S-a cutremurat pământul la 34 de kilometri de Baia Mare...

Un cutremur mediu cu magnitudinea 4 s-a produs miercuri dimineaţa, la ora 7:57, în judeţul Satu Mare, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), transmite Agerpres.

Seismul a avut loc la adâncimea de 5 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 22 km sud-est de Satu Mare, 34 km vest de Baia Mare, 55 km nord de Zalău.

Un al doilea cutremur a fost înregistrat miercuri dimineața în România, în județul Buzău, după cel produs anterior în Satu Mare. Un al treilea cutremur a fost semnalat în Marea Neagră.

Cutremurul din Buzău a avut loc miercuri la ora 8.31. Acesta a avut magnitudinea ml 3 și s-a produs la adâncimea de 140 de kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani (54 km),Buzău (55 km), Sfântu Gheorghe (63 km), Brașov (70 km), Ploiești (81 km).

Un alt cutremur, cu magnitudinea 3,3 s-a produs la ora 8.37 în Marea Neagră, la 89 de kilometri de Constanța.

În luna octombrie, în România s-au produs 13 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 pe Richter.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai în judeţul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 şi s-a produs în judeţul Buzău pe 16 septembrie.

C.L.

Lansare de carte a scriitorului Iacob ONIGA la Satu Mare, 09.10.2025

 

Locuri de vacanță - Stațiunea Tășnad, Satu Mare

 

Luni, 16 iunie 2025, din nou în Stațiunea Tășnad, cu ape termale. Intrarea costă 40 lei+ 20 lei pentru ”ceas„. La ieșire, la predarea ”ceasului„ , se primesc îndărăt 20 de lei, garanția... Spații verzi generoase, șezlonguri la discreție, multiple posibilități de servire a mesei. Apa, oho, 37 de grade C. Turiștii să țină seama de sfatul medicului... Chiar în fața mea, când am ieșit din bazin, era ora 9,30, un om s-a prăbușit... Era alb ca varul la față, au intervenit cetățenii din jur, i-au ridicat picioarele, a venit și o asistentă de la punctul de ajutor sanitar al ștrandului. Acolo, sub soarele arzător, i-a fost acordat primul ajutor. Mă așteptam ca omul să fie dus la umbră. Nu, tot ajutorul care i s-a acordat a fost sub soarele arzător, a fost udat cu apă rece. După o jumătate de oră, cu lupta dintre viață și moarte, omul a fost dus la umbră, la șezlongul lui, a mai stat ceva acolo, după care s-o fi dus spre casa lui sau cine știe ce s-o fi întâmplat cu el... Atenție, turiști, apele termale pot avea și capcane! Foarte cald afară, foarte caldă-i și apa...

Text și fotografie de Alec PORTASE

Premiile Poesis de excelență în cultură, Satu Mare, decembrie 2023

 

Ioan Cristescu
Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, București, pentru îndelungata și fructuoasa colaborare cu scriitorii sătmăreni, cu Centrul Multicultural Poesis și revista Poesis

Ioan Nistor
Scriitor
Pentru lucrarea “Vertebrele strigătului” – 75.
Editura Școala Ardeleană – poezie
– Opera Omnia pentru devotamentul față de Țara Oașului.
Gheorghe Glodeanu
Critic literar
Pentru lucrarea “Istoria prozei fantastice românești”

Vasile Sălăjan
Prozator
Pentru modul în care fructifică realitățile meleagurilor sătmărene

Kocsis Francisko
Scriitor, traducător
Pentru Traducerea operei „Apostolul” de Petofi Sandor

Radu Ulmeanu
Scriitor
Pentru lucrarea „De ce arde soarele’’

Olimpiu Nușfelean
Scriitor
Pentru lucrarea “Omul în mers”, eseuri.

Balazs F. Attila
Scriitor
Pentru lucrarea „Minimal”, poezie

Alexandru Crișan
Artist plastic
Pentru Expoziția realizată la Satu Mare – Muzeul de Artă Satu Mare

Mircea Florian
Artist polivalent
Pentru prelegerea „Ce are în comun Tânărul Camtemir-oglu cu Mișcarea Futuristă”

Antal Vasarhelyi
Artist plastic
Pentru lucrarea “Arta imaginarului sau pictural’’

Oana Păcurar
Artist plastic
Pentru lucrarea monumentală „Poarta Recunoștinței”

Adriana Zaharia
Istoric
Pentru monografia „Dr.Vasile Lucaciu (1852-1922), activitatea culturală și politică”

Eugenia Oprescu,
Șefa Secției Patrimoniu de la M.N.L.R. București, pentru realizarea expoziției Remember George Mihail-Zamfirescu – 125

Irina Cojar,
Actriță
Pentru modul în care păstrează vie memoria străbunicului său, scriitorul G.M. Zamfirescu

Paula Horotan,
Biblioteca Județeană Satu Mare
pentru aportul adus la organizarea expoziției G.M. Zamfirescu

Gherghina Olariu,
Muzeograf, Muzeul Județean Satu Mare, pentru aportul adus la organizarea expoziției G.M. Zamfirescu

Ioan Anițaș
Scriitor, jurnalist
Pentru realizarea revistei „Afirmarea’’

Ioan Moldovan
Artist fotograf
Pentru devotamentul pentru Cultura sătmăreană

Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea
Culturii Tradiționale Satu Mare
(director, Robert Laszlo)
Pentru activitatea prodigioasă în susținerea culturii sătmărene

Centrului Cultural G.M. Zamfirescu Satu Mare
(director, Butka Gergo)
Pentru modul în care a găzduit expoziția dedicată scriitorului G.M.Zamfirescu la “Casa Meșteșugarilor”.

                                                                                      C.L.L.

Mulțumim Satu Mare!

