joi, 2 decembrie 2021

Evenimentele zilei de 2 decembrie 2021

 


Evenimente

1805: Bătălia de la Austerlitz - Armata lui Napoleon, în inferioritate numerică, a învins o armată ruso-austriacă comandată de țarul Alexandru I.
1852: Napoleon al III-lea devine Împărat al Franței.

Nașteri

Decese

Sărbători

  • Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Meropi (calendar creștin-ortodox)
  • Sf. Prooroc Abacuc (calendar greco-catolic)
  • Sf. Bibiana; Sf. Profet Habacuc (calendar romano-catolic)
  • Ziua Internațională pentru abolirea sclaviei - FOTO
  • Laos: Ziua națională
  • Emiratele Arabe Unite: Ziua națională (independența față de Marea Britanie, 1971).

SURSA: WIKIPEDIA

miercuri, 1 decembrie 2021

La mulți ani, România!


 Unire, demnitate, pace și curaj tuturor românilor. Să refacem țara mare, puternică și respectată în lume!

Iubire și solidaritate, pentru un viitor pe măsura istoriei noastre mărețe!
Conducători patrioți, înțelepți și cu credință în Dumnezeu! Tineri îndrăzneți și puternici, politicieni cu iubire de neam, iar în toate inimile românilor multă dragoste de patrie!
La mulți ani, România! Sus inimile români! Patrioți până dincolo de moarte!

                                                                 Ionuț Țene

Să te binecuvânteze Dumnezeu, România!

Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul! (Psalmii 33:12)

Să te binecuvânteze Dumnezeu, România! Dar nu așa cum aștepți tu, ci mai degrabă după voia și în termenii Domnului. Să te binecuvânteze Dumnezeu cu mântuirea, nicidecum cu mântuirea definită de oameni, ci mântuirea întâlnită în Cuvântul lui Dumnezeu. Nu mântuirea etnică, deoarece Dumnezeu nu mântuiește popoare, El mântuiește indivizi, El mântuiește individual pe toți cei care acceptă darul credinței și se pocăiesc de păcatele lor în baza jertfei lui Isus Cristos.
Să te binecuvânteze Dumnezeu cu sete și foame după Cuvântul Lui, în așa fel încât de la mic la mare să poată recunoaște pe Domnul și să priceapă chemarea la pocăință, precum și nevoia ascultării de El.
Să te binecuvânteze Dumnezeu cu scârbă de orice nelegiuire, lepădare de idoli și renunțare la formele religioase lipsite de viață, care nu fac decât să te amăgească și să-ți țină amorțită conștiința.
Să te binecuvânteze Dumnezeu cu dorința de a umbla după lucrurile de sus, urmărirea imprimării chipului lui Cristos în fiecare creștin autentic, preocupare pentru înfrumusețarea caracterului cu cele mai nobile calități și mai presus de acestea, cu dragoste pentru Dumnezeu și pentru semeni.
Să te binecuvânteze Dumnezeu, România, cu duhul omeniei, cinstei, adevărului și bunătății, în așa fel încât să devenim un popor care nu fură, nu minte, nu înșală și nu trăiește cu indiferență față de cei oropsiți și vulnerabili.
Să te binecuvânteze Dumnezeu, România, cu tăria și înțelepciunea de a înceta să mai ucizi copii nenăscuți, respectând cu sfințenie sacralitatea vieții și ocrotind cu gingășie pruncii care ne vor perpetua neamul.
Să te binecuvânteze Dumnezeu, România, cu oameni harnici, înțelepți, cu conducători care să facă legi drepte, să se teamă de Domnul și să urmărească binele poporului, nicidecum interesele personale.
Să te binecuvânteze Dumnezeu, România, cu întoarcerea tuturor celor care, din cauza neajunsurilor de tot felul, au fost nevoiți să își părăsească vatra, alegând calea pribegiei în căutarea unui trai mai bun.
Să te binecuvânteze Dumnezeu cu pace și liniște între hotarele tale, să nu duci lipsă de pâine, ba chiar să le poți veni în ajutor și celor năpăstuiți.
Să te binecuvânteze Dumnezeu, România, cu vremuri în care cel bătrân să nu se simtă abandonat, iar generațiile tinere să aibă certitudinea că se pot bucura de un viitor demn în propria țară.
Să te binecuvânteze Dumnezeu, să nu fii niciodată rușinea popoarelor cu care te însoțești, ci exemplu în orice domeniu și orice aspect al vieții, în acord cu voia lui Dumnezeu.
Să te binecuvânteze Dumnezeu, România, astfel încât în ziua glorioasă a strângerii laolaltă a poporului lui Dumnezeu, în mulțimea impresionantă prosternată în fața tronului de slavă al Măririi, să poată fi cât mai mulți din rândurile celor care, vremelnic, au trăit între hotarele tale.
Să te binecuvânteze Dumnezeu, România!
Daniel Chereji

