duminică, 1 martie 2026

Scrisoare pastorală


                                Foaie periodică,   
gratuită  a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XXVI(2026),  nr. 556(1 –15 Ianuarie)

 

Dragi mei enoriași! La mulți și fericiți ani!

Sănătate, bucurii,   belşug şi bunăstare să fie în casa şi în viaţa Dumneavoastră!  Fericirea să poposească  în sufletul fiecăruia!

Mulţumim tuturor celor care ne-au primit cu colindul, după datina străbună, ca nişte adevărate  familii de creştini! Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi ani de aici înainte!

Prin voia lui Dumnezeu, iată că am păşit şi în anul 2026! Îi mulţumim pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem praf şi pulbere. Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim! Dumnezeu să ne ajute fiecăruia în parte și tuturor laolaltă! Să fie pace pe pământ și bună înțelegere între oameni și popoare! Să fie sănătate, belșug și bucurie, iar credința creștină să triumfe în lumea întreagă. La mulți și fericiți ani, dragii mei!

*

Mihai Eminescu. Mihai Eminescu s-a născut la cumpăna veacului al nouăsprezecelea nu ca un accident, ca o întâmplare, ci ca o necesitate. Sute de ani înainte proroci știuți și neștiuți îl vestiseră, nu cu îndoiala speranței, ci cu tăria certitudinii. Atunci, în orice așezare românească, ori chiar în pulberea pământului, Eminescu trebuia să se nască. Întâmplător a fost numai faptul că s-a numit Eminescu, că s-a numit Mihai. Tot așa de bine putea să-l cheme Ion, Gheorghe, Nicolae, Manole…

El a fost binevestit dintru început din încleștarea tulburătoare a primului sărut dat de acel arhanghel al  sufletului românesc, pe care l-am numit doar simplu, Doină, munților, câmpiilor și apelor noastre.

Anonimi fără număr, ctitori ai acestei limbi, acei ce-au pus drept piatră de temelie cel dintâi cuvânt îl vor fi văzut pe El ca o stea polară călăuzitoare prin veacuri, sau, poate, de ce nu, ca un izbăvitor. Și dacă nu mai rămâne loc îndoielii că marea ștafetă a plecat de la acel ,,torna, torna, fratre, torna!” cu nimic n-ar fi păcătuit, dacă l-ar fi numit pe el frate, căci, așa cum avea s-o dovedească, a fost frate bun, dintru începuturi, pentru cei trecuți și pentru cei viitori.

Eminescu s-a înrădăcinat continuu, ca un mesaj mesianic, în sufletul și conștiința milioanelor de obidiți, care, trăitori pe aceste locuri, își clădeau o țară. Dar ei, mari în cuget și în fapte, înmulțindu-se ca frunza și ca iarba, haturile le-au devenit prea neîncăpătoare. Erau prea mândri însă ca să cerșească, ori ca să răpească vreo bucată de glie altora. Atunci au pornit spre ceruri, căci văzduhul era al lor, iar meșterii au zidit fără încetare, zi și noapte, măreață catedrală. Așa au vrut s-o facă dintru început, iar acolo sus, pe vârf de turlă, în loc de cruce sau de steag, să-i așeze leagăn lui Eminescu.

Năruirea acoperea izbânda strădaniilor, când ,,Hoarde negre, hoarde mari,/Când  de turci, când de tătari”, făceau ca să rămână  în urmă pământul presărat cu ,,scrum, tăciuni în loc de case,/Iar în loc de vite – oase”.

Atunci, călăuziți de stelele cerului, căutat-au oamenii duhurile pământului și ale pădurilor și, ca la un străvechi oracol, cerutu-le-au sfat.