 

Sâmbătă, 22 octombrie, am participat la activitatea culturală - Zilele Revistei „Cronograf”, Satu Mare, 21-23 octombrie 2022”-.

 Am răspuns cu plăcere invitației făcute de poeta Loredana Știrbu, secretar de redacție al revistei. Fac o paranteză, scriitorii și oamenii de cultură din Satu Mare sunt cunoscuți prin evenimentele culturale pe care le inițiază și desigur prin revistele pe care le editează. Amintesc Revista „Acolada”, „Poesis” și desigur Revista „Cronograf” (Mircea Petean, director onorific, redactor șef, Robert Laszlo, secretar de redacție, Loredana Știrbu, redactori: Felician Pop, Vasile Conoși-Mesteșanu și Cornelia Bălan Pop, tehnoredactor, Dinu Virgil, ilustrații, Ovidiu Hațieganu.)

Nu este prima dată când particip la zilele Revistei „Cronograf”, singură ori alături de câțiva cenacliști băimăreni; sper să nu fie ultima participare. Colaborarea cu neobosita Loredana Știrbu  a  început printr-o ședință comună a celor două cenacluri, Cronograf și Cenaclul Scriitorilor din Maramureș, întâlnire ce a avut loc la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare. A urmat invitația la prima ediție a Zilelor Revistei ”Cronograf”,  la care am răspuns cu plăcere. Mă întorc la ziua de ieri. Ajunsă în fața Hotelul „Poesis”, locul de desfășurare ale celor mai multe activități sătmărene -- locaș al omului de afaceri și cultură, Dumitru Păcuraru -- am avut plăcerea să întâlnesc, pe, chiar sufletul activității amintite, poeta Loredana Știrbu. Alături de ea m-a întâmpinat cu zâmbetul  de acum consacrat, scriitoarea bucureșteancă Adriana Ungureanu, care prin modul prietenos și prin voioșie, acaparează audiența. Adriana, trecând peste oboseala drumului lung, București - Satu Mare, este mereu ca o rază de soare într-o zi mai puțin luminoasă. Am revăzut cu plăcere pe: poetul Mircea Petean alături de muza și soția sa, Ana, pe binecunoscutul poet Ion Cristofor, poeta Ana Herța, veniți cu toții de la Cluj, unde sunt și membrii ai Filialei Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor din România. Din Bistrița-Năsăud a participat artistul plastic, Lucian Dobârtă, din Baia Mare, poetul Nicolae Scheianu. I-am revăzut și pe scriitorii sătmăreni: Vasile Conoși- Mesteșan, fotograful de serviciu, Ileana Bonta, Ileana Bilstrup, Gheorghe Cormoș.

 Mi-ar fi plăcut să îi revăd și pe scriitorii: Cornelia Bălan Pop, Radu Ulmeanu, Gheorghe Glodeanu, George Vulturescu și desigur pe simpaticul Ionică. Data viitoare. Alături de acești scriitori a fost și un grup de tineri, uniți într-un cenaclu al tinerilor, lucru îmbucurător. Asadar, ieri a fost ziua a doua a acestei activități culturale, adică ziua în care ne-am deplasat pentru început la Carei, la Castelul „Karoly”,  unde s-a desfășurat prima parte a activității, adică prezentarea invitațiilor și lectura proprie, care uneori a fost însoțită de acorduri de chitară, executate de tânărul Adrian Lupescu. Aici l-am întâlnit pe neobositul culturnic, Felician Pop, care, de altfel, ne-a prezentat pe fiecare în parte. După vizitarea castelului, păstrat în condiții deosebite și după fotografia de grup, făcută oficial de fotograful  răspomenit, ne-am deplasat la Casa Memorială  „Ady Endre” și la conacul în care a trăit o perioadă. Prezentarea a fost făcută de doamna Eniko Szilagyi, care se ocupă de complexul muzeal și de domnul Arpad Muzsnay, care ne-a însoțit pe tot parcursul deplasărilor, oferindu-ne informații utile. După ce am depus jerba de flori  și am fost fotografiați din nou, ca un grup ce merită imortalizat, am plecat din localitatea, ce poartă numele poetului, spre Supuru de Jos, să depunem o jerbă de flori și la bustul poetului George Boitor. Aici ne aștepta binecunoscutul Robert Laszlo, director de direcție și revistă, un tânăr plin de inițiative și energii creatoare, pentru care, alte județe ar putea să invidieze județul Satu Mare. La bustul poetului, alături de oficialități a fost prezent nepotul său de frate și un grup de tineri, care au recitat din creațiile consăteanului lor. Despre viața poetului ne-a vorbit scriitorul Ștefan Haiduc, autorul cărții despre viața și opera lui. După fotografia de grup ne-am deplasat la Beltiug pentru a depune o altă jerbă de flori la bustul ziaristului și omului politc, Viorel Sălăgean. Despre viața și faptele sale, ce i-au dat dreptul de a avea o statuie, ne-a vorbit călduros primarul din localitate, Bartok Gurzău Ioan. Ne-am întors tocmai la timp pentru a participa la - Festivalul Concurs Național de Folk „Radu Bud”.

 Mulțumim, Satu Mare!

FLORICA BUD, PRESEDINTELE CENACLULUI SCRIITORILOR MARAMURES

Să ne fie ruşine!

 

Un coleg de la Iaşi ne-a sunat cerând amănunte despre incidentul de la Zilele municipiului Satu Mare. Trebuie să recunoaştem că nu ştiam nimic despre un incident care să poată trezi interesul opiniei publice din România. Credeam că se referă la fostul accident cu pavajul care s-a prăbuşit sub o maşină ISU. Nu era vorba despre asta. Era vorba despre ceva care nouă, sătmărenilor, ni se pare deja ceva foarte obişnuit. Invitată la Zilele municipiului Satu Mare, Inna, binecunoscuta interpretă de muzică, crezând că Satu Mare este un oraş cu o populaţie majoritar maghiară, ca să intre în graţiile spectatorilor, să-i încălzească, a salutat publicul în limba maghiară.

