Gluma zilei – Unde se pune virgula ?!

Citeşte şi analizează fraza următoare:

“Dacă bărbatul ar şti realmente valoarea pe care o are femeia ar merge în patru labe în căutarea ei.”

Dacă sunteţi femeie, cu siguranţă aţi aşezat virgula după cuvântul “femeia”.

Dacă sunteţi bărbat, cu siguranţă aţi aşezat virgula după cuvântul “are”.

POESIS – GEORGE FILIP

Fântânarul

Mi-au trebuit mai multe veacuri

Sa sap fântâna demnitatii

Eu fântânar si eu stapânul

Pe ciutura umanitatii.

S-adap cu znaga de cuvinte

Privighetori, lastuni si corbi

Si-n zilele de sarbatoare

Sa spal picioarele le orbi.

În primavara mea eterna

Vreau nemurirea sa o spântec

Si ignetele de povara

As vrea sa le prefac în cântec.

Iar la fântâna mea curata

Sa fiu si sluga si stapân

Ca botezat cu tinerete

E prea târziu sa fiu batrân.

Veniti la cumpana o clipa

Si ascultati cum cânta apa

Eu am urcat în josul tainei

Cu târnacopul si lopata

Si-acum,daca sorbiti racoare

Înmiresmati de dalbul spumii

Sa stiti macar ca apa vine

Din stra-strafundurile lumii.

…Un fântânar cu palme late

Cum tuturor ne e menirea

Sa transpiram o viata intreaga

Sa se adape omenirea.

De nu sapam se surpa totul

Si vremii i-am sorbi otrava

Dar fântânarii omenirii

Mai pot sa-i smulga Terrei, lava.

Veniti si beti din apa lumii

Jivine si hulubi si fluturi

Crezul pamântului pulseaza

În sfintele de dud din ciuturi

Si nu va temeti,apa este

Sa ne adape telegarii

Dar câteodata, se întâmpla

Sa ne lipseasca fântânarii.

Acest poem e smuls din mine

Sau din a timpului cadenta

Si am sapat si sap, sapa-voi

Mânat de o efervescenta

Ce ma atrage spre adâncuri

Cu gresii si furtuni rebele

Ca vreau sa sorb si sa-nchid ochii

Lânga fântâna vietii mele…

Tulburătorul vis

 Acest pamânt mirositor si lacom

Cu trasnetele lui ucigatoare,

Fara belsug si fara adaposturi,

Acest aform abandonat de Soare

Care sub talpa înca arde

Si a pacatuit cu Luna,

În care ne-ngropam pe rând

De-a pururea si-ntotdeauna…

Acest pamânt fara culori concrete,

Golan rostogolit prin constelatii,

Cu gravitatia legata-n glezna

Si cu atât de relative spatii…

Acest pamânt fara culori si gust

Pe care iarba verde sângereaza

Si când simtim ce-i zborul,si zburam

Aripile din umeri le reteaza…

Sa fiu rotund si nu ma multumesc

Muscând din el, flamând,a câta parte?

Parintii mei, cugetatori,au curs

Prin iuresul plecarilor spre moarte;

Diana, tu si eu mai suntem vii

Sa nu rostesti acum nici un cuvânt

Ca ma trezesti si voi fi las,iubito

Si amândoi vom curge în pamânt

Remember

 omul venise viu din razboi

avea o muzicuta de gura

când îsi varsa plamânii în ea

eu credeam ca înghite prescura

Simion mostenise doi boi

numai coarne – si-al de hais si-al de cea

când carau balegarul spre vii

în jug împingea si inima mea

dar avea si-o lanterna de neamt

i-am dat pe ea un biet felinar

eram la prima excrocherie

de-atunci nu-i zic “buna ziua,, macar

timpul a trecut – miros a batrân

razboiul a murit prin grote de fum

oasele-mi scârtâie – încaruntesc

Si lanterna-mi prinde bine acum…

Doina libertăţii

 Foaie verde libertate,

Dunarea ne striga-n sânge.

Ţara cu cuţitu-n spate

Strigă-n veac dar nu se frânge.

Din Ceahlău răsună bucium,

Geme ţara în junghere

Şi de foame şi de zbucium

Rabdă neamul în durere.

Doina mea de libertate,

Dacă-mi eşti din neam şi sânge,

Mai române, mai bărbate,

Fii cu noi când Ţara plânge.

Ţară, unde-ţi sant bărbaţii?

Cine mi te-nstrăinează?

Prin istorie, ca fraţii,

Treji, copii tăi veghează.

Treji, copii tai veghează

Prin istorie ca fraţii.

Cine mi te-nstrainează

Tara…unde-ţi sant barbatii?

Fii cu noi când Ţara plânge

Mai române, mai bărbate,

Dacă-mi eşti de-un neam şi sânge;

Doina mea de libertate…

Geme tar în junghere,

Din Ceahlău răsuna bucium,

Rabdă neamul în durere

Şi de foame şi de zbucium;

Strigă-n veac dar nu se frânge

Ţara cu cuţitu-n spate,

Dunărea ne curge-n sânge:

Foaie verde LIBERTATE.…

Știința Explorări Baia Mare și-a reluat pregătirile

După o scurtă vacanță de iarnă, Știința Explorări și-a reluat luni, 4 ianuarie 2016, pregătirile pentru partea a doua a sezonului.

 Băimărenii vor disputa primul meci oficial în data de 13 ianuarie, când vor juca acasă cu Banatul Caransebeș, în prima manșă din sferturile de finală ale Cupei României. Manșa a doua este programată în data de 16 ianuarie, în deplasare.

Returul diviziei A1 va debuta în data de 23 ianuarie, Explorări urmând să joace în prima etapă în capitală cu CSM București. Elevii antrenorilor Marius Botea și Sorin Pop II vor aborda partea a doua a campionatului de pe poziția a treia a clasamentului.