Din genunea adâncurilor mării, din creierul munților, ori din înălțimile văzduhului, - nu știu -, s-a auzit un glas care a zis: ,,-Binecuvântată ești tu, seminție, între toate semințiile pământului și binecuvântarea nu se va lua de la tine! Prin fiii tăi, care se vor înmulți ca nisipul mării și ca stelele cerului, vei dăinui din veac în veac pe acest pământ al laptelui, al vinului, al mierii și al făgăduinței, iar numele tău nu va avea sfârșit. Căci fiecare sfârșit  va fi la tine un nou început  și astfel plămădi-vei coloana ce va străbate eternitatea!”

,,- Spune-ne nouă când se va naște El?” au întrebat oamenii aceia și se gândeau la Eminescu.

,,- La plinirea vremii!” le-a răspuns glasul. ,,Și El se va naște ori va renaște din îngemănarea unui sfârșit cu un nou început, spre  a vă povesti trecutul și a vă arăta viitorul!”

Glasul a tăcut, iar oamenii s-au apucat de lucru mai dârzi și mai hotărâți. Din când în când venea câte un profet și le vorbea oamenilor despre Eminescu. Iar mărturiile lor se scriau pe cronici și letopiseți, pe pieile de bour, pe coajă de mesteacăn, sau, de multe ori, spre a nu fi ușor date uitării, pe piepturile oamenilor. Profeții au fost mulți, dar pulberea vremii a acoperit numele unora dintre ei. Citim ca-ntr-un pomelnic din vechi așezăminte: Basarab Voievod, Mircea Voievod, Ștefan Voievod, Coresi ierodiacon, Mihai Voievod, Antim Mitropolitul, Constantin Voievod, Varlaam Mitropolitul, Dosoftei Mitropolitul, Antim Mitropolitul, Gheorghe, Horea, Crișan, Tudor, Nicolae cu tot neamul lor.

Oamenii aceia, cu inimile pline de necazuri, au început să pregătească, în sărăcia lor, leagăn pentru împăratul împăraților, ce avea să se nască. Din zdrențele trupului lor i-au croit scutece și în bordeiul luminat de feștile pâlpâitoare i-au pregătit sălaș. Neamurile din jur știau și așteptau și ele să vadă minunea.

Și, iată, că marea zi sosi!

Eminescu putea să nu se nască din femeie, ci din fior de cântec, din suspin, din țărnă, din ape ori văzduh, din orice, fiindcă el, mai întâi de toate, era suflet; sufletul cel mai curat zămislit de veacuri din milioane de suflete. Se supunea însă legilor nescrise ale firii, pentru a le înțelege mai bine și, când zodia Capricornului încă mai umbrea pe lume, iată că pe pământul nostru  a văzut lumina zilei Eminescu.

Trupul lui fremăta de vârtutea oaselor ce ninseseră câmpurile, ochii ca noaptea scânteiau aidoma focurilor de pe înălțimi la ceasuri de primejdii, suflarea îi era ca viforul mistuitor de vrăjmași, iar glasul… devenea când urlet de durere pe câmpul de bătaie, când șoaptă de dragoste și dor.

Oamenii s-au adunat în jurul lui, iubindu-l ca pe un copil, ca pe un frate, ca pe un părinte al lor!

Eminescu le-a vorbit despre începuturile, luptele, durerile și bucuriile lor. Le-a povestit despre faptele lor de vitejie, despre truda muncii lor nedreptățite, despre dragostea și gândurile lor.

Frații îl ascultau vorbindu-le frumos despre lucruri pe care și ei le știau, dar, spuse de gura lui Eminescu, ele păreau altfel. Atunci a luat Eminescu un brăzdar de plug și a scris pe mantia pământului țării sale speranțele neamului. Și ele se întruchipau într-un tot unic, ca un fascicul de lumină. Acel ceva începea să capete contururi tot mai precise prin propria devenire. Un edificiu grandios, ce străpungea cerul cu măreția sa creștea văzând cu ochii și neamurile pământului priveau înmărmurite, neînțelegând minunea. Eminescu lucra de zor și ceea ce făcea el părea că seamănă cu ce făcuseră frații lui, deși, scriind cu inima slovele, un nou fior se-ntrezărea. Oamenii îl înțelegeau și-l iubeau, fiindcă el făcea tocmai ceea ce ar fi vrut ei să facă.

