Invitație Mihai Nae - 15.08.2026, ora 18,oo

 

Top 5 Moara lui Gelu din 21 iunie 2026

 

Fotbal de plăcere. Liga a III-a. Minaur Baia Mare - Unirea Alba Iulia

 

Clasament

1. Poli Timișoara – 22p (5-2) – 9
2. Sănătatea Cluj – 17p (5-2) – 9
3. Unirea Alba Iulia – 16p (6-2) – 9
4. Unirea Tășnad – 13p (5-7) – 9
5. SCM Zalău – 12p (2-2) – 9
6. Minaur Baia Mare – 10p (3-4) – 9
7. Metalurgistul – 10p (2-4) – 9
8. Viitorul Arad – 3p (2-7) – 9

Program play-off (seria 4)

• Etapa 5 (1/2 mai, ora 18.00): Minaur – Alba Iulia; Sănătatea – Timișoara; Tășnad – Viitorul; Zalău – Metalurgistul
• Etapa 6 (8/9 mai, ora 18.00): Timișoara – Minaur; Viitorul – Sănătatea; Metalurgistul – Tășnad; Alba Iulia – Zalău
• Etapa 7 (15/16 mai, ora 18.00): Minaur – Viitorul; Sănătatea – Metalurgistul; Tășnad – Alba Iulia; Zalău – Timișoara
• Etapa 8 (22/23 mai, ora 18.00): Timișoara – Tășnad; Viitorul – Zalău; Metalurgistul – Minaur; Alba iulia – Sănătatea.

C.S.

Invitație - DESPRE FRUMUSEȚEA CREDINȚEI - CONSTANTIN NECULA - 30 martie 2026, ora 18,oo - Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare

 

INVITAȚIE

 

Acțiunea Conservatoare: Când ni se cere să NU Vorbim despre ceea ce suntem

Când ni se cere să NU Vorbim despre ceea ce suntem,

Când istoria și cultura sunt puse sub semnul fricii, tăcerea devine complicitate.

De aceea ne adunăm.

Pașnic. Hotărât. Demn.

*******************

15 ianuarie 2026 | ora 18:00

Piața Universității – la statui

********************

Nu pentru un partid.

Nu pentru o ambiție personală.

Ci pentru România care nu acceptă să fie rușinată de propria ei conștiință.

Eminescu să ne judece.

Dacă simți românește, vino alături de noi.

 

Sursa: Acțiunea Conservatoare

Invitație muzicală

 

Sâmbătă, 13 decembrie 2025, de la ora 18:00, sunteți invitați la un moment artistic special în cadrul Târgului Caritabil de Crăciun din Parcul Mara:
 Alexandra Ușurelu și cvartetul Cantabile vor urca pe scenă pentru un recital live plin de delicatețe, armonie și magie!

GDL

Concert aniversar „Theologos” - 7 decembrie 2025, ora 18,oo

 

Anul acesta se împlinesc 10 ani de la înființarea Grupului psaltic „Theologos” al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, și de propovăduire a cântului bizantin pe meleagurile maramureșene și sătmărene.

Pentru a marca acest moment aniversar, cu binecuvântarea și în prezența Întâistătătorului Eparhiei noastre, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin, duminică, 7 decembrie 2025, de la ora 18:00, Catedrala Episcopala Sfanta Treime Baia Mare va fi gazda duhovnicească a acestui eveniment deosebit, unde membrii Grupului psaltic „Theologos” vor susține un concert de cântări bizantine și de colinde.

Vor dirija: Pr. Adrian Dobreanu, fondatorul și dirijorul emerit al grupului psaltic și psaltul Denis Sulițanu, actualul dirijor.

Alături de „Theologos” vor concerta Grupurile psaltice „Sfinții Martiri Brâncoveni” – condus de Prof. Vlad Pop și „Anastasios” – condus de Dr. Iustinian Ioachim Simion.

Ne amintim de faptul că, în anul 2017, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în Reședința Patriarhală pe membrii Grupului psaltic „Theologos” care au dat răspunsurile la strană împreună cu membrii Grupului psaltic „Tronos” condus de protopsaltul Mihail Bucă: „apreciem faptul că veniți de departe, din Maramureș, și mai mult apreciem faptul că ați redescoperit importanța, frumusețea și profunzimea muzicii bizantine. În general, nu prea s-a mai cântat multă muzică bizantină din timpul jurisdicției Patriarhiei Ecumenice la Mănăstirea din Peri din Maramureș”.

Prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Iustin, aceasta ne onorează, ne înnobilează și ne responsabilizează și pe mai departe a spori în cultivarea și propovăduirea cântării bizantine în eparhie și nu numai.

Vă așteptăm, cu mic, cu mare și cu mult drag, să ne fiți alături la acest moment aniversar!

Asociația Culturală „Theologos”

Grupul psaltic „Theologos”

Top 5 blogul MOARA lui GELU din 18 septembrie 2025, ora 18,oo

 

1. Fotografia zilei - Editorii maramureșeni Vasile Dan Marchiș&Vasile E. Lupșe - 1520 de afișări;

2. Poetul Ioan Dragoș, membru al Uniunii Scriitorilor, împlinește 70 de ani - 1174 de afișări;

3. Lista cu homosexuali din Sfântul Sinod al B.O.R. - 703 de afișări;

4. Ioan Dragoș la aniversare - 70 de Gheorghe Pârja - 697 de afișări;

5. 13.09.2025, orele 08 - 13,30 JURNAL CENACLIER de Florica Bud - 611 de afișări.

INVITAȚIE MUZEUL SATULUI - Vernisajul expoziției TRUDA, 05.09.225, ora 18,oo

 

Vineri 5.09.2025, la ora 18, în șura Buteasa din Muzeul Satului Baia Mare, vă așteptăm la vernisajul expoziției de pictură „Truda”, care aduce pe simeze unsprezece lucrări semnate de artistul vizual Edita Oșan. Este cea de a doua expoziție din cadrul proiectului muzeal „Între memoria culturală și sinteze plastice ale arhaicului”.

Proiectul propune vizatorilor muzeului incursiuni în lumea artelor plastice contemporane, o lume în care sursa de inspirație a artiștilor vizuali profesioniști își are seva în lumea satului, în spiritualitea și mentalul arhaic.

#haișitulamuzeu #vernisaj #șuraButeasa #Truda

ORGANIZATORII

European League. Minaur Baia Mare - Stjarnan Handbolt, 30.08.2025, ora 18,oo

 

European

Sambata 30 august

Ora 𝟭𝟴:𝟬𝟬

Sala sporturilor LASCĂR PANĂ

𝗜𝗡𝗙𝗢 #𝗕𝗶𝗹𝗲𝘁𝗲:

𝗜𝗻𝘁𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝘂𝗽𝗼𝗿𝘁𝗲𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝘀𝗲 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗽𝗲 𝗯𝗮𝘇𝗮 𝗯𝗶𝗹𝗲𝘁 𝗶𝗻 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲: 𝟯𝟱 𝗹𝗲𝗶

𝘽𝙞𝙡𝙚𝙩𝙚𝙡𝙚 𝙨𝙚 𝙥𝙤𝙩 𝙖𝙘𝙝𝙞𝙯𝙞𝙩𝙞𝙤𝙣𝙖 𝙙𝙚 𝙡𝙖 𝙨𝙚𝙙𝙞𝙪𝙡 𝙘𝙡𝙪𝙗𝙪𝙡𝙪𝙞 (𝘃𝗶𝗻𝗲𝗿𝗶 𝙞̂𝙣𝙩𝙧𝙚 𝙤𝙧𝙚𝙡𝙚 𝟭𝟬:𝟬𝟬-𝟭𝟰:𝟬𝟬) 𝙨̦𝙞 𝙙𝙚 𝙡𝙖 𝙘𝙖𝙨𝙞𝙚𝙧𝙞𝙖 𝙨𝙖̆𝙡𝙞𝙞 𝙨𝙥𝙤𝙧𝙩𝙪𝙧𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙞̂𝙣 𝙯𝙞𝙪𝙖 𝙢𝙚𝙘𝙞𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙞̂𝙣𝙩𝙧𝙚 𝙤𝙧𝙚𝙡𝙚 16:30 - 18:30.

Persoanele cu dizabilitati, elevii si persoanele cu varsta peste 𝟳𝟬 de ani, vor avea acces 𝗴𝗿𝗮𝘁𝘂𝗶𝘁.

𝘝𝘢̆ 𝘢𝘴̦𝘵𝘦𝘱𝘵𝘢̆𝘮 𝘢𝘭𝘢̆𝘵𝘶𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘯𝘰𝘪 𝘪̂𝘯 𝘯𝘶𝘮𝘢̆𝘳 𝘤𝘢̂𝘵 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘢𝘳𝘦!