                                                                                        Cristi SOMEŞAN

Cele 4 modele de dragoste evolutivă

Dragostea înseamnă altceva pentru fiecare persoană în parte, deoarece și noi suntem persoane diferite. Cu toate acestea, cercetătorii au identificat care sunt cele 4 modele de dragoste evolutivă în jurul cărora gravităm atunci când iubim pe cineva, iar în acest articol, vă invităm să le descoperiți.

În fiecare poveste de dragoste, este ceva normal ca partenerii să se regăsească într-un tipar anume de a iubi, deoarece în ciuda diferențelor, există și asemănări ce reies din faptul că fiecare avem în noi ca ființe un amestec de sentimente și instincte, care pot exista fie individual, fie ca o combinație.

Studiile făcute pe cele 4 modele de dragoste evolutivă au arătat că partenerii care au un stil similar de a iubi, au tendința să aibă o relație de lungă durată; însă, există și posibilitatea ca stilurile să se schimbe în timp, deoarece cu toții trecem prin anumite experiențe. Iată care sunt aceste modele principale de iubire:

Modelul amical — în care relaţia se bazează pe o veche amiciţie. Atracţia sexuală apare relativ târziu, după ce s-a produs deja o legătură strânsă. Dragostea trăieşte în primul rând din interesele comune şi activităţile comune (vacanţe, hobby-uri, creşterea copiilor).

Varianta jucăuşă — se bazează pe seducţie, pe libertate sexuală și aventuri, fără să fie gândită ca o relaţie de durată. Promisiunile de fidelitate sunt adevărate pe moment, dar fără perspectiva unei durate mai lungi.

Dragostea altruistă — aşază plăcerea (binele) partenerului deasupra propriilor interese. Această variantă este marcată de dorinţa de a ajuta, de a se sacrifica.

Dragostea pragmatică — se caracterizează prin dorinţa de a crea o relație stabilă pe baze solide. Mai ales din motive financiare.

Iată ce spune sociologul german H. H. Bierhoff: „Satisfăcut pe deplin este doar cel care şi-a găsit propria sa formă de iubire. Trăim în perioada postmodernă; aceasta înseamnă că societatea îngăduie o multitudine de experimente în materie de dragoste”.

Spaţiul cel mai mare pentru experimente îl au celibatarii (cei care trăiesc singuri). După o durată de timp mai lungă, aceștia simt singurătatea ca o constrângere nesatisfăcătoare.

„Legătura în doi este o trăsătură distinctivă „, spune Helen Fisher, care studiază comportamentul uman. „În pofida noilor tipuri de jocuri de dragoste, omul nu devine mai sărac în sentimente.”

Bierhoff: „Dragostea nu poate fi eliminată. Dar ea nu este o noţiune statică, ci trebuie să se schimbe odată cu situaţia socială. Sentimentele noastre nu mai depind aşa de mult de sex ca înainte. Bărbatul şi femeia încep să semene din ce în ce mai mult în sentimentele lor, datorită unei educaţii mai liberale”.

În principiu, fiecare cuplu se concentrează pe unul dintre cele 4 modele de dragoste evolutivă, pe când unele cupluri le combină, sau trec de la o etapă la alta. Studiile au evidențiat însă că bărbații tind spre varianta jucăușă, pe când femeile înclină spre modelul pragmatic.Sursa Newsletter

                                                                

                                                                                          dr. Iulian COZA

Parlamentarii atacă iar Codul Silvic. Vor să defrişeze pădurile pentru a ridica hoteluri şi SPA-uri !

Pentru parlamentarul român "interesul joacă fesul", nu-i interesează ce lasă urmaşilor. Şi nu doar vrea, ci şi încearcă, pentru că este parlamentar şi poate face legi. Social democratul, împreună cu alţi colegi de partid, a depus două proiecte care dau liber defrişărilor. Statisticile arată că în România sunt tăiate trei hectare de pădure, în FIECARE ORĂ.

 11 parlamentari PSD, printre care şi trei proprietari de păduri, vor să modifice Codul silvic. Adică să treacă terenurile forestiere din extravilan, în intravilan, astfel încât pe viitor, să poată fi tăiate, ca să lase loc construcţiilor. Potrivit proiectului, cine defrişează, se angajează, în schimb, să împădurească, în altă parte aceeaşi suprafaţă de teren.

Suprafaţa care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier este destinată numai pentru construcţia structurii turistice, accesul şi împrejmuirea, şi nu poate depăşi 50% din suprafaţa proprietăţii forestiere.

Parlamentarii spun că este nevoie de această modificare a legii, pentru că turismul montan trebuie să se dezvolte. De aceea este nevoie de unităţi de cazare şi de baze de agrement, spa-uri, piscine, restaurante şi baruri.

Zonele în care se realizează obiective turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă (...) sunt exceptate de la restricţia de trecere a terenurilor forestiere din domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale în domeniul privat al acestora. Sursa: Realitatea.net

Aforismul zilei - Bess Myerson

Voiculescu, Niculae, Copos şi Becali, printre condamnaţii care s-au dedicat scrisului în detenţie

Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos, Gigi Becali şi Cătălin Voicu se numără printre condamnaţii celebri care s-au ocupat susţinut de scrierea de cărţi în penitenciar, dovadă multiplele titluri publicate, valorând fiecare o lună de detenţie în minus.

Titlurile lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de deţinuţi în perioada 2013 - 2015 au fost furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) Ministerului Justiţiei, care le-a dat publicităţii.

Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deţinuţi au scris şi publicat cărţi în ultimii doi ani.

 LISTA COMPLETĂ A LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE SCRISE ÎN PENITENCIAR:

 Dan Voiculescu a scris, în mai puţin de un an şi jumătate, 10 cărţi: "Omenirea, încotro?", "Dezvoltarea economică durabilă", "A patra cale", "Efecte de antrenare a investiţiilor străine în economia românească 1990-2014", "Economia românească", "Investiţii străine directe - vector al dezvoltării economice", "Managementul riscului în accesarea şi gestionarea fondurilor europene", "Clasa de mijloc - teoria şi practica antreprenorială", "Consideraţii asupra teoriei lui Maslow - Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale" şi "Teoria valorii - Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale".