La mulţi ani, România!



 LA MULȚI ANI!, în special românilor care au avut - și au - curajul să se opună ticăloșilor ce populează această mândră și obidită ȚARĂ! Ceilalți, oameni-cornflakes, oameni - masă de manevră, oameni de celofan, yesmani nu mă interesează!

Sorin GRECU, jurnalist

Dezamăgirea, la ea acasă


De Ziua Națională a României te aștepți să auzi cântece patriotice, să asculți colinde românești, să vezi români îmbrăcați în milenarul și frumosul port popular.

Ei bine....nu e așa, pentru unii "români".

Azi, pe "platoul București" din Baia Mare, pe la orele 14...a început o manifestare culturală, ghiciți cu ce..?! Cu "românescul" cântec "Silent Night"! 🤔🙄

...De Ziua Națională a României te aștepți să asculţi "Trei păstori" sau "Cerul și pământul", "Treceți batalioane", etc, ceva românesc!
Dar Silent Night nu e deloc românesc!

Trebuie să recunosc, totuși, faptul că solista, care interpreta cântecul Silent Night, avea o voce frumoasă și profesionistă!
Atât!
....
La Mulți Ani ROMÂNIA!🇷🇴

Vlad G. PAŞCA

Blogul MOARA LUI GELU - 1.226 de afişări în 30 noiembrie 2021

 

Dan Diaconu: „La mulți ani, Românie! Să ai parte de un popor demn!”

 

De ce atunci când stăteați prin văgăunile ălea infecte, atacați nu doar de dușmani, ci și de beteșugurile grave generate de condițiile precare, de ce atunci nu ați plecat acasă? De ce n-ați spus că vi s-a luat să stați în noroaie, să dârdâiți de frig și să mestecați cu greu o turtă amară? De ce ați preferat să auziți cum șuieră glonțul pe la tâmplă în loc să vă luați bocceaua în spate și să spuneți că nu-i lupta voastră? De ce v-ați ridicat împotriva lor cu pieptul gol, îmbibând pământul acesta cu sângele vostru sfânt?

Știu că nu vi se pare real, dar chiar asta se întreabă majoritatea urmașilor voștri în ziua de azi. Cum naiba să stai în șanț, ud până la genunchi și gata să te ridici în luptă știind că în fața ta, la doar câțiva metri, pușca dușmanului e pregătită să-ți ia viața? Cum să te-arunci nebunește în luptă, fără niciun glonț pe țeava puștii, având doar baioneta? Ce-i nebunia asta? Doar îți puteai da demisia, nu-i așa? Ca să nu mai vorbim că, din picturi și fotografii, se vede clar că nu purtați măști! Era în plină pandemie, ce-a fost în capul vostru?

Da, chiar asta v-ar spune azi unul dintre noi. Și v-ar spune-o fără pronumele de politețe pentru că ne-am pierdut de mult chiar și bunul simț. Nu vă răsuciți în morminte, n-a fost vine voastră. Se numește degenerare și e boala nemiloasă care să ne face să ne zbatem atât de inutil și hilar pe-acest pământ. E boala care ne-a lovit de mult timp, făcându-ne să-i punem de fiecare dată în frunte pe cei mai proști dintre noi. Și când n-am găsit suficient de proști dintre ai noștri, am căutat prin străini. De-aia e atmosfera asta atât de sumbră. De-aia vă uitați cu uimire, neînțelegând cine-s proștii care-au ajuns să populeze pământul vostru sfânt.