Huiduielile care au urmat probabil nu au convins-o că Satu Mare este o localitate cu o populaţie majoritar românească. Inna, ca un veritabil agent electoral, a perseverat şi a ţinut să-i anunţe pe sătmăreni că Satu Mare este mai aproape de Budapesta decât de Bucureşti.

Gafa artistei poate fi scuzată. Se pare că avea un concert la Budapesta şi îşi pregătea terenul. Dar nu asta este problema. Cum se face că presa sătmăreană a trecut peste acest incident, fără să-l marcheze măcar ca pe o gafă?

În timp ce ”Ziarul de Iaşi” a dat o ştire care a şocat opinia publică din întreaga ţară, presa din Satu Mare a trecut peste un incident cu un puternic caracter simbolic într-o localitate cu populaţie mixtă.

Întrebarea este de ce presa din Satu Mare a trecut peste acest „incident diplomatic” care a inflamat opinia publică sătmăreană? O fi vreun reflex al presei din Ungaria lui Viktor Orban care ţine mass media din ţara vecină sub obroc? Deja de şase ani UDMR conduce atât consiliul judeţean cât şi municipiul reşedinţă de judeţ. Până de curând şi prefectura era condusă de un reprezentant al UDMR.

Cu sau fără intenţii naţionalist-şovine, ca orice partid şi UDMR se înţelege că îşi numeşte în poziţii-cheie oameni din propria formaţiune. Acest lucru creează populaţiei româneşti un disconfort de ordin naţional-naţionalist. Românii sătmăreni se simt abandonaţi de Bucureşti. Mici gesturi, de felul celui făcut fără intenţie desigur, de Inna, o vorbă aruncată în treacăt, gen românii se pot muta dacă nu le place în altă parte, creează premisele unor confruntări etnice cu repercusiuni imprevizibile în relaţiile româno-maghiare.

Apropierea Ungariei de Rusia, poziţia lui Viktor Orban faţă de războiul din Ucraina, prietenia lui cu Putin, nu trec neobservate în Transilvania.

Este o realitate peste care nu se poate trece. Sunt gesturi simbolice care nu pot fi ignorate. Chiar dacă guvernul Ciucă dă toate asigurările că întreaga Românie este sub scutul NATO, populaţia românească din Ardeal este ceva mai neliniştită decât românii din restul ţării. Sunt cazuri de români sătmăreni care îşi vând casele şi se mută în alte localităţi. Orientându-se după culoarea politică a conducerii judeţului, ei consideră Satu Mare un cap între Ungaria şi Ținutul Secuiesc.

Autorităţile centrale şi locale, guvernul şi preşedinţia, trebuie să asigure populaţia românescă din acest colţ de ţară că situaţia este sub control, că nu există niciun motiv de panică.

Faptul că mass media din Satu Mare a ignorat incidentul de pe scena zilelor oraşului Satu Mare, poate fi interpretat nu doar ca o simplă scăpare, ci şi ca o presiune asupra libertăţii presei, a libertăţii de expresie. Salutându-i pe colegii de la ”Ziarul din Iaşi”, în cor cu ziariştii sătmăreni, cerându-ne iertare cititorilor noştri, spun „Să ne fie ruşine!” Uitând că presa este garantul democraţiei, nu ne-am făcut făcut datoria de a informa corect populaţia. Deci, să ne fie ruşine!

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Satu-Mare

Bustul lui Avram Iancu a fost vandalizat la Satu Mare, chiar în ziua comemorării

 

Bustul lui Avram Iancu a fost vandalizat la Satu Mare, chiar în ziua comemorării sale. În timp ce îl comemoram pe Eroul Național la Carei, bustul acestuia de la Satu Mare era vandalizat, transmite Buletin de Carei.

Eroul național Avram Iancu, de la a cărui moarte s-au împlinit 149 de ani, a fost comemorat pe 5 septembrie 2021 și la Carei, după cum a relatat Buletinul de Carei pe Facebook.

La statuia lui Avram Iancu din orașul sătmărean s-au adunat duminică la prânz un grup de patrioți de toate vârstele, de la copii, elevi și până la părinți și bunici, purtând straie naționale și steaguri tricolore.

                                                                                                                                                C.L.L.

După ce criterii au fost desemnaţi prefecţii?

 

Cu siguranţă, unii români din judeţul Satu Mare este posibil să se simtă frustraţi, nedreptăţiţi, lăsaţi în voia soartei, în urma atribuirii funcţiei de prefect unui reprezentant UDMR în condiţiile în care UDMR are şi preşedinte de consiliu judeţean şi primar al reşedinţei de judeţ. Practic, toate funcţiile reprezentative din judeţul Satu Mare sunt ocupate de maghiari. Este o mare reuşită a UDMR, dar este şi o povară, o responsabilitate cu care nu s-a mai întâlnit până acum un partid al minorităţilor.

Înainte de toate să încercăm să decriptăm după ce criterii s-au desemnat reprezentanţii guvernului în teritoriu. Până acum se mergea pe repartizare care să ţină un echilibru politic între partidele aflate la guvernare. Prefectul este mai mult simbolic reprezentantul guvernului în teritoriu. Principala armă a unui prefect este atacarea în contencios a unor hotărâri luate de consiliile locale şi judeţene. Este cam singurul cenzor al puterii locale.