Omul de afaceri Dinel Staicu, încarcerat de un an şi trei luni, a scris tot 10 cărţi: "Reforma bancară şi fiscală", "Creditul social fiscalizat", "Piaţa de capital fiscalizat", "Foreign policy", "Raportul de cauzalitate dintre creditare şi criza economico-financiară", "Ascensiunea şi prăbuşirea băncilor în contextul globalizării", "Noul bon fiscal - etalon", "Barterul fiscal", "Economia fiscală de piaţă", "Economie şi idei fiscale de autodefinire a epocii moderne".

Cel mai bogat român în topul Forbes Ioan Niculae a scris de când e în închisoare cinci cărţi despre domeniul de activitate: "Bioetanolul, combustibilul viitorului", "Biodieselul motorina ecologică", "Valorificarea energetică a biomasei", "Orientări moderne în producţia vegetală", "Tehnologii moderne de producere a utilizare a alcoolului metilic". Închis în aprilie 2015, Ioan Niculae elaborase cele cinci lucrări înainte de sfârşitul lunii august, având o medie de o carte scrisă la 29 de zile, ceea ce l-a făcut pe avocatul său să-l asemene cu Balzac.

În perioada la care datele de la ANP fac referire (2013 - 2015), Adrian Năstase figurează numai cu titlul "Cele două Românii". El a mai scris anterior două lucrări în penitenciar.

Fostul senator Cătălin Voicu s-a dedicat în penitenciar elaborării unor lucrări de drept: "Ordinea publică în statul de drept", "Respectarea dreptului omului în procesul penal", "Securitatea naţională concept constituţional şi legal", "Examinarea doctrinei şi jurisprudenţei privind apărarea securităţii naţionale", "Prevenirea actelor de terorism şi protecţia libertăţilor publice" şi "Îndreptar de drept constituţional".

Mai mulţi foşti miniştrii condamnaţi relevă în lucrările lor din închisoare arii de cunoaştere şi interes dintre cele mai diverse.

Miron Mitrea a scris "Amintiri… Subiective. Moment de istorie imediată" şi "Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994", Relu Fenechiu semnează "Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi" şi "Ingineria avanasată soluţie strategică pentru o dezvoltare durabilă a regiunii de nord-est", fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy are în portofoliu "Un oraş de pe Mureş - drumuri prin timp", "Managementul campaniei electorale" şi "Uniunea Europeana în era digitală - opţiuni şi proiecte", iar fostul ministru al Economiei Ioan Codruţ Şereş a tratat "Contractul colectiv de muncă - aspecte practice".

Sorin Roşca Stănescu a scris despre politică, dar mai ales despre presă: "Criza financiară a presei scrise în România", "Un sfert de secol de presă postcomunistă" şi "Analiza vieţii politice în România".

Dan Diaconescu a scris şi el cinci cărţi, majoritatea în domeniul jurnalismului: "Tehnici ştiinţifice de realizare a interviului modern", "Talk-show-ul", "Ştirea - concept, evoluţie şi modalităţi ştiinţifice de realizare", "Televiziunea - Menire socială, dezvoltarea ştiintifică şi comunitară la editura Aius printed", dar şi "Mecanica ruperii materialelor compozite".

Şi fostul finanţator al FC Argeş Cornel Penescu s-a aplecat tot asupra presei, semnând: "Managementul mass-media. Şedinţa de redacţie în presa locală", "Jurnalismul de investigaţie şi particularităţile sale în presa locală", "Presa online din Argeş - paşi timizi spre o presă modernă", "Comunicarea în spaţiul public. Relaţia dintre jurnalişti şi specialişti în relaţiile publice" şi "Dinamica genurilor presei în jurnalismul românesc actual

Finanţatorul clubului Steaua Gigi Becali a scris în închisoare, unde a petrecut aproape doi ani, cinci cărţi pe mai multe teme: "Muntele Atos, patria ortodoxiei", "Steaua şi Becali", "Becali şi politica. Începuturile", "Iubirea milostivă şi mântuitoare", "Becali Parlamentul Europei şi Parlamentul României".

Fostul manager al clubului, Mihai Stoica, a publicat la rândul său patru lucrări, toate în domeniu: "Ultimii 11 ani. Participarea echipelor româneşti de club în competiţiile continentale 2004-2015", "Competiţia", "FIFA world cup - Brazilia. Statistici. Analize. Concluzii" şi "Uefa Europa League. În căutarea identităţii".

Tot patru lucrări de specialitate semnează şi Gheorghe Popescu - "Fotbal pentru viitori fotbalişti profesionişti", "Consideraţii privind optimizarea strategiei de promovare a jocului de fotbal la nivel şcolar", "Abordări teoretice şi practico-metodice ale predării jocului de fotbal în centrele de copii şi juniori din perspectivă interdisciplinară", "Personalitatea sportivului, condiţie obligatorie pentru succesul în sport".

Gheorghe Copos are şi el cinci lucrări din perioada de detenţie: "Alianţe matrimoniale în politica ale principilor români din Ţara Românească şi Moldova", faţă de care a fost formulată o plângere de plagiat, Universitatea din Bucureşti solicitând o analiză, "Turismul ca vector de interculturalitate", "Franciza vs. management în industria hotelieră", "Tăşnadul medieval" şi "Turismul european durabil şi provocările lui".

Un alt om de fotbal condamnat în dosarul Transferurilor, Gheorghe Nețoiu, a scris în schimb numai despre agricultură: "Finanţarea agriculturii româneşti înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană", "Evoluţia exploataţiilor agricole în România între riscuri şi performanţe economice", "Economia agricolă a Olteniei - prezent şi viitor" şi "Performanţe economice în creşterea bovinelor şi ovinelor în România".

Fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), doctorul Gheorghe Mencinicopschi, a scris în penitenciar: "Cereale glutenice şi boala celiacă sau când grâul poate să ne îmbolnăvească", "Alimentaţia şi patogeneza bolilor cardiovasculare", "Carenţele nutriţionale şi bolile cronice deficite nutriţionale induse de medicamente", "Bolile informaţionale. Patogeneza genetico-epigenetică biologia - biomedicina informaţional cutantică" şi "Calitatea alimentului - o nouă abordare".

Fostul primar al Craiovei Antonie Solomon semnează şi el trei cărţi din detenţie: "Consideraţii privind comerţul exterior al României în a doua jumătate a sec. XX", "Principii europene în administraţia publică" şi "Politica comercială a României ca ţară membră a Uniunii Europene".

Fostul prefect de Iaşi Radu Prisăcaru a scris după gratii două cărţi: "Limba Engleză pentru infirmieri - English for cares" şi "Internet marketing în 10 paşi - comunicare şi promovare online".

Foştii procurori Tomiţă Neagu şi Maximilian Bălăşecu au scris şi ei cărţi după gratii. Primul dintre ei a scris "Investigarea Ştiinţifică a Infracţiunilor de omor" şi "Cercetarea criminalistică a urmelor de sânge", iar cel de-al doilea s-a arătat interesat în special de tema liberării condiţionate, lucrările sale purtând titlurile: "Liberarea Condiţionată, condiţii de acordare şi efecte", "Criminalitatea organizată sau pluralitatea constituită de infractori", "Reabilitarea - cauza care înlatură consecinţa condamnării in reglementarea noului Cod Penal" şi "Liberarea condiţionată reglementarea noului Cod Penal şi a L 254/2013".

Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, "pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmeaza: (...) f) în cazul elaborarii de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovatie brevetate". Mediafax

Fotografia zilei - Chestorul de poliţie VASILE MUREŞAN

Semnificaţii istorice pentru 5 ianuarie

1859 - Adunarea Electivă a Moldovei a ales în unanimitate ca domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluţia de la 1848 şi la lupta pentru Unirea Principatelor.

1716 - Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Ţării Româneşti, acesta reprezentând momentul instaurării regimului fanariot în Ţara Românească.

1847 - S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodonamică şi hidrodinamică, considerat "părintele" aviaţiei ruse.

1876 - S-a născut Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963). A participat la reconstrucţia ţării după cel de al doilea război mondial şi a reconciliat Germania cu foştii săi duşmani, mai ales Franţa (m. 19 aprilie 1967)

1878 - S-a născut scriitorul Emil Gârleanu ("Nucul lui Odobac", "Din lumea celor care nu cuvântă") (m. 2 iulie 1914)

1896 - S-a născut actorul George Calboreanu ("Apus de soare", "Bădăranii", "Titanic Vals", "Omul cu mârţoaga") (m. 12 iulie1986)

1938 - S-a născut regele Spaniei, Juan Carlos I. Este proclamat rege la 23 noiembrie 1975, după moartea generalului Franco.

1950 - S-a născut scriitorul Ioan Petru Culianu, cunoscut istoric al religiilor ("Hesperus", "Pergamentul diafan", "Eros şi magie în Renaştere") (m. 21 mai 1991)

1964 - Papa Paul al VI-lea s-a întâlnit cu Patriarhul ecumenic al Constantinupolului Atenagora, evenimentul reprezentând prima întâlnire dintre un şef al Bisericii Catolice cu un lider al Bisericii Ortodoxe după anatema din 1054.

1967 - S-a semnat, la Paris, Acordul româno-spaniol privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale.

1968 - Alexander Dubcek devine liderul regimului din Cehoslovacia. Începutul mişcării cunoscute sub numele de "Primăvara de la Praga".

1970 - A încetat din viaţă fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel în 1954.(n. 11 decembrie 1882)

1990 - A fost înfiinţat prin Decretul CFSN (nr.15) Ministerul Muncii şi Ocrotirii Sociale. Mihnea Marmeliuc a fost numit ministru.

1997 - Trupele ministerului rus de interne s-au retras de pe teritoriul Republicii separatiste Cecenia, conform ordinului semnat în luna octombrie 1996 de preşedintele rus Boris Elţîn.

2004 - Olandezul Jaap de Hoop Scheffer a preluat funcţia de secretar general al NATO.

2009 - Premierul Emil Boc a demisionat din funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca

2010 - A murit actorul Tony Tecuceanu, membru al echipei Cronicii Cârcotaşilor (n. 13 ianuarie 1972).

Luis Enrique, cel mai bun antrenor al lumii în 2015

Spaniolul Luis Enrique, de la FC Barcelona, a fost desemnat cel mai bun antrenor din lume în 2015, conform anchetei realizate de Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului (IFFHS), devansându-i în clasament pe Josep Guardiola (Bayern Munchen) și pe Massimiliano Allegri (Juventus Torino).

Iată clasamentul celor mai buni 10 antrenori din lume în 2015:

1. Luis Enrique (FC Barcelona) 165 puncte

2. Josep Guardiola (Bayern Munchen) 86

3. Massimiliano Allegri (Juventus Torino) 43

4. Unai Emery (FC Sevilla) 39

5. Marcello Gallardo (River Plate) 33

6. Carlo Ancelotti (Real Madrid) 19

7. Diego Simeone (Atletico Madrid) 12

8. Dieter Hecking (VfL Wolfsburg) 6

9. Laurent Blanc (PSG) 5

10. Miron Markevici (Dnepr Dnepropetrovsk) 4

Sursă agerpres.ro

Inima unui mare avocat băimărean, Constantin Pânzaru, a încet să mai bată

Cu tristeţe am aflat că a încetat din viaţă un fost mare fotbalist român ( şi băimărean ) devenit mai apoi un avocat de succes al Baroului Maramureş - CONSTANTIN PÂNZARU. S-a remarcat prin profesionalism, devotament faţă de profesie, colegi, familie şi bunătatea care i se citea pe chip şi o transpunea în fapte.