Da, suntem puțini cei care ne mai amintim de voi și pentru care fiecare amintire a voastră însemnă un șuvoi de lacrimi izvorâte din adâncul sufletului. Suntem puțini cei care tresar atunci când trec pe lângă monumentele pe care au rămas înscrise numele voastre. Suntem puțini cei care vă mai simțim și care mai înțelegem strigătul vostru de supărare. Să ne iertați, dar și noi suntem niște neputincioși. Iar cel care vă scrie cuvintele acestea, probabil că e cel mai neputincios dintre toți.

Ați murit pentru noi, ați murit în credință. Ați trecut Carpații ca să-i eliberați pe frați. N-ați luat în seamă gloanțele și forțele inamicului. Ați mers înainte până ați eliberat ultimul colțișor de țară. S-au bucurat atunci toți, tot neamul nostru a strigat unison. S-au auzit strigăte de bucurie venite hăt, din adâncurile istoriei, dinspre dacii cei bărboși și nepăsători de forțele dușmanului. Ei, cei care aveau aripi în luptă și care nu se temeau decât de cerul care s-ar putea prăvăli, ei s-au bucurat văzându-vă victoria. Atunci eram din nou împreună, eram din nou toți la masă.

Au trecut vremurile acelea mărețe și iată-ne acum loviți de pecinginea degenerării. Suntem atât de mici și de nevolnici încât nici nu ne merităm locul pe acest pământ. Să vă mai spun că unii dintre frați au început să spună că e mai bine în iobăgia trecutului și că se duc prostește spre ștreangul străinului? Să vă mai spun c-am ajuns atât de proști încât între un frate și-un străin alegem întotdeauna străinul? Da, știu că știți toate acestea și văzându-le vărsați lacrimi amare. Știu că tremurați gândindu-vă că tot sacrificiul vostru măreț a fost în van, atâta timp cât cei care v-au urmat s-au dovedit atât de netrebnici încât să nu fie în stare să-și deretice ograda, chemându-i pe alții s-o facă. Din păcate asta e ceea ce suntem și-o spun cu amărăciune.

E 1 Decembrie, ziua noastră, a românilor și-a țării noastre. La mulți ani, Românie! De data asta îți doresc doar un singur lucru: să ai parte de un popor demn! Să ai români adevărați care să se dovedească demni de tine și de cei care-au scăldat în sânge pământul tău. La mulți ani, Românie! Fie să ne regăsim cândva cu oamenii pe care-i meriți cu adevărat!

 

Autor: Dan Diaconu

Sursa: https://trenduri.blogspot.com/

Dumnezeu, Țara Maicii Domnului o mirunge…. poezie dedicată Zilei Naționale a României

 


Mi-e dor pe-un ștergar de turta arămie

Pusă de țărancă în țest să crească
De trilul coborât din înalt de ciocârlie
În Transilvania, Moldova și Țara Românească.

E anotimpul când satul îl colind
Și-l înveșnicesc în vers pentru mâine,
Prin centenarul acesta suferind
Mă întorc acasă pe-o punte de pâine.

Ziua scrie cu lumină în brazde  poezie
Holda aurie mai trece și-n povești,
Iar poemul scris cu brațul ridică-n  chindie
Imn Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.

Izvoarele susură imnuri sub nuci
Iar ceasul bate secundă de popas
Pe când ascult cânt de guguştiuci
Și dorul nestins în vers rămas.

Mi-e dor pe ștergar de turta arămie
Pusă de țărancă în țest să crească
De trilul coborât din înalt de ciocârlie
În Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Prin răscrucea de veac trec cirezi,
Dinspre ogradă urlă un câine,
Sunt singur și tu mă visezi
Întorcându-mă în Țară pe-o punte de pâine.