𝗛𝗮𝗶 #𝗠𝗜𝗡𝗔𝗨𝗥! 𝑳𝒆𝒈𝒆𝒏𝒅𝒂 𝒎𝒆𝒓𝒈𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒅𝒆𝒑𝒂𝒓𝒕𝒆!

#Minaur | #Handbal | #Masculin | #Maramures | #EDS | #artesia

Invitație - „Operă pentru maramureșeni”, ediția a V-a, Muzeul de mineralogie, 4 iulie 2025, ora 18,oo

 

Invitație religioasă - 31 mai 2025, ora 18,oo MIREȘU MARE, MARAMUREȘ - Pastorul ANDREI DORU

 

Mâine, 22 mai, ora 18,oo Dan Puric în Baia Mare!

 

Joi, 22 mai, ora 18, la sala ATP Tech Center Baia Mare va avea loc o conferință susținută de Dan Puric și lansarea unei cărți, apărută în acest an, care se încadrează la categoria Literatură creștină.

Este o carte dedicată cu multă dragoste „Alexandrei, doamna sufletului meu”, care este, de fapt, o confesiune sau o mărturisire înaintea lui Dumnezeu despre înlăcrimarea celui care prețuiește iubirea. În cele 236 de pagini ale cărții puteți descoperi o infinitate de „lecții de viață” și de mărturisiri pilduitoare.

GDL

invitație Spectacol Aniversar Ansamblul Folcloric Național TRANSILVANIA, 15 martie 2025, ora 18,00

 

Invitație - DRAG DE MARAMUREȘ, DRAG DE ROMÂNIA NOASTRĂ! - 14 martie 2025, ora 18,00

 

Handbal feminin. MINAUR Baia Mare - MĂGURA Cisnădie, vineri, 14.02.2025, ora 18,oo

 

SIMETRII

30 octombrie – 17 noiembrie 2024

Vernisaj: 30 octombrie, ora 18

 

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, vă invită să vizitați, în perioada 30 octombrie – 17 noiembrie 2024, expoziția internațională de artă SIMETRII. Vernisajul expoziției va avea locmiercuri, 30 octombrie, de la ora 18,la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Vor lua cuvântul: Lucian Nastasă-Kovács, managerul muzeului, Elena Abrudan, critic de artă și Ovidiu Petca, curator al expoziției. La eveniment vor fi prezenți artiștii: Vicky Tsalamata (Grecia), Ágnes Haász (Ungaria) și Árpád Daradics (Ungaria).

 

SIMETRII este o expoziție de grup în care artiștii din mai multe regiuni geografice și culturale se reunesc sub paladiul expresivității și al dorinței de prezentare și promovare a creațiilor artistice și a ideilor care stau în spatele acestora. SIMETRII este o continuare organică a expoziției ORIENT din 2023, unde au expus lucrările 67 de artiști din 28 de țări, o mare partedintre aceștia provenind din țările Orientului Îndepărtat. Lucrările au reprezentat o incursiune în spiritul cultural și artistic al Orientului, un spațiu geografic marcat profund de o spiritualitate și filosofie de viață diferită de cea a spațiului European. Astfel, expoziția din 2023 și cea din anul 2024 devin elemente ale unei sinergii culturale, unde creația artistică devine mesagerul ideilor, iar simezele Muzeului de Artă din Cluj-Napoca un loc de convergență fizică.

 

Curatorii expoziției: Ovidiu Petca, Qi Luo și Attila Iakob.

 

Parteneri: Fundația Culturală Bienala Internațională de Grafică Cluj, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Cang, Centrul Internațional de Artă Tagus, Muzeul de Artă AAmA, Asociația Internațională AAmA.