 Om de aleasă omenie, cu o înălţime de baschetbalist şi ţinută sobră în orice situaţie, avea un suflet de copil, mereu în căutarea adevărului şi sprijinirea celor neîndreptăţiţi şi neajutoraţi. 
La trecerea atât de neaşteptată în lumea drepţilor, îl rugăm pe bunul Dumnezeu să-l aşeze în lumea drepţilor iar familiei îndurerate îi transmitem sincere condoleanţe.

COMUNICAT DE PRESĂ

Pentru al nouălea an consecutiv,

ADR Nord-Vest obţine finanţare pentru Centrul Europe Direct Transilvania de Nord

Centrul Regional Europe Direct Transilvania de Nord este un proiect al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, pe care îl implementăm începând cu anul 2008.

Centrul este finanţat de către Uniunea Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene, iar bugetul total al proiectului este de 23450 euro.

„Pentru anul 2016, evenimentele Centrului vor fi mai concentrate pe publicul activ, reprezentat de către mass-media, autorități publice locale, mediul privat, elevi, şi vom pune mare accent pe publicarea de contribuții în media, dar și pe îmbunătăţirea serviciilor de informare online pe http://europedirect.nord-vest.ro/ şi pe pagina de Facebook a proiectului”, a declarat doamna Sanda Cătană, director general interimar ADR Nord-Vest.

Proiectul îşi propune să abordeze prin activităţile Centrului patru teme de comunicare: O piaţă unică digitală conectată, O uniune solidă a energiei şi cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor, Un spaţiu de justiţie şi drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă şi Educaţia.

Contact:

Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord

(Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest)

program Centru: luni-vineri 09-17

Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj-Napoca

tel: +40-264-431550, fax: +40-264-439222

e-mail: comunicare@nord-vest.ro , europedirect@nord-vest.ro

http://europedirect.nord-vest.ro/

Pagini Utile:

• Centrul de contact Europe Direct http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm
• Portalul Uniunii Europene www.europa.eu
• Site-ul Reprezentantei Comisiei Europene in Romania www.ec.europa.eu/romania
• Site-ul Europa ta http://europa.eu/youreurope/citizens/index_ro.htm

POESIS - IOAN DRAGOŞ

Cod galben pentru frunza adamică

robinete deschise cod albastru

ramurile arborilor pot fi rădăcinile lor

ce neaşteptată-i amintirea din timpurile nevinovăţiei

săgeata din somn

trecerea obligatorie spre un alt aparat de zburat

tabla de legi din drumul întins

zile sprijinite de ventilatoare

perdele întredeschise ale ferestrei ghilotină

şi o precizie a căldurii

cu adevărat înspăimântătoare

mintea omenească poate merge mai departe

cum spune mircea

materiale de construcţie uşoare şi cu o mare rezistenţă

mecanica/materiale rezistente la temperaturi foarte înalte

ţesături noi îmbunătăţite

îmbrăcăminte de hârtie şi frunze adamice

cochilii precontractate

controlul de mare eficacitate al somnului şi relaxării

fierbinţeala dulce a miezului

înfricoşat de biruinţă

în fiecare zi mă uit cu luare-aminte

la stânga la dreapta

poate mai există un loc liber

ţesături noi

astfel ajungem la un lan de grâu

de la un singur bob găsit în buzunar

schimbul cel proaspăt al stropilor

şi întrebarea murmurată prin preajmă

la cine mergeţi prin atâta depărtare

să vă dea de visat…

De ziua constituţiei tai ceapă

„mereu grăbiţi între micul dejun şi jurnalul de seară

apoi vezi că broasca ţestoasă îl întrece pe ahile

să fiu eu în locul mâinilor tale

ce repede ar merge

lumea este mult mai curată

atunci când tai ceapă

chiar dacă ne vedem atât de rar

dimineaţa văzul ni se umple

în rest priveşti uimit

cain şi abel se întâlnesc în fiecare seară

şi vorbesc vrute şi nevrute

sub pleoapele tale mă rog

recitesc o mie şi una de nopţi

probez lacrimi în loc de pastile

străzile învaţă să meargă

poezia trece din cameră în cameră

broboane de sudoare pe icoane

ce mai faci

bine

însă vremii îi merge destul de rău

doreşte-mi cu grijă ce-mi doreşti

îmi petrec vremea retras

numărând silabele primului tău cuvânt

nu pot să mă gândesc la nimic altceva

aceasta-i înţelepciunea

să sorbi pe îndelete din paharul din faţă

urmărind cum broasca ţestoasă îl întrece pe ahile

aş scrie versuri pe genunchii tăi

sub lacrimile tale luminoase

doreşte-mi cu grijă

ceea ce îmi doreşti”

Poem cu simţul răspunderii

„m-am rătăcit în codrul urban

o lamentaţie înăbuşită

e halta asta care arde

într-o sclipitoare viteză a nemişcării

aţipit este gestul tău voluptos

de zilele trecute

dar poţi să te joci de-a muşcătura lămâii

ca să-i laşi fără continuitate pe ceilalţi

cu propriul gât înjugat la inelele logicii

pot să înţeleg

mirosul de tutun de pe coridor

şi lectura ziarelor

definiţia timpului s-a ofilit de la sine

lumina e mică

ce a fost ei citesc ce va fi

coaja crapă

şi din oglindă ei intră-n culise

cu simţul răspunderii

fără simţul răspunderii

un poem în buzunarul tău stâng

crescând cum o frunză

m-am rătăcit în codrul urban

la agenţia naţională

aţipit este gestul tău voluptos

visez că ameţesc de atâta vitalitate

stins bolborosind

în braţele tale”

Nota noastră.  Poemele au fost publicate în revista Nord Literar, nr. 9 (148), sept. 2015