Oamenii așteptară cât așteptară, dar Eminescu lucra mai departe și atunci ei, ca unul singur, i se alăturară. Se urcară pe schele tot mai sus și lucrul creștea.

Târziu, când au băgat de seamă, Eminescu dispăruse. Deasupra zidirii lor scria însă cu litere de foc ce se zăreau până la capătul pământului: ,,ROMÂNIA!”

*

Rugăciune. De ziua lui Mihai Eminescu redăm mai jos o frumoasă poezie-rugăciune, pe care ne-a lăsat-o să e mângâiem sufletul cu ea la vreme de vreme de restriște și de bucurie:


,,Crăiasă alegându-te

Îngenunchem rugându-te,

Înalță-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie:

Fii scut de întărire

Și zid de mântuire,

Privirea-ți adorată

Asupră-ne coboară,

O, maică prea curată,

Și pururea fecioară,

       Marie!

 

Noi, ce din mila sfântului

Umbră facem pământului,

Rugămu-ne-ndurărilor,

Luceafărului mărilor;

Ascultă-a noastre plângeri,

Regină peste îngeri,

Din neguri te arată,

Lumină dulce clară,

O, maică prea curată

Și pururea fecioară,

       Marie!


*

Colindul de Crăciun și Bobotează. Vă mulţumim cordial pentru felul cum ne-aţi primit cu colindul de Crăciun și Bobotează. O atmosferă cu adevărat creştinească şi românească.  Cei mai mulţi aţi înţeles din anii trecuţi şi aţi legat câinii, aşa că nu au fost incidente în acest sens. Vă mulţumim pentru darul făcut sub forma contribuţiei de cult. Fiecare a dat dacă a vrut şi cât a vrut. Cu astfel de creştini avem curajul să spunem că parohia noastră va putea să supravieţuiască şi în viitor. Şi celor care au dat un leu şi celor care au dat mai mult, le mulţumim cordial. Dumnezeu să le răsplătească jertfa!

Vă mulțumim cordial și pentru înțelegerea  de care ați dat dovadă cu prilejul colindului cu Boboteaza. În perioada 2-5 ianuarie în parohia  au avut loc două înmormântări. Din cauza aceasta exista situația nedorită de a nu putea parcurge toată parohia cu colindul, timpul fiind foarte limitat. Am fost plăcut surprins, când cei mai mulți dintre Dvs.  nu ne-ați mai solicitat să vă botezăm toate camerele, etajele, bucătăriile, depozitele, altădată și unele cotețe pentru animale.  Credem că acesta a fost adevăratul motivul, ci nu că preotul a îmbătrânit! Numai datorită  acestui fapt, am reușit să ajungem în toate gospodăriile, cu excepția acelora în care proprietarii n-au fost acasă, ori nu ne-au auzit și, totodată, am oficiat și cele două înmormântări și alte servicii ce ne-au mai fost solicitate.

Sperăm că anul viitor va fi mai bine!

*

Oglinda parohiei.  Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului și  Bobotezei să vă găsească sănătoşi, voioşi, plini de speranţe de mai bine şi în mijlocul tuturor celor dragi ai Dumneavoastră! Să se resimtă în casele Dumneavoastră duhul păcii, liniştii, bucuriei, dragostei şi al comuniunii! Dacă mai există pe undeva duh de vrajbă, de ură, de răutate, ducă-se pe pustii, unde picior de om n-a umblat,  numai dracul ţâncii şi-a-nţărcat! 

Să dea Dumnezeu, ca măcar în vremea Sfintelor Sărbători durerile sufleteşti şi trupeşti  să vă fie mai puţine şi mai blânde şi-n locul lor speranţa să-şi facă sălaş!  Cei plecaţi