 

Artiști expozanți: Sílvia Alcalá (Spania), Peter Altneder (Germania), Mirela Anura (Germania), Snezhina Biserova (Bulgaria), Borgó (Ungaria), Sandro Bracchitta (Italia), António Canau (Portugalia), Nuno Canelas (Portugalia), Deborah Chapman (Canada), Lukasz Cywicki (Polonia), Árpád Daradics (Ungaria), María de la Vega (Argentina), Sebastiao de Paula (Brazilia), Oleh Denysenko (Ucraina), Dok Khem Pa (Tailanda), Olesya Dzhurayeva (Ucraina), Hayri Esmer (Turcia), Silvio Ferragina (Italia), Renato Galbusera (Italia), Floki Gauvry (Argentina), Remo Giatti (Italia), Esteban Grimi (Argentina), Ágnes Haász (Ungaria), Wieslaw Haladaj (Polonia), Irving Herrera (Mexic), Michiko Hoshino (Japonia), Emily Hung (Hong Kong), Ion Isaila (Germania), Maria Jannelli (Italia), Masahiro Kasai (Japonia), Davida Kidd (Canada), Antoni Kowalski (Polonia), Masataka Kuroyanagi (Japonia), Steven Lam (Hong Kong), Jiachun Ling (China), Eddie Lui (Hong Kong), Qi Luo (China/Portugalia), Tian Luo (China/Portugalia), Winnie Mak (Hong Kong), John Manno (USA), Ernst Matzke (Germania), Oleg Mikhailov (Rusia), Valeri Mishin (Rusia), Anna MishinaVaskova (Rusia), Nora Novak (România), OSTER+KOEZLE (Germania), Ela Pamula (Polonia), Christian Paraschiv (Franța), Denise Pelletier (Canada), Miroslaw Pawlowski (Polonia), Ovidiu Petca (România), Giancarlo Pozzi (Italia), Agustin Rolando Rojas (Canada), Rafael Romero (Spania), Fernando Santiago (Puerto Rico), Young Ho Shin (Coreea de Sud), Roman Sustov (Belarus), Akimitsu Tamawake (Japonia), Adrian Timar (România), Anna Trojanowska (Polonia), Vicky Tsalamata (Grecia), Brita Weglin (Suedia), Keisuke Yamamoto (Japonia), Koichi Yamamoto (USA/Japonia), Toshio Yoshizumi (Japonia), Aranka Zsigmond (România).

Teatrul Municipal Baia Mare vă invită la prezentarea filmului documentar despre sculptorul IOAN MARCHIȘ - 10 octombrie 2024, ora 18,oo

 

10 OCTOMBRIE 2024, ORA 18, LA TEATRUL MUNICIPAL DIN BAIA MARE, director Radu Macrinici, va fi prezentat cel mai recent film documentar despre sculptorul IOAN MARCHIȘ.

*****

                                CURRICULUM VITAE dr. IOAN MARCHIȘ

DATA NAȘTERII: 12 03 1955

LOCUL NAȘTERII: Comuna Bârsană județul Maramureș

STUDII: Liceul de Muzică și Artă Plastică – Baia Mare 1975, Academia de Arte Plastice “Ion Andreescu” Cluj Napoca, promoția 1981, secția sculptură

Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania

EXPOZIȚII PERSONALE

” Octombrie 1974, Baia Mare, Clubul Tineretului – desen, grafică, tuș, monotipie, creion;

” Ianuarie 1977, Cluj Napoca, Casa Radio – desen, grafică, tuș, monotipie, creion;

” 1980, aprilie, Sighetu Marmației – desen, grafică, tuș, monotipie, creion;

” 1984, septembrie, Baia Mare, Galeriile de Artă UAP – Sculptură: aluminiu, bronz, lemn;

” 1984, octombrie, Sighetu Marmației, Muzeul Maramureșului – Sculptură: aluminiu, lemn;

” 1988, septembrie, Baia Mare, Galeriile de Artă UAP – Sculptură: teracotă, gips, bronz, aluminiu, lemn;

” 1993, martie, Baia Mare, Galeriile de Arta UAP – Sculptură: lemn, teracotă, metal;

” 1993, decembrie, Cluj Napoca, Galeriile Radioteleviziunii – Sculptură: lemn, metal, teracotă;

” 1994, martie, Roma (Italia), Galeria de Artă “Academia di Romania” – Sculptură, pictură, textile (lemn, pânză, teracotă, metal);

” 2000, iulie, Rabat (Maroc) – “Mahomed al V-lea” – Sculptură.