Câteva gânduri despre limba română de astăzi

                                   de Gabriel Liiceanu

În atmosfera de liniște a acestor zile, recitind Caietele lui Cioran, am dat peste un loc în care e evocată o vorbă a lui Platon: „Socrate către Criton înainte de a muri: «Reaua folosire a cuvintelor nu este numai o greșeală de limbă, ci și un chip de a face rău sufletelor ».” Dar de ce, m-am întrebat, insultată, gramatica ne poate handicapa pe toți? Un prim răspuns care mi-a apărut în minte ar fi: pentru că de la ea ne vin primele reguli pe care le primim în viață. Prin ea domesticim animalul din noi care intră în lume împachetat în țipete, scâncete și onomatopee. Limba e prima con-venție pe care copilul o învață, primul nostru mod de „a veni laolaltă cu ceilalți”. Primii pași în educație se fac prin corectarea greșelilor de limbă. Doar învățând limba, copilul este adus la numitorul comun al umanității. El intră în lume în numele limbii pe care a învățat să o vorbească și iese din lume lăsând în urmă amprenta limbii pe care a vorbit-o. Așa cum într-o țară străină limba te exclude din comunitatea celorlați, limba vorbită la tine acasă e cea care te include, te integrează și te face egalul celorlalți. Ea e marea „trăsură de unire” a societății.

Înseamnă atunci că, dacă pocești limba, toate regulile pe care se înalță societatea vor fi nesocotite pe modelul limbii schilodite. Reflexul rigorii va fi izgonit din suflete și toate convențiile ulterioare ale vieții vor intra pe făgașul lui „merge și așa”. Ne vom închina la idolii aproximației. Vom fi nepunctuali, vom face totul de mântuială, nu ne vom ține de cuvânt, vom face reguli pentru a nu le respecta, în cele din urmă vom fura și ne vom minți unii pe alții zi de zi. Vom face să sufere sufletul fiecăruia dintre noi. Vom fi o silabă pe dos, un accent greșit pus, un inoportun „ca și”, un dezmățat „care”, un „vizavi” grețos, o „locație” lăbărțată peste lume. Vom fi crescuți prost, cu mintea necurățată. Vom sfârși prin a trăi atât de urât pe cât de urât vom vorbi.

Și-apoi limba este și nu este a noastră. E a noastră în măsura în care o folosim, dar nu noi am făcut-o. Nu putem dispune de ea după bunul nostru plac. E casa care ni s-a dat în folosire pe timpul unei vieți. Și pe care o locuim împreună. Nu e totuna dacă o ținem curată sau murdară, dacă aruncăm sau nu în stradă gunoaiele noastre verbale. Se spune că avem o limbă frumoasă, că Homer, Biblia și Shakespeare sună bine în română, că poezia noastră e bună și că scriitorii mari au fost provocați de cuvintele ei. Când pocești ceva ce nu e doar al tău, îi faci să sufere pe toți cei care posedă bunul acela în comun cu tine. Îi tragi în jos, le nesocotești un standard. Le ameninți infrastructura civilizației. Le dărâmi un templu. Devii profanator. Ajungi un dușman al civilizației locului.

Și mai e ceva, mi-am zis. Regulile de îmbinare a cuvintelor urmează logica gândirii. Când pui cuvintele prost laolaltă, înlănțuirea gândurilor se va face și ea prost. Judecata va suferi și va deveni din ce în ce mai strâmbă. Vei vorbi în dodii, halandala, fără șir. Și vei gândi la fel. Vei fi năuc. Vei spune tot mai des prostii și, cu vremea, vei deveni prost.

Este apoi și o chestie de igienă. Greșelile de limbă sunt ca virușii. Se dau și se iau. Poți infesta o întreagă comunitate cu un strănut lingvistic. E de ajuns ca un repetent la gramatică – mai ales dacă are o funcție! – să deschidă gura și aerul din jurul lui va deveni infestat. Ceilalți nu-l vor corecta, dimpotrivă, îl vor imita. Vor strănuta ca șeful. Gândiți-vă cum e când omul acesta își exhibă funcția la televizor. Spunând la fiecare trei-patru cuvinte „ca și”, va da virusul celor din jur. Iar de virusul lui „ca și”, odată luat, nu se mai poate scăpa. „Ca și” – un alien lingvistic. Iese din gura cui nu te-aștepți. România e deja contaminată. 90% din populație suferă de gripa lui „ca și”.*

Felul în care am ajuns să ne vorbim limba ar trebui să fie grija și rușinea noastră de fiecare zi. Căci totul se trage de aici. Înaintea bădărăniei și a corupției, a minciunii și a prostiei – și explicându-le pe toate – vine schilodirea limbii. Iată cum se exprimă șeful celui mai mare partid de la noi: „Oamenii politici trebuie să facă decât promisiunile care le pot ține”. Cum să te lași pe mâna unora ca el? Pe mâna unora ca ei?

Trebuie să recunoaștem că lucrurile au ajuns departe cu limba română. Nu numai bazele ei gramaticale sunt subminate; luate cu asalt sunt înseși redutele  alpine, limbajul academic. Dacă cuvintele nu mai fac doi bani, dacă pot fi spuse și puse pe hârtie oricum, de către oricine și luate de oriunde, atunci, ambalate sub eticheta „lucrare de doctorat”, ele pot aduce o diplomă devalorizând un titlu. Tot ce se petrece este coerent: așa cum discursul public se poate lipsi, în gura politicienilor, de cunoașterea gramaticii, lucrările de doctorat pot fi scrise acum de polițiști și cărțile de știință de către borfași în închisori.

Cândva, înainte de ’90, limba română a fost obligată să se prostitueze câteva decenii la rând. Pervertirea limbii în spațiul public este de altminteri primul lucru cu care se ocupă orice regim comunist odată ajuns la putere. Trebuind să construiască totul din capul locului pe minciună, el nu are cum să-și procure materia primă a sistemului altfel decât prin siluirea limbii. Așa se face că, de pe o zi pe alta, cuvintele sunt constrânse să spună altceva decât ai sub ochi. Au fost nu puțini scriitorii care s-au simțit bine în bordelul comunist al limbii. Se plătea bine o pagină de cuvinte prostituate. Câte unii dintre cei care le-au scris atunci au astăzi statui în parcurile capitalei. Ce semn mai bun al continuității cu ceea ce a fost ne-am putea dori?

Toate limbile lumii care au trecut prin comunism au ieșit din această experiență șubrezite. Minciuna ofilește. Pe acest corp umilit al limbii care a pierdut relația cu adevărul apar astăzi toate bolile ei și, prin ele, tot ce e maladiv la noi. Cei care se exprimă astăzi la rampă sunt pegra lingvistică a fostei societăți: activiștii și securiștii de ieri, cu limba lor de lemn și cu înjurătura facilă, au devenit politicienii  și „oamenii de afaceri” de azi. Limba publică vorbită astăzi în România s-a cernut din limbajul cinic și golănesc cu care ei au trecut pe celălalt mal al istoriei. Acești descălecători de pripas, care întrețin un raport cleios și huliganic cu limba, sunt dușmanii civilizației din România. Nu ne vom putea redobândi țara decât recuperând româna din gurile lor. Vom fi urâțiți, jefuiți în continuare și vom rămâne cea mai săracă țară a Europei câtă vreme vom asista neputincioși la triumful discursului sordid în spațiul public. La fel de sordid – și în fapt generându-le – ca „afacerile” care-i fac să defileze zilnic prin fața procurorilor.

Iată ce gânduri mi-au venit, în aceste zile de liniște, pornind de la o vorbă a lui Platon, citată de Cioran în Caietele sale.

Preluare http://www.contributors.ro/cultura/cateva-ganduri-despre-limba-romana-de-astazi/

De la 1 ianuarie, băncile vor raporta la Fisc tranzacţiile care depăşesc 5.000 euro

Pe lângă bănci, şi cazinourile, notarii, avocaţii şi agenţii imo­biliari vor avea obligaţia să raporteze  zilnic către ANAF  tranzacţiile care depăşesc  5.000 de euro, indiferent dacă tranzacţia este efectuată prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

Prin conturi se înţelege toate tipurile de conturi de care poate dispune un client, indiferent de monedă, iar informaţiile furnizate se vor referi inclusiv la modificările survenite după data deschiderii contului cu privire la cel puţin un element de structură din formatul de raportare pus la dispoziţie de către ANAF.

„La prima transmitere instituţiile de credit vor comunica şi următoarele: lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică, ce deţin conturi deschise la data de 31.03.2016, conturi închise în perioada 01.01.2010- 31.03.2016, indiferent de data deschiderii, precum şi datele de identificare ale persoanelor care au deţinut/deţin dreptul de semnătură pentru acestea”, se menţionează în document, citat de Capital.

Totodată, instituţiile de credit vor fi obligate, conform Codului de Procedură Fiscală, ca la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum şi informaţiile şi documentele privind operaţiunile derulate prin respectivele conturi.

Şi în acest caz, prin conturi deschise se înţelege toate tipurile de conturi de care poate dispune un client, indiferent de monedă şi dacă acestea sunt deschise sau au fost deschise şi figurează închise la momentul efectuării solicitării.

Guvernul susţine că măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atăt în scopul identificării evaziunii fiscale, cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită.

 Sursa: Gandul.info

Fotografia zilei - Nicole WILLIAMS

Serena Williams s-a retras înaintea primului meci din 2016

Ocupanta locului unu în clasamentul mondial a fost fortata sa se retraga inaintea primului meci de la Cupa Hopman din cauza unei accidentari la genunchi, potrivit unui comunicat oficial.

Serena a resimtit dureri la genunchi in timpul unui antrenament ce a avut loc luni, 4 ianuarie, si a hotarat pe loc sa se retraga pentru a nu-si agrava situatia.

Ea spera sa se refaca pana marti, cand ar trebui sa faca echipa la dublu cu Jack Sock, in Cupa Hopman.

Serena Williams nu a mai disputat decat meciuri in IPTL dupa ce a fost invinsa in semifinalele de la US Open.

SUA intalnesc in aceste zile Ucraina in Cupa Hopman din Australia.

                                                                                  C.S.

DOLIU: S-a stins din viață Moș Pupăză, o legendă a Maramureșului !

 Un om care a dus renumele acestor meleaguri peste hotare s-a stins din viață. Moș Pupăză, așa cum îl cunoștea toată lumea, a murit azinoapte la vârsta de 82 de ani. A fost un om simplu, de la țară, dar care prin talentul său aparte la sculptat, a devenit cunoscut în întreaga lume.

Petru Godja locuia în Valea Stejarului, o localitate mică a comunei Vadu Izei. Ducea o viață simplă, petrecută în sânul familiei. De-a lungul vieții sale a primit vizita a mii de oameni și turiști dornici să-i cunoască povestea, dar și a zeci de televiziuni care au transmis mai departe o legendă vie a Maramureșului. A lăsat în urmă o soție și doi copii, dar și nepoți care să-și amintească de o copilărie fericită, alături de un om pe care o țară întreagă o să-l țină minte.

Locuia împreună cu soția, fata, ginerele și nepotul. Ultimul eveniment public la care Moș Pupăză a fost întâlnit a fost aniversarea a 50 de ani de căsnicie, o petrecere organizată de către Primăria Vadu Izei, la mijlocul lunii octombrie 2015. Atunci, Moș Pupăză spunea cu zâmbetul pe față: „Sărbătoresc şi eu ca la 81 de ani. Până în momentul de faţă mă găsesc foarte bine, mai cioplesc, mai fac câte pot. În viaţă eu nu spun că nu am băut, am băut, dar dacă nu o iei cu despiedicat şi eşti întruna tot prin şanţuri, n-are niciun farmec. Tre` să bei cu stâmpăr. Şi acuma o să beau vreo 10 pahare, de exemplu”.

S-a stins din viață în cursul nopții trecute. Vestea s-a răspândit foarte repede pe rețelele de socializare, care la ora actuală sunt asaltate de mesaje precum „Nu te vom uita niciodată!” sau „O să rămâi mereu în amintirea noastră!”.

Dumnezeu să te odihnească în pace, Moș Pupăză!

                                                                                    Ionița Ilieș

Preluare http://maramedia.ro/doliu-s-a-stins-din-via-a-mo-pupaza-o-legenda-a-maramure-ului-urmare-te-aici-ultima-emisiune-cu-el

Aforismul zilei - Nicolae IORGA

Semnificaţii istorice pentru 4 ianuarie

1809 - S-a născut Louis Braille, inventatorul sistemului de scriere pentru nevăzători (alfabetul Braille, 1829) (m. 6 ianuarie 1852)

1841 - S-a născut chimistul Petru Poni, reprezentant de frunte al şcolii româneşti de chimie. (m. 2 aprilie 1925)

1877 - S-a născut, la Braşov, scriitorul Sextil Puşcariu, filolog şi istoric literar celebru, membru al Academiei Române (m. 1948).

1914 - În România s-a format un guvern liberal în frunte cu I I C Brătianu, care a durat până la 29 ianuarie 1918.

1926 - Parlamentul României a votat acceptarea renunţării prinţului Carol la succesiunea la Tron ("actul de la 4 ianuarie") şi recunoaşterea fiului său, prinţul Mihai, ca principe moştenitor al României.

1954 - A încetat din viaţă poeta Elena Farago (Elena Paximade) ("Motanul pedepsit", "Gândacelul", "Cateluşul şchiop") (n. 29 martie1878)

1960 - A murit scriitorul francez Albert Camus.

1970 - A încetat din viaţă actorul Mişu Fotino (tatăl), fondator al Teatrului de Stat din Braşov. (n. 1886)

1990 - A fost anunţată desfiinţarea Departamentului Securităţii Statului.

1990 - A avut loc prima conferinţă de presă a Grupului pentru Dialog Social (GDS), constituit din personalităţi ale vieţii cultural-artistice şi ştiinţifice.

1994 - În cadrul unei întâlniri a liderilor liberali Horia Rusu şi Dinu Patriciu, Comitetul Director al PL-93 a adoptat o "scrisoare deschisă către toate partidele de orientare liberală", document care propunea "unificarea prin competiţie a liberalilor".

1996 - Mircea Geoană a primit acordul administraţiei americane pentru preluarea postului de ambasador la Washington.

1998 - A murit compozitorul Vasile Veselovski ("Strada Speranţei", "De-ar şti ea marea", "Merit eu")

1999 - Minerii din Valea Jiului au intrat în grevă generală, cerând soluţionarea de urgenţă a 30 de revendicări legate de starea industriei miniere.

2004 - Marea Adunare tradiţională afgană, Loya Jirga, a adoptat Constituţia noii "Republici Islamice a Afganistanului".

2006 - A încetat din viaţă la Montreal, bolnav de Alzheimer, poetul canadian de origine română Irving Peter Layton (Israel Pincu Lazarovitch). Încă din anii '40 a fost recunoscut drept unul dintre cei mai prolifici, versatili, revoluţionari şi controversaţi poeţi ai şcolii "moderne" canadiene. Reputaţia i s-a consolidat în anii '50-'60, mai ales după publicarea lucrării "A Red Carpet for the Sun" în 1959. Unul dintre elevii săi celebri a fost Leonard Cohen, muzician, scriitor, promotorul postmodernismului canadian. (n. 12 martie 1912, Târgu Neamţ, România).

2008 - Cea mai mare tabără de rromi din Franţa, amplasată la periferia Parisului (Saint-Ouen), a fost desfiinţată.

Popas publicistic

                                                              de Antoaneta TURDA

 Sfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

 Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa.

 Dacă „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 surprinde prin sobrietate, volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, primită în dar de la dl. Toma G. Rocneanu, surprinde prin verva și spiritul ludic ce par a-i guverna pe români și în clipe grele. Folosită ca un balsam protector împotriva răului ce planează peste societatea românească, epigrama prinde viață în antologie grație unor nume deja consacrate în peisajul literar băimărean: regretatul Romulus Filip (decedat în primăvara lui 2014), Ioan Șiman, Nistor Bud, Dragomir Ignat, Maria Berciu, Aurelia Oancă, Viorica Găinaru Tazlău, Smaranda Iuga, Valeriu Sabău, Vasile Țîncaș, Mircea Pop de Buzești, Vasile Mureșan,Toma G. Rocneanu, Mircea Micle, Adi Fârte și caricaturistul Marian Lupu. Conceput din dorința de a fi o cronică a ședințelor clubului și a cenaclului băimărean, volumul are o valoare documentară specială pentru pasionații de cercetare literară, pentru că aceștia pot găsi aici numeroase pagini în care pulsează viața și activitatea unor adevărate ateliere de creație literară. Însumând aproape 200 de pagini, această antologie reflectă nu doar pasiunea pentru scris a unor persoane, ci și o atitudine civică la vremurile în care trăim. Adăugate celor 987 de pagini ale primelor cinci cronici ale clubului, acestea din urmă sunt și mărturia unor bilanțuri concretizate în premiile obținute și în vizita, la Baia Mare, a Președintelui Uniunii Epigramiștilor din România, George Corbu, cu ocazia împlinirii a zece ani de la înființarea clubului. Sunt de asemenea, inserate câteva pagini dedicate aniversărilor câtorva epigramiști: Toma G. Rocneanu, Mircea Micle, Nistor Bud, tot amalgamul informativ putând fi lecturat asemeni unui roman, căci stilul alert și concizia amănuntelor plasate în volum sunt cât se poate de naturale.

Preluare https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2016/01/03/popas-publicistic/

Antologia Daruri Literare