Ziua scrie cu lumină în brazde  poezie
Holda aurie mai trece și-n povești,
Iar poemul scris cu brațul ridică-n  chindie
Imn Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.

Caut în Biblie vibrații de iubire
Și munții memoriei în noapte dor
Când sfinții îmi toarnă argint în potire
Nopțile albe își pun la vis tricolor

Din albastru aerului scriu acum
Călare pe-o lună roșie ce curge
Deasupra galbenului holdei pe drum
Dumnezeu, Țara Maicii Domnului o mirunge….

Mi-e dor pe ștergar de turta arămie
Pusă de țărancă în țest să crească
De trilul coborât din înalt de ciocârlie
În Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Al. Florin TENE, UZPR

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

 

                                                                            de Mihai Eminescu

 

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?

Braţele nervoase, arma de tărie,

La trecutu-ţi mare, mare viitor!

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,

Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;

Căci rămâne stânca, deşi moare valul,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

 

Vis de răzbunare negru ca mormântul

Spada ta de sânge duşman fumegând,

Şi deasupra idrei fluture cu vântul

Visul tău de glorii falnic triumfând,

Spună lumii large steaguri tricoloare,

Spună ce-i poporul mare, românesc,

Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

 

Îngerul iubirii, îngerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic surâzând,

Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,

Când cu lampa-i zboară lumea luminând,

El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,

Guste fericirea raiului ceresc,

Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

 

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!

Fiii tăi trăiască numai în frăţie

Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,

Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc,

Vis de vitejie, fală şi mândrie,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

 

LA MULȚI ANI, România! La mulți ani, dragi români!

Îți doresc, vă doresc, îmi doresc să aveți/ să avem putere să rezistăm. Și să ne bucurăm împreună!

În acest an, cadoul meu și al multor altor cetățeni români pentru tine, Românie, a fost includerea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Să nu uităm, să ne bucurăm, iar în anii care vor veni să avem mult mai multe motive de sărbătoare.

Să trăiești, Românie, mulți ani, sănătoși și verzi! Cu ape, munți și păduri de care să ajungă să se bucure și copiii și nepoții noștri!

LA MULȚI ANI!

 

Mihai GOȚIU

Doamna Klara Guseth, șef serviciu la Arhivele maramureșene, decorată de președintele Klaus Iohannis de Ziua Națională

 
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat o serie de decrete de decorare pentru instituţii din cultură, educaţie, culte şi apărare, dar şi unor angajaţi care s-au remarcat în aceste domenii, informează un comunicat publicat, marţi, de Administraţia Prezidenţială.

În semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării şi promovării memoriei evenimentelor şi participanţilor la înfăptuirea unităţii naţionale şi a statului român modern, contribuind la apărarea şi perpetuarea valorilor în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire, Preşedintele României a conferit Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”.

Vezi lista:

Bisericii Ortodoxe Române;

Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică;

Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu;

Muzeului Judeţean de Istorie Braşov;

Operei Naţionale Bucureşti;

Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia;

Universităţii „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu;

domnului Andonie Corneliu, muzeograf la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”;

doamnei Bănuţă Angelica, conservator la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”;

domnului prof. dr. Bolovan Ioan, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca;

doamnei dr. Bonda Ioana-Mihaela, cercetător ştiinţific, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca;

domnului Botoşineanu Cătălin, inspector superior, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale;

domnului lect. dr. Bucur Bogdan, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti;

domnului Buşe Marinel Dorel, profesor universitar, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”;

domnului prof. dr. Cioroianu Adrian, Universitatea din Bucureşti;

domnului Cîntic Florin, şef serviciu, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale;

domnului Dorca Cristian-Leonard, director, Cercul Militar Naţional;

doamnei Dumitru Laura-Adriana, consilier Arhivele Naţionale;

doamnei prof. dr. Filitti Georgeta, istoric;

domnului Fudulu Cătălin-Petruţ, şef secţie al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor;