EXPOZIȚII INTERNAȚIONALE

” August 1982 UNGARIA – GYULA;

” Octombrie – Noiembrie 1987, JAPONIA – KYOTO; Impact Art Kyoto;

” Ianuarie 1991 UNGARIA – NYIREGYHAZA;

” Martie 1994 – ITALIA – ROMA;

” Iunie 2000 – MAROC – RABAT;

LUCRĂRI MONUMENTALE

” 1984 Baia Mare – SOLAR ARCH (lemn);

” 1994 Săliștea de Sus – MIHAI EMINESCU (bronz);

” 1994 Valea Chioarului – MIHAI VITEAZUL (bronz);

” 1995 Baia Mare – NICOLAE IORGA (bronz);

” 1997 Suciu de Sus – ATANASE MOT DÂMBU (bronz);

” 1997 Baia Mare – PINTEA VITEAZUL (bronz);

” 1997 Baia Mare – I.C. BRĂTIANU (bronz);

” 1998 Baia Mare – GHEORGHE POP DE BĂSEȘTI (bronz);

” 1999 Baia Mare – GEORGE COȘBUC (bronz);

” 1999 București, Palatul Parlamentului – GHEORGHE BRĂTIANU (bronz);

” 2000 Baia Mare – OCTAVIAN GOGA (bronz);

” 2000 Baia Mare – MIHAI EMINESCU (bronz);

” 2000 Ploiești – I.G.DUCA (bronz);

” 2000 Mănăstirea Habra, Maramureș – MIHAI VITEAZUL (bronz);

” 1997-2001 Ansamblul monumental AVRAM IANCU (bronz);

” 2001 – Coaș, Maramureș – ION POPESCU DE COAȘ (bronz);

Prezent cu lucrări în Muzeul de Artă Baia Mare, Muzeul Maramureșului din Sighetu Marmației, în colecții particulare din: România, Ungaria, Germania, Israel, USA, Egipt, Austria, Franța, Anglia, Japonia, Maroc.

ALTE ACTIVITĂȚI CULTURALE

” 1994 – Președinte al Fundației culturale “Archeus și director al revistei de cultura “Archeus” Ocoliș;

” 2001 – Director al Direcției județene pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural National;

COLABORĂRI CU: ” eseuri, interviuri, desene, reproduceri, etc.

1979-1981 – Revistele “Napoca Universitară” și “Echinox”;

1985 – Revista “Artă” nr.9 (copertă);

1985 – 1986 – Revistele “Familia”, “Flacăra”, “România Literară”, “Contemporanul”, “Cronica” Magazines;

1993 – Revista “Familia” (pictures and sculptures);

1994 – La Republica (Italia) – cronica plastică;

1993-1995 – Diverse articole, reproduceri, cronici în: „Graiul Maramuresului”, „Clipa”, „Informația zilei”,  “Nord Magazin”;

1995-2001 – Cronici plastice, desene, reproduceri – revista “Archeus”;

1995-2001 – Coperta și ilustrații la diverse cărți de poezie, proză, eseuri (Ștefan Marinca, Vasile Latiș, Mihai Cupcea, Augustin Botiș, Nicoară Mihali etc.).

PREMII:

1973 – Premiul II – “Primăvara clujeană” – Licee de Artă

1981 – Premiul I – Sculptura – Primăvara studențească, Cluj Napoca

1978 – Mențiune – Conferință Națională a Cercurilor și Cenaclurilor Științifice Studențești-București cu eseul “Un mod de a vedea Brâncuși”.

1980 – Premiul I Conferință Națională a Cercurilor și Cenaclurilor Științifice Studențești-Cluj Napoca cu lucrarea “UnO gramatica a percepției vizuale”.

1995 – Locul II la Concursul Național pentru Ansamblul Monumental “Bogdan Vodă” Monumental.

1997 – Diploma de Onoare a Maramuresului Istoric – Societatea Bogdan Vodă, Cluj Napoca.

1995-1999 – Diploma de onoare a școlilor “N. Iorga”, “George Coșbuc”, “Mihai Eminescu” Baia Mare.

HOBBY: tenis, colecționar de artă.

                                                        *****

                     Interviu cu sculptorul Dr. Ioan       Marchiș, realizat în atelierul său din Ocoliș

-Aici, în atelierul tău de la Ocoliș, te-am văzut, adeseori modelând în lut, în ghips, dar niciodată cioplind un lemn. La ce lucrezi acum, domnule Marchiș?

-Acest trunchi de nuc bătrân de aproape 200 de ani are peste 2 metri înălțime   și cântărește peste o tonă. Lucrarea pe care o fac se intitulează Fata din nuc, pentru că va fi o zeiță, o zână ca în basmul lui Dimitrie Anghel, Fata din dafin.