Pentru a preîntâmpina conflictele la nivel local, partidele din arcul guvernamental au decis ca prefecţii să aibă pe cât posibil culoarea politică a preşedinţilor de consilii judeţene şi a primarului reşedinţei de judeţ.

Aşadar, s-a renunţat la principiul echilibrului politic în favoarea armoniei politice.

Nu doar datorită acestui noi concept, Satu Mare s-a ales cu un prefect UDMR. Pe surse s-a aflat încă înainte de desemnarea prefecţilor că PNL la nivel central nu ar fi inclus judeţul Satu Mare.

Pe de altă parte, UDMR a insistat să aibă prefect în judeţul Bihor unde se află în conflict deschis cu noul preşedinte al consiliului judeţean, Ilie Bolojan. Fostul primar nu a acceptat şi având o poziţie puternică în PNL a reuşit să impună un prefect PNL.

Dacă la Satu Mare toate cele trei funcţii de reprezentare sunt ocupate de reprezentanţi UDMR, deci de maghiari, în judeţul Bihor este exact invers: toate cele trei funcţii de reprezentare, preşedinte CJ, primar al municipiului Oradea, prefect sunt ocupate de români. Şi toţi sunt din PNL.

Populaţia maghiară din Bihor se ridică la 26-27% în timp ce în judeţul Satu Mare este cu aproximativ 10% mai mare.

Cum trebuie înţeleasă situaţia din cele două judeţe? În judeţul Bihor sunt nemulţumiţi maghiarii, iar în judeţul Satu Mare se simt frustraţi românii. Deci nu-i bine nici aşa, nici aşa.

Care pot fi consecinţele negative ale celor două situaţii, diametral opuse? Se poate ajunge la un conflict inter-etnic de proporţii, comparativ cu cel de la Târgu Mureş de la începutul anilor 1990?

A ajuns nivelul de democratizare a vieţii politice, nivelul de conştiinţă civică a cetăţenilor, la un nivel care exclude orice conflict de ordin etnic? Greu de spus. În condiţii normale, cu o viaţă socială şi economică înfloritoare, aceste aspecte ar fi fost trecute cu vederea.

În condiţii speciale, sub presiunea crizei de pandemie, într-o perioadă în care nimeni nu este sigur de ziua de mâine, fie că lucrează în sistemul public, fie în economia privată, oamenii devin suspicioşi, neîncrezători, uşor iritabili.

Prin absurd, (naţionalismul în sine este absurd) se poate ajunge atât de departe încât populaţia să nu aibă încredere în modul în care se fac vaccinările anti-Covid.

Dacă, în judeţul Bihor, procentual, după ponderea populaţiei, vor fi vaccinaţi mai mulţi români decât maghiari? Dacă în judeţul Satu Mare, evident, tot după ponderea etnică a populaţiei, vor fi programaţi pentru vaccinare mai mulţi maghiari decât români, deşi procentul românilor trece de 66%? Sunt exemple ipotetice, dar în condiţii de stres, de emoţie etnică, oamenii nu mai gândesc raţional.

Aşa că ne aşteaptă vremuri grele, cu probleme dificil de gestionat atât din punct de vedere social, economic, cultural şi, Doamne fereşte, şi inter-etnic. Ce se poate întâmpla din punct de vedere politic? Este foarte posibil să crească puterea şi influenţa unui partid de factura AUR. Asta ne mai lipseşte, vor zice unii.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Satu Mare

Crăciun fericit! Tradiţii în judeţul Satu Mare!

 Crăciunul este praznicul familiei, al bucuriei şi al păcii. An de an îl aşteptăm cu o emoţie sfântă, pregătindu-ne atât trupeşte, cât şi sufleteşte, prin post, rugăciune şi fapte bune, pentru primirea Pruncului Iisus, Care Se naşte în peştera de la periferia Betleemului. Ne străduim să devenim mai buni, să ne împodobim sufletele cu cele mai alese virtuţi.

Totodată, se cuvine să ne aducem aminte de tradiţionalele, frumoasele şi înălţătoarele noastre colinde, care au însoţit existenţa zbuciumată a poporului nostru de-a lungul veacurilor şi care ne inundă întreaga fiinţă de bucurie şi de linişte.

În Sătmar, ca şi în celelalte zone folclorice din ţară, de îndată ce se lasă iarna şi începe Postul Crăciunului, copiii îşi caută colegi pentru “umblatul cu colinda la Crăciun”. Se organizează în cete şi se alege o “căpetenie”, după care este vremea învăţării sau deprinderii colindelor, fiecare grup păstrând cu străşnicie secretul repertoriului său. Îşi pregătesc din timp traistele în care vor aduna darurile (colaci, covrigi, poame, bani) primite de la gospodarii pe care îi vor bucura cu prezenţa şi colindele lor. Îşi aleg chiar şi casele pe care le vor cerceta, deşi ştiu că vor găsi toate porţile deschise, aşa încât vor putea intra oriunde şi vor putea cânta la orice fereastră, fiind primiţi cu dragoste, ca unii care umblă din casă în casă cu numele Domnului pe buze, risipind tristeţea şi aducând vestea cea minunată a naşterii Domnului în peştera săracă din Betleem, precum şi bucuria, fericirea şi speranţa într-un viitor mai luminat. Cu toate acestea ei cer permisiunea gazdelor de-a colinda: “Onoraţi, gazde de casă…/dacă dumneavoastră binevoiţi/colinda noastră s-o primiţi…/Primiţi colinda ori nu?”Sau: “Slobozî-ne, gazdă-n casă,/C-afară plouă de varsă,/Dacă, gazdă, nu ne crezi,/Ieşi afară şi ne vezi…”

Oraşele (Satu Mare, Carei, Tăşnad, Negreşti-Oaş ş.a.), comunele şi satele îmbracă straie de mare sărbătoare. În oraşe, răsună pe străzi dulcele glas al colindelor prin difuzoarele amplasate din loc în loc, creând o atmosferă unică. La sate, uliţele sunt străbătute de locuitori, care duc vestea naşterii Domnului dintr-o gospodărie în alta.

Obiceiuri străvechi, păstrate cu străşnicie de evlavia populară, colindatul şi uratul se fac în seara din Ajunul Crăciunului, dar şi în noaptea Crăciunului, o noapte de vis, încărcată de o bogată semnificaţie, când oamenii, tineri şi bătrâni, “cu mic, cu mare”, îndătinează a umbla pe la case şi a colinda.

Ţara Oaşului

Toate satele Ţării Oaşului răsună de glasurile cristaline ale copiilor, dar şi de vocile mature ale bărbaţilor şi femeilor, care împărtăşesc bucuria Crăciunului întregii făpturi până în zorii zilei următoare. Repertoriul de colinde este bogat şi variază de la o localitate la alta: Negreşti-Oaş, Bixad, Certeze, Turţ, Călineşti-Oaş, Târşolţ, Vama, Batarci ş.a. Este o atmosferă înălţătoare, de basm. Hristos Se naşte!

Odată ce noaptea coboară, apar în scenă cetele de feciori. La intrarea în casă, ceata obişnuieşte să dea bineţe în chip adecvat: “Bună seara lui Ajun” sau “Bună ziua lui Crăciun”. Flăcăii zăbovesc prin casele gospodarilor, după cum îi ţin inima, bucatele şi băutura gazdelor, ori ochii îmbietori ai codanelor. La plecare, fac urări de bine şi sănătate gazdelor în anul care vine şi belşug în toate, solicitând totodată şi darul: “Să fii, gazdă, sănătoasă/Să plăteşti colinda noastră”. La rândul lor, bătrânii încep seara colindul, sfârşindu-l odată cu miezul nopţii.

Ţara Codrului

Tradiţia se păstrează şi pe aceste meleaguri, deşi multă lume s-a mutat la oraş. Localităţi ca: Poiana Codrului, Măriuş, Iegherişte, Crucişor, Bârsău, Sâi, Soconzel, Solduba, Homoroade, Chilia ş.a. freamătă de bucurie. Colindă copiii, tinerii, părinţii, bunicii, iar bucuria inundă sufletul fiecăruia. În ziua de Ajun, la ora 12.00, la amiază, se aud clopotele bisericii, în toată splendoarea lor, atrăgând atenţia întregii comunităţi că a sosit vremea colindului. Copiii, gata pregătiţi, organizaţi în cete, îşi încep repertoriul, umblând din casă în casă. De gât au atârnate trăistuţe, în care adună darurile primite în urma strădaniilor depuse: mere, nuci, colăcei, ciocolată, bomboane, bani. Peste tot sunt primiţi cu inima deschisă.

Se aud din nou clopotele, care cheamă întreaga suflare la Vecernie. Copiii încheie şi se îndreaptă cu paşi repezi spre biserică. După terminarea slujbei de la Biserică începe colindatul: feciorii merg pe la fete, cei căsătoriţi, în perechi, se colindă între ei, vecinii merg de la unul la altul, gospodinele încarcă mesele cu tot ce au mai bun, pentru ca toţi care le trec pragul să vadă belşugul care stăpâneşte în casa lor. Prima casă colindată este cea a preotului, după care fiecare îşi urmează traseul propus.

Zona Carei – Tăşnad

Datinile de Crăciun s-au menţinut şi la “oamenii pământului”, care locuiesc în zonele de câmpie ale judeţului. Oraşele Carei şi Tăşnad, comunele şi satele din jurul acestora: Foieni, Urziceni, Sanislău, Tiream, Santău, Căuaş, Cehal, Hodod ş.a., creează un piesaj calm, domol, plat, învăluit în mantia albă a iernii. Dinspre Satu Mare, drumul duce spre localităţile Ardud, Beltiug, Răteşti (renumite pentru pivniţele lor, deshise larg de sărbători) şi mai departe în câmpia Supurului. În aceste aşezări, oamenii convieţuiesc în pace, indiferent de etnie, această armonie adăugând un plus atmosferei de sărbătoare. Hristos Se naşte pentru toată lumea, indiferent de limbă. Toţi colindă şi se bucură împreună.

Colindătorii sunt aşteptaţi cu grâu pe masă, alimente şi băutură.

Valea Someşului

Tradiţiile sunt vii atât în satele de pe mal stâng Someş: Păuleşti, Culciu Mic şi Mare, Cărăşeu, Lipău, Valea Vinului, Roşiori, Pomi, cât şi în cele de pe malul drept al Someşului: Odoreu, Băbăşeşti, Medieşu Aurit, Potău, Apa ş.a., dar şi în municipiul Satu Mare, străbătut de acest râu. După ce se clopoteşte la ora 12.00, copiii cu trăistuţele îşi încep colinda, întorcându-se acasă încărcaţi cu daruri. Între timp, mai ales în satele de pe malul drept al Someşului, curatorii bisericii, însoţiţi de un grup de tineri, fiecare costumat în mod felurit, merg din casă în casă, pentru “Colinda Bisericii”. Banii adunaţi sunt destinaţi nevoilor bisericeşti. Fiecare familie dă după puterea sa.

Tinerii care îi însoţesc pe curatori merg cu “Steaua” şi interpretează în fiecare casă ori curte în care intră frumoasa piesă de Crăciun, “Irozii”, numită şi “Viflaimul”. Din grup fac parte tinerii recunoscuţi a fi cei mai deştepţi din comunitate, pentru a fi în stare să înveţe pe de rost rolurile pe care le vor interpreta. Pregătirile încep o dată cu intrarea Postului Crăciunului şi se fac nenumărate repetiţii. Toţi sunt îmbrăcaţi ca la carte, în funcţie de roluri. Personajele scenetei sunt următoarele: îngerul, Irod, preotul, soldatul, păstorul şi cei trei crai de la Răsărit: Baltazar, Gaşpar, Melchior.

Sătmarul, alături de alte zone etnografice din ţară, a păstrat cu sfinţenie tradiţia colindului. Fiecare om ştie măcar o strofă dintr-o colindă, pe care o cântă cu mare plăcere atunci când îşi vizitează rudele sau prietenii. Crăciunul este un praznic al armoniei şi înţelegerii, când: “Cerul şi pământul/În cântări răsună/Îngeri şi oameni/Cântă împreună:/Hristos Se naşte,/Domnul coboară/Îngerii cântă, magii Îl adoră/Păstori aleargă, ieslea o-nconjoară/Mari minuni se întâmplară…

                                                                                                                        prof. Viorel R.

Bunul meu prieten Aurel Pop a plecat într-o lume mai bună...

     Motto:

Iubite prieten, ai decis

- silit de nemiloasa boală –

să părăsești această lume

cu-alesu-ți spirit cât o școală.

 

De-aceea zic că-ntr-o revistă

a omeniei necurmată,

vei fi ce-ai fost întreaga viață:

Un om cu inima curată!

 

            Pe poetul și omul de cultură Aurel Pop l-am cunoscut cu ani și ani în urmă, prin intermediul lui Ion Burnar, un alt mult prea devreme dispărut de pe aceste meleaguri și din spiritualitatea românească. Tot atunci am aflat că Aurel este maramureșean get-beget prin naștere și sătmărean de elită prin „adopție”, adică ceea ce numele îmi sugerase din capul locului.

            Iar relația dintre noi, grație formidabilului sincronism al firilor noastre (ne respectam cu afecțiune și ne stimulam în discuții, totdeauna rodnice și civilizate, până la aprige dispute pe diverse teme culturale și extraculturale), nu a fost una rece sau politicos-bățoasă, ci s-a concretizat în lungi convorbiri telefonice (l-am sunat inclusiv în săptămâna decesului său, despre care am fost înștiințat de...internet), dar mai ales prin includerea mea printre colaboratorii revistelor înființate și conduse de acest minunat om – la început Citadela, apoi Mărturii culturale.

            Sigur că da, știam de la neprețuitul meu prieten că are o afecțiune pulmonară (în ultimul timp, la telefon se poticnea din pricina unei tuse îndărătnice și seci), însă tot el – cu admirabilă încredere în Creator, în forțele proprii (strunite de un psihic puternic) și în priceperea medicilor – îmi spunea că se simte mult mai bine după externare, cu toate că, din cauza pandemiei, fusese purtat pe drumuri mai multe zile și că n-ar mai risca să solicite o nouă spitalizare, chiar în varianta înrăutățirii stării sale de sănătate, asta deoarece simțise pe propria piele, bașca cele văzute și auzite în desele peregrinări prin stabilimentele sistemului de (ne)sănătate publică, cât de rău este privită de către politruci și – pe baza ordinelor/dispozițiilor date de ăștia – de personalul sanitar, tagma tot mai numeroasă a cetățenilor care nu au șansa (sic!) globalisto-demonocratică de-a fi infectați cu Covid-19.

            Pe urmă, printr-o firească legătură logică, mi-a spus următoarele: „Să nu-ți închipui că numai învățământul sau sănătatea sunt politizate și că noi, oamenii de cultură, am scăpat de acest blestem după Decembriadă. Să-ți dau un exemplu elocvent în acest sens. La invitația unor instituții de resort, care – se subînțelege – au suportat toate cheltuielile cu deplasarea, șederea și conferențierea despre cultura română populară și cea școlită, am efectuat mai multe vizite în diverse țări europene și aproape pretutindeni în Statele Unite. Ei bine, cine crezi că, de regulă, mă întâmpina și mă supraveghea/spiona din partea ambasadelor sau consulatelor noastre? Ofițerii de securitate, ce acuma sunt porecliți sereiști. Îmi aduc aminte că, luat cândva în primire de o femeie, am îndrăznit s-o întreb ce grad are. S-a uitat lung la mine, însă n-a binevoit nici să răspundă la întrebare și nici să spună că n-ar face parte din această tenebroasă instituție”...

            Iar eu, prietene Aurel, îmi reamintesc cu lux de amănunte ultima noastră întâlnire de-acu vreo 7-8 ani. M-am dus la Satu Mare ca să întâmpin o cunoștință ce venise din Australia (pentru rude și pentru mine), te-am sunat, ai venit de îndată cu reconfortanta ta căldură sufletească, am pălăvrăgit mai multe ore și, la urmă, considerându-te gazdă, nu ne-ai îngăduit să contribuim și noi cu ceva la plata consumației.

            Dumnezeu să te odihnească și să te răsplătească după marea Lui milă și după multa ta bunătate!

 

            Sighetu Marmației,                                                        George  PETROVAI

                31 oct. 2020

Eveniment istoric:semnarea protocolului de înfrățire între Barourile din Maramureş, Satu Mare, Sălaj și Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova

 Ieri, 8 aprilie 2019, în Baia Mare a avut loc un eveniment istoric privind înfrăţirea avocaţilor din regiunea Nord-Vest cu distinsii colegi din Republica Moldova. Astfel s-a creat o nouă punte de legătură privind legăturile profesionale şi de prietenie dintre Barourile  din Maramureş, Satu Mare, Sălaj și Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Acţiunea a avut loc în prezenţa oficialităţilor din Maramureş, prefectul Vasile Moldovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ioan Doru Dăncuş, primarul municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheş.

Decanul Baroului Maramureş  av. Florin Andreicuţ a declarat faptul că acest eveniment face parte dintr-un eveniment istoric, reprezintă un punct important în raporturile profesionale, sociale şi de prietenie dintre Barourile regiunii Nord-Vest şi  Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Prezent la eveniment, Primarul Cătălin Cherecheş a declarat :

“Mă bucur când în orașul nostru se scrie istorie. Pentru noi, pentru alții, pentru toți. Suntem înainte de toate oameni. Iar când oameni pe care îi desparte distanța, însă îi unesc valorile și iubirea pentru meseria aleasă își dau mâna prietenește și celebrează această legătură, atunci merită să fie consemnat pentru cei care vin după noi. Sunt onorat că am fost gazde cu ocazia semnării protocolului de înfrățire între Baroul Maramureș, Baroul Sălaj, Baroul Satu Mare și Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prezent la eveniment fiind inclusiv președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova domnul Emanoil Plosnita. Cu această ocazie i-am înmânat în mod simbolic domnului Andreicuţ Florin, decanul Baroului Maramureş, o minge.”

                                                                                   

                                                                                                      C.L.

Focar de pestă porcină africană, confirmat în județul Satu Mare

                La Palatul Administrativ din Baia Mare a avut loc marți, 1 august 2017, întâlnirea Centrului Local de Combatere a Bolilor Transmisibile ale Animalelor și a Zoonozelor – Județul Maramureș, cu ocazia exercițiului de simulare în direcția prevenirii și combaterii pestei porcine africane pe teritoriul României. Au participat prefectul Vasile Moldovan, subprefectul Alexandru Cosma, Dănuț Crișan, director executiv, Vasile Pop, director executiv adjunct și dr. Marius Sima, consilier, din partea Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Maramureș, șefi ai instituțiilor deconcentrate, primari ai unităților administrativ-teritoriale etc.

                Dănuț Crișan, director executiv al DSVSA Maramureș a anunțat că în dimineața zilei de 1 august 2017 s-a primit o notificare cu privire la existența unui focar de pestă porcină africană, la porci domestici, într-o exploatație din județul Satu Mare. Vestea vine după ce, la începutul lunii iunie 2016, a fost notificat un focar în Ucraina, la mai puțin de 20 km de granița națională, în mediul silvatic, la porci mistreți.

                Prefectul Vasile Moldovan a prezentat cadrul legal de care trebuie să se țină cont în cazul unei epizootii de pestă porcină africană și a îndemnat lumea să nu intre în panică, dar să manifeste vigilență și să raporteze orice suspiciune de boală.

                Boala nu se transmite la om. Deținătorii de porci domestici trebuie să știe că, în caz de confirmare a bolii și chiar de suspiciune, statul roman oferă despăgubiri la valoarea de piață, atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu. Pagubele suferite sunt stabilite de o comisie de evaluare. Se oferă despăgubiri numai pentru animalele identificate și introduse în baza de date. Nu este permisă vânzarea porcilor în târguri și nici nu vor fi permise aglomerări de animale din specia suină.

                 Pesta porcină africană a fost introdusă în Europa în urmă cu 60 de ani. Este o boală infecțioasă, foarte contagioasă, care poate afecta porcii domestici și sălbatici, indiferent de vârstă și sex, caracterizată clinic prin hipertermie, tulburări cardiovasculare, respiratorii și nervoase, iar anatomopatologic prin diateză hemoragică. Rata de morbiditate (îmbolnăvire) este de aproape 100%, iar rata de mortalitate este de 95%. Nu există vaccin disponibil contra acestei boli, boala nu poate fi tratată. Virusul PPA este foarte rezistent la acțiunea factorilor fizici, chimici și biologici. Se poate inactiva în 60 de minute la 56 grade Celsius, în 30 de minute la 60 grade Celsius, sau prin soda caustică 2%, hidroxid de sodiu 2%, hipoclorit de sodiu (2-3% clor disponibil), compuși de iod etc.

               Boala se transmite prin contactul direct al animalelor bolnave cu cele sănătoase sau indirect, prin adăposturi, așternut, furaje, mijloace de transport contaminate; prin hrănirea porcilor cu furaje (lături) care conțin carne sau produse din carne infectate; prin vectori biologici: căpușe. Singura posibilitate de diagnostic diferențial între pesta porcină africană și pesta porcină clasică este identificarea virusului. Se impune recoltarea de probe pentru diagnosticul de laborator.

              În cadrul întâlnirii Centrului Local de Combatere a Bolilor a avut loc o simulare a unui focar de pestă porcină africană, stabilindu-se un plan de măsuri de implementat în acest caz.

Instituția Prefectului – Județul Maramureș

Comunicat de presă. Un nou contract important de infrastructură rutieră finantat prin REGIO 2014-2020

Un nou proiect major de infrastructură rutieră finanţat,

de peste 25,5 milioane Euro, în judeţul Satu Mare

Consiliul Judeţean Satu Mare, în parteneriat cu localităţile Beltiug, Bogdand, Hodod şi Supur semnează azi un nou contract important de infrastructură rutieră în valoare totală de 115.107.493,22 lei, proiect finanţat din Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Este vorba de proiectul Modernizarea drumurilor județene DJ 108R din DN 19A Beltiug – Beltiug Băi – Dobra – Hurezu Mare – DJ 108P – DJ 196 Corund – Bogdand – Hodod – limita de județ Sălaj. Contractul de finanţare va fi semnat de către beneficiar, Autoritatea de Management POR 2014-2020 şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, ca organism intermediar.

Obiectivul general al proiectului este creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și indirect a zonelor urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T, prin ”Modernizarea drumurilor județene DJ 108R din DN 19A Beltiug – Beltiug Băi – Dobra – Hurezu Mare – DJ 108P – DJ 196 Corund – Bogdand – Hodod – limita de județ Sălaj”.

Prin proiect se vor moderniza 38,145 km de drum județean, pentru deservirea in mod direct și indirect a unei populaţii de 13.512 locuitori ai judeţului.

Din bugetul total al proiectului, valoarea totală nerambursabilă este de 112.708.693,08 lei.

Date de contact: Andreea Marcu, expert comunicare, tel: 0264/431550, fax: 0264/439222, mobil: 0755 777012, comunicare@nord-vest.ro

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”.

OLIMPIADA GIMNAZIILOR-FOTBAL FEMININ, FAZA REGIONALĂ, SATU MARE

                            Echipa școlii Nr.12 Dr.Victor Babeș – din nou pe podium !

       Sala de sport a Colegiului Tehnic Traian Vuia din Satu Mare a găzduit joi,20 și vineri,21 aprilie,  meciurile contând pentru faza regională a Olimpiadei Gimnaziilor la fotbal feminin.Au luat parte campioanele județelor Bihor,Bistrița,Cluj,Maramureș și Satu Mare,acestea fiind repartizate în două grupe,după cum urmează:

GRUPA I   Cluj , Bihor , Maramureș.

GRUPA II  Bistrița , Satu Mare.

Rezultate tehnice grupa I :

Cluj – Maramureș      5-1  (pentru băimărence a marcat Alexandra Voicu).       

    Bihor – Cluj                1-8

    Maramureș - Bihor    6-4 (Denisa Olar 4, Alexandra Voicu 2.)

Rezultate tehnice grupa II : Satu Mare – Bistrița  3-0

FINALA PENTRU LOCURILE III-IV

 Maramureș - Bistrița 3-2 (2-2) după loviturile de departajare. Pentru echipa băimăreană au marcat Denisa Olar și Alexandra Voicu.

FINALA PENTRU LOCURILE I-II  Cluj – Satu Mare  3-0

CLASAMENT FINAL:

  1. Șc.Gimnazială Iuliu Hațeganu Cluj Napoca – prof.  Nicolae Joldeș

  2.  Șc.Gimnazială Bârsău  - profesor Ioan Flontaș

  3. Șc.Gimnazială Dr. Victor Babeș Baia Mare – profesor Horia Buzașu

  4. Șc.Gimnazială Sever Pop Poiana Ilvei – profesor Grigore Leonte

   5. Șc.Gimnazială Suplacu de Barcău – profesor Vasile Sekrenes

Cu siguranță,dacă din lotul băimărean nu ar fi lipsit, motivat, ambii  portari,povestea acestei faze regionale s-ar fi scris altfel... Mulțumesc S.C.Urbis S.A. și d-lui Ioan Gârda (Roscar S.R.L.) care au făcut posibilă deplasarea echipei noastre la această competiție.

                                                             Prof. Horia Buzaşu

Ziua Bunei Vecinătăți reunește la Apșa de Jos reprezentanți din Transcarpatia, Maramureș și Satu Mare

Ziua Bunei Vecinătăți, care va fi organizată sâmbătă, 22 aprilie, în curtea școlii din Apșa de Jos, Ucraina, de Administrația Regională de Stat Transcarpatia, Instituția Prefectului – Județul Maramureș și Instituția Prefectului – Județul Satu Mare, se anunță a fi un eveniment de amploare.

Scopul evenimentului îl reprezintă strângerea relațiilor de colaborare dintre administrațiile locale din Țara Maramureșului, Satu Mare și Transcarpatia. 163.1 km de frontieră despart România și județul Maramureș de Ucraina, raioanele Hust, Rahău și Teceu din regiunea Transcarpatia. Maramureșul Istoric este o regiune geografică și etno-culturală aflată atât pe teritoriul României, cât și al Ucrainei. Relațiile dintre cele două regiuni sunt vechi și se află sub bune auspicii, dezvoltându-se pe mai multe direcții: economică, culturală, turistică.

Întâlnirea oficialităților va avea loc la ora 11, pe podul peste Tisa. Vor participa reprezentanți ai organizatorilor, ai Consiliului Județean Maramureș și Satu Mare, ai  Primăriei Baia Mare și ai unor primării din Maramureșul Istoric. Evenimentul va continua la Apșa de Jos, unde vor fi mai multe standuri cu produse tradiționale și unde va avea loc un spectacol artistic. Maramureșul va fi reprezentat de Ansamblul Folcloric Național “Transilvania” și solista Ileana Bumbar, de Ileana Matus și Alexandra Șofron, precum și de un grup instrumental de la Rona de Sus. Pe scenă va urca și Ansamblul “Doruri sătmărene” din Satu Mare. Tot în cadru festiv, prefectul județului Maramureș, Sebastian Mihai Lupuț, și guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghenadii Moskal, vor semna planul comun de activități Maramureș – Transcarpatia pentru anul 2018.

Ziua Bunei Vecinătăți se află la cea de-a treia ediție, devenind un eveniment de tradiție pentru România și Ucraina. Anul trecut, manifestarea a avut loc la Muzeul Satului din Sighetu Marmației, cu participarea unor meșteri populari și artiști din Maramureșul Istoric și Transcarpatia, precum și a oficialităților din cele două regiuni. Ziua Bunei Vecinătăți este un prilej de promovare a tradițiilor din cele două județe românești și din Transcarpatia, fiind invitați să participe toți cei dornici să cunoască specificul zonei și ospitalitatea oamenilor.

Instituția Prefectului – Județul Maramureș

Fotografia zilei - Fete din RACŞA, SATU MARE

Foto: dr. Mihai GANEA