După ce criterii au fost desemnaţi prefecţii?

 

Cu siguranţă, unii români din judeţul Satu Mare este posibil să se simtă frustraţi, nedreptăţiţi, lăsaţi în voia soartei, în urma atribuirii funcţiei de prefect unui reprezentant UDMR în condiţiile în care UDMR are şi preşedinte de consiliu judeţean şi primar al reşedinţei de judeţ. Practic, toate funcţiile reprezentative din judeţul Satu Mare sunt ocupate de maghiari. Este o mare reuşită a UDMR, dar este şi o povară, o responsabilitate cu care nu s-a mai întâlnit până acum un partid al minorităţilor.

Înainte de toate să încercăm să decriptăm după ce criterii s-au desemnat reprezentanţii guvernului în teritoriu. Până acum se mergea pe repartizare care să ţină un echilibru politic între partidele aflate la guvernare. Prefectul este mai mult simbolic reprezentantul guvernului în teritoriu. Principala armă a unui prefect este atacarea în contencios a unor hotărâri luate de consiliile locale şi judeţene. Este cam singurul cenzor al puterii locale.

Pentru a preîntâmpina conflictele la nivel local, partidele din arcul guvernamental au decis ca prefecţii să aibă pe cât posibil culoarea politică a preşedinţilor de consilii judeţene şi a primarului reşedinţei de judeţ.

Aşadar, s-a renunţat la principiul echilibrului politic în favoarea armoniei politice.

Nu doar datorită acestui noi concept, Satu Mare s-a ales cu un prefect UDMR. Pe surse s-a aflat încă înainte de desemnarea prefecţilor că PNL la nivel central nu ar fi inclus judeţul Satu Mare.

Pe de altă parte, UDMR a insistat să aibă prefect în judeţul Bihor unde se află în conflict deschis cu noul preşedinte al consiliului judeţean, Ilie Bolojan. Fostul primar nu a acceptat şi având o poziţie puternică în PNL a reuşit să impună un prefect PNL.

Dacă la Satu Mare toate cele trei funcţii de reprezentare sunt ocupate de reprezentanţi UDMR, deci de maghiari, în judeţul Bihor este exact invers: toate cele trei funcţii de reprezentare, preşedinte CJ, primar al municipiului Oradea, prefect sunt ocupate de români. Şi toţi sunt din PNL.

Populaţia maghiară din Bihor se ridică la 26-27% în timp ce în judeţul Satu Mare este cu aproximativ 10% mai mare.

Cum trebuie înţeleasă situaţia din cele două judeţe? În judeţul Bihor sunt nemulţumiţi maghiarii, iar în judeţul Satu Mare se simt frustraţi românii. Deci nu-i bine nici aşa, nici aşa.

Care pot fi consecinţele negative ale celor două situaţii, diametral opuse? Se poate ajunge la un conflict inter-etnic de proporţii, comparativ cu cel de la Târgu Mureş de la începutul anilor 1990?

A ajuns nivelul de democratizare a vieţii politice, nivelul de conştiinţă civică a cetăţenilor, la un nivel care exclude orice conflict de ordin etnic? Greu de spus. În condiţii normale, cu o viaţă socială şi economică înfloritoare, aceste aspecte ar fi fost trecute cu vederea.

În condiţii speciale, sub presiunea crizei de pandemie, într-o perioadă în care nimeni nu este sigur de ziua de mâine, fie că lucrează în sistemul public, fie în economia privată, oamenii devin suspicioşi, neîncrezători, uşor iritabili.

Prin absurd, (naţionalismul în sine este absurd) se poate ajunge atât de departe încât populaţia să nu aibă încredere în modul în care se fac vaccinările anti-Covid.

Dacă, în judeţul Bihor, procentual, după ponderea populaţiei, vor fi vaccinaţi mai mulţi români decât maghiari? Dacă în judeţul Satu Mare, evident, tot după ponderea etnică a populaţiei, vor fi programaţi pentru vaccinare mai mulţi maghiari decât români, deşi procentul românilor trece de 66%? Sunt exemple ipotetice, dar în condiţii de stres, de emoţie etnică, oamenii nu mai gândesc raţional.

Aşa că ne aşteaptă vremuri grele, cu probleme dificil de gestionat atât din punct de vedere social, economic, cultural şi, Doamne fereşte, şi inter-etnic. Ce se poate întâmpla din punct de vedere politic? Este foarte posibil să crească puterea şi influenţa unui partid de factura AUR. Asta ne mai lipseşte, vor zice unii.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Satu Mare