 

-În basm sunt evocate amintiri din anii copilăriei. De ce sculptezi tu zâne la vârsta asta, a ta, care se vede din poză?

-Eu sunt din Maramureș, născut pe valea Izei. Din pruncie am rămas cu credința că zeitățile se ascund în arbori, se ascund zeități înăuntru. Fiind un copac vindecător, imposibil să nu aibă nucul  în el o asemenea forță. Caut energia nucului, care cred că e de genul feminin. Am foarte multe schițe, în care mă preocupă la femeie părul. Femeia simbolizează părul și piaptănul care ordonează podoaba capilară. Piaptănul e un simbol masculin care ordonează apa neagră. Părul e ca un râu negru, ca noaptea. Femeile pe care le sculptez au părul mai lung decât picioarele, stau pe propriul păr sau părul se transformă într-o barcă, în care ele plutesc.

-Cum zice și Brâncuși, sculptura ține de maturitate.

-Eu am făcut și artă monumentală. Am reprezentat eroi ai neamului, voievozi, dar când am concepții personale sculpturale, mă duc spre arhetip. Am făcut din juguri diavoli îmblânziți, pentru că maramureșenii îmblânzesc pe diavol, noaptea, prin magie și când mă apuc de lucrări personale, dincolo de comenzi sociale, mă duc spre arhetip și spre miturile Maramureșului. Nu pentru că așa a făcut și Vida Geza și Brâncuși, ci pentru că așa mi-e tendința. Nu caut nici un model pentru că vreau să mă regăsesc pe mine, dar semeni cu alții fără să vrei, întrucât și ei au rădăcinile pe care le-ai avut tu. Și atunci, sculptura românească seamănă. Sunt atras de lemn, nu de tablă. Sunt maramureșean și de aia am rămas aici, nu m-am dus în Londra sau în altă țară.

-În femeie ce găsești: iubire, simbol sau un nod?

În femeie găsești eternitatea, cheia unui nod, cheia unui mister. Femeia nu e responsabilă de zeitatea care este ea. Ea este misterul vieții și al creației. Conștientul ei nu-i responsabil pentru ce aduce ea din mitologie, ce aduce ea din esența umană. Ea n-ar suporta esența aceasta dacă ar fi adusă la nivel de conștient. De aceea femeia este instinctivă. Nu-și poate domina forțele din ea. Bărbații care pictează sau sculptează femei caută acel mister. Misterul speciei, misterul nopții, misterul creației, misterul de dincolo de minte. Femeia este o punte spre mister. De aceea ea e creatoare. Bărbatul e un element al creației, dar femeia poartă în pântece oul . Bărbatul e rațional, citibil, femeia nu. De aceea se zice femeia și dracul. De aceea femeile și dracul atrag misterele.

-Care-i legătura mitologică între daci și maramureșeni?

-Creștinismul a fost foarte repede adoptat de către maramureșeni, pentru că dacii aveau acest crez al nemuririi. Creștinismul e o religie modernă, care a înțeles că nu poate distruge toată mitologia și atunci a adoptat-o. Sărbătorile mitologice au fost preluate sub altă denumire. Legăturile noaste cu miturile străvechi, cu pământul, cu cerul sunt foarte puternice și azi. Noi, cei care creăm artă modernă, încercăm să redescoperim viața miturilor vechi, fără a fi anticreștini. Încercăm să descoperim și tainele și rădăcinile strămoșilor noștri, care oricum clocotesc în noi, ori le recunoaștem ori nu. Iraționalul e o parte a noastră ca raționalul. Conștiința noastră e doar o lanternă care decupează o rază subțire din necunoscutul care ne înconjoară. Iraționalul, la fel e fascicul slab care taie puțin din întunericul care ne cuprinde și din mister. Omul e mult mai mult decât poate gândi și înțelege. Important pentru gena umană este invizibilul dintre noi. În mitologie sunt adevăratele legități, ele sunt ascunse. Dincolo de rațiune, mai este intuiția care sondează alte zone. Arta plastică e un limbaj nonverbal, care caută alte laturi ale misterelor umane. De aceea artiștii trebuie lăsați să facă ce vor ei.

-Dacă ar fi să îl modelezi pe Creator, cum ai face-o Ce vârstă, ce formă i-ai da lui Dumnezeu, în concepția ta?