doamnei Giugăl Elena-Cristina, şef secţie al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor;

doamnei Giurgiu Teodora, expert, Arhivele Militare Naţionale Române;

doamnei Guseth Klara, şef serviciu, Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale;

domnului dr. Iancu I. Daniel, cercetător ştiinţific, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva;

doamnei dr. Ichim Aurica, istoric, manager al Muzeului Municipal „Regina Maria” Iaşi;

doamnei dr. Ilie Oana, şef al secţiei Istorie a Muzeului Naţional de Istorie a României;

domnului dr. Ion Narcis Dorin, director al Muzeului Naţional Peleş;

domnului prof. dr. Ionescu Adrian Silvan, colecţionar, director al Institutului de Istoria Artei „George Oprescu”;

doamnei Ionescu Raluca-Anca, muzeograf la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”;

domnului Ioniţă M. Ion, redactor-şef al revistei „Historia”;

domnului Mîrza Mihai, consilier, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale;

doamnei conf. dr. Niţu Florentina, decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti;

domnului dr. Popescu Teodor Laurenţiu;

domnului prof. dr. Puşcaş Vasile, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca;

domnului Obreja Daniel, colecţionar şi curator expoziţii;

doamnei conf. dr. Sima Ana Victoria, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca;

domnului prof. dr. Şandru Daniel, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi;

doamnei Vasiloiu Paula-Cristina, şef serviciu, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale.

De asemenea, în semn de apreciere pentru activitatea de studiere, promovare şi păstrare vie a evenimentelor şi participanţilor la Războiul pentru Întregirea Neamului, contribuind la apărarea şi perpetuarea memoriei sacrificiului uman dintre 1916-1919, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Medalia Comemorativă „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului”:

Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I”;

Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi;

Cercului Militar Naţional;

Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” Ploieşti;

Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanţa;

Depozitului Central de Arhivă;

Editurii Militare;

Studioului de Arte Plastice al Armatei;

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”.

doamnei Bălescu Valeria, muzeograf la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”;

domnului Boboescu Emil, muzeograf la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”;

doamnei Gheorghiţă Diana, şef serviciu al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor;

domnului dr. Ilie Cornel Constantin, director adjunct, Muzeul Naţional de Istorie a României;

domnului Iorgulescu Marius Valentin, redactor şef, Editura Militară;

domnului Mihalcea Constantin-Alexandru, director la Biblioteca Militară Naţională;

domnului Nadolu Renato-Eduard, şef serviciu, Direcţia Informare şi Relaţii Publice, Ministerul Apărării Naţionale;

domnului Neagoe Visarion, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”;

domnului Nistor Gheorghe, şef Direcţie Domenii şi Infrastructuri, Ministerul Apărării Naţionale;

domnului Popa Teodor, conservator la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”;

domnului Preda Alin-Mihai, director al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor;

domnului Roman Toma-Cosmin, muzeograf la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.


                                                                                                                          GDL

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! LA MULȚI ANI, ROMÂNI!

 

ACASĂ – Sfântul Ioan din Kronstadt

Oriunde s-ar duce un om, el sfârșește mereu prin a se întoarce acasă. La fel este cu creștinul, oricine ar fi, om de vază sau de rând, bogat sau sărac, savant sau neștiutor; orice ar putea fi, oricare ar fi locul pe care îl ocupă în societate, orice ar face, el trebuie să-și amintească mereu că nu este la el acasă, ci în călătorie, pe drum, și că trebuie să se întoarcă acasă, la tatăl lui, la mama lui, la frații și surorile lui mai mari. Această casă este Cerul; tatăl lui este Dumnezeu, mama, Preacurata Maică a Domnului, frații și surorile lui mai mari, Îngerii și Sfinții lui Dumnezeu. El trebuie, de asemenea, să-și amintească faptul că adevărata sa obligație este mântuirea sufletului sau, împlinirea poruncilor dumnezeiești, curăția inimii sale.   

Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 1995, p. 114.

                                    selecție text de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA