrului și a Chioarului”, (pag. 61), pentru ca în finalul acestui eseu minunat elaborate și foarte frumos punctat fiecare amănunt, autoarea să specifice: ,,Sperăm să devină un obicei și o tradiție acest festival. Aducem omagiile noastre organizatorilor care au reușit să realizeze un spectacol minunat într-o zi de sărbătoare”, (pag. 65).

Președinta Asociației Scriitorilor – Florica BUD, se bucură de o recenzie superbă a volumului ,,SECOL DE  VÂNZARE. PAMFLETE”, (pag. 65 – 70), și de încă una a volumului ,,ALERGÂND PRIN SINE”, apărut la Editura Printek, (pag. 125 – 131), tot așa precum se bucură și volumul ,,STATUI FĂRĂ VIITOR”, autor Costel NEACȘU, (pag. 70 – 74).

Mircea Dorin ISTRATE, este recenzat cu volumul ,,ISTORIA-NȚELEAPTĂ”, Milian OROS – cu romanul ,,JURNALUL”, Traian DUȘA – ȚĂRAN CU CRAVATĂ, dar și volumul de versuri al lui Ioan ANDREICA - ,,PELERIN PRINTRE SEMENI”, - ,,volumul de poezii care prezintă patru aspect mai importante ale vieții: creația artistică, timpul, amintirea și iubirea. Poetul rămâne în lumea ideilor, a idealului de iubire, de trăire sufletească alături de sufletul pereche”, (pag. 97).  

Ioan POTOP – se bucură de o recenzie la volumul de versuri ,,PRIVIRI ÎN ÎMPREJURIMI ȘI SPRE ÎNALȚIMI”, apărut la Editura Enesis, Baia Mare, ce ,,cuprinde două categorii de atitudini artistice”, (pag. 99), iar  scriitorului Tomas GROSS ROCNEANU, i se dedică – note de lectură, pentru volumul nr. 6 ,,MINERII ARDEALULUI”, (pag. 104 – 108).

PICURI DE ÎNȚEPCIUNE, selecție din volumul XII, de CUGETĂRI, vine și întregește cuprinsul acestor SCRIERI LITERARE, (pag. 157 – 165). ,,EU … DUMNEZEU ȘI … LACRIMI DE FEMEIE”, (pag. 157 – 159), ,,IISUS – LUMINA LUMII”, (pag. 159 – 160), sau ,,RUGĂCIUNEA COPILUL ȘI … DUMNEZEU!”, (pag. 160 – 162), din care voi reda un fragment, deși ar merita toată poezia:

,,Dragi primăveri și toamne,

Eu mă-nchin la Tine, Doamne!

Nu să-ți cer ceva anume,

Lumea-i plină de-așa nume.

Nici să fac din timp risipă,

Dac-ar fi să-mi dai o clipă,

Doar să-ți mulțumesc vroiam,

Pentru cee ace nu am.

Lumea spune-n mii de feluri,

Că la Tine acolo-n ceruri,

De-aș trimite un gând să vie,

Ar ajunge-ntr-o veșnicie”, (pag. 160 – 161).

Prietenului și colaboratorului drag, Gheorghe A. STROIA, vrâncean, i se prezintă o recenzie a volumului de versuri ,,CER ȘI PĂMÂNT”, (pag. 166 – 169), ,,… o călătorie imagistică din cer spre pământ”. Poezia lui Gheorghe A. STROIA, ,,aduce un suflu nou. Cuvintele din poeziile sale evocă într-un  mod original, cu o putere de radiație deosebită, un timp anume – timpul trecut petrecut în sânul familiei iubitoare, dar și cel prezent, timpul credinței cu gândul la Dumnezeu și timpul posibilei noastre mântuiri”, (pag. 169).  

Vă felicit din suflet, pentru întreaga dumneavoastră muncă, iar dacă ar fi după mine, aș egala aceste SCRIERI LITERARE, foarte frumos elaborate, cu un DICȚIONAR – al scrierilor și al scriitorilor, și chiar credeți-mă, prin acest demers, faceți un pas mare înspre în față, arătând lumii, că aici în acest ,,nord transilvan”, cum foarte frumos vă exprimați, există literatură de bună calitate, există interes pentru citit și scris. Cu prețuire și mulțumire în numele tuturor celor încondeiați în volum …

Vasile BELE – Chiuzbaia – 3 noiembrie 2019