-Dumnezeu ia toate formele. Are mai multe chipuri care strălucesc în multe culori, cum zicea Stefan Heym, laureat al Premiului Nobel. În orice faci este și un chip al lui Dumnezeu. Și noi, oamenii suntem un chip al lui.

-Eu cred că suntem chiar o părticică din Dumnezeu.

-El nu are formă, dar tot ce are formă are și forma Lui. Ca atare, orice operă sinceră are ceva din Dumnezeu. Materia este o formă a lui Dumnezeu în toată manifestarea ei. În fond, fiecare dintre noi îl construiește pe Dumnezeu, atunci când crede. Îl construiește în imaginația lui sau în lemn, ori piatră. Dacă nu-l construiești pe Dumnezeu, atunci nu poți înțelege. Asta nu înseamnă că Dumnezeu poate fi construit. Construcțiile pe care le facem noi dând chipul lui Dumnezeu sunt provizorii, dar și reale. Dumnezeu nu poate fi însă epuizat printr-o imagine

-Ce legătură are filosofia cu sculptura?

-Arta plastică a însemnat cultură. Nu există artă fără cultură. Arta presupune cunoaștere, cultură și de aceea ajunge la un anumit tip de filosofie. Arta încearcă să acopere zone dincolo de cuvânt. O lucrare de artă nu poate fi epuizată prin cuvinte, întrucât sunt limbaje paralele. Nonverbalul cu verbalul se îmbrățișează. De aceea artiștii plastici caută scriitorii. Plasticienii caută o lume dincolo de cuvânt, deoarece cuvântul înrobește Opera de artă te relaxează pentru că ea este dincolo de gândirea ta. Arta plastică este o mare de liniște, dincolo de cuvinte.

-Ce fel de Doctor ești tu: de suflete?

-Eu nu cred în doctorate în artă plastică, așa cum se face acum, pentru a echivala un profesor de liceu să poată preda în universități. Eu sunt doctor în Filosofie, în semiotică. Am scris despre semnele din Maramureș în comunicările non-verbale. Doctorat se poate face numai în științe, în cercetare, nu în artă. Sunt atras de sculptură, dar și de filosofie. Îndrăgostit de lemn. Strămoșii mei au fost sculptori și dulgheri, morari și constructori de case din lemn. Ţăranul și lucrează, dar și gândește simplu. El nu va risipi piatra sau lemnul. El va ști să facă orice lucru respectând materialul și ideea lui. Ţăranii ne dau această lecție de comuniune cu Natura. Până unde să forțezi sau să exploatezi natura? Cum să o respecți și să o lași și pe ea să trăiască. Și eu sunt un țăran, un țăran rătăcit de esențele a ceea ce înseamnă țăran, deoarece gena mea de maramureșean este mai puternică decât cultura pe care o am.

-Cum ai ajuns domn, de la țară?

-Eu nu sunt domn. Viața te aruncă pe tot felul de căi.

-Ai făcut Liceul de Artă la Baia Mare, Facultatea de Artă Plastică la Cluj. De cei ai dat examene de diferență și ai urmat și Filosofia?

-Pentru a-mi putea da doctoratul în semantică, cu o teză despre limbajul nonverbal. Am zeci de statui în bronz, busturi. Cele mai cunoscute: Pintea Viteazul de la Jandarmerie și Bogdan Vodă de la Cuhea. Cu Arcul Solar de la Buclă (Baia Mare) am reușit să fac un cântec în grinzi. Acolo m-am despărțit de detaliu. Am făcut o lucrare de dulgherie, în cultul Soarelui, cu 4 intrări și o poartă spre Soare, care din păcate n-a rezist decât 30 de ani. A fost prima lucrare monumentală, care a fost și premiată în 1982. Lucrarea arăta ca un templu de sacrificiu, un loc de iluminare. De aceea băimărenii au numit-o Spânzurătoare. La revoluție, acolo au spânzurat portretul lui Ceaușescu. În fond, orice altar e un loc de sacrificiu, o poartă.

- De 15 minute, de când am început dialogul, nu ai lăsat din mână dalta și ciocanul, nici măcar nu mai privit. Te-a preocupat doar zâna ta. Când o să te maturizezi?

-N-am nici o șansă. Nu mai am timp. Sunt prea bătrân pentru a mă mai putea maturiza.

(Graiul Maramureșului, august, 2015).

Colaj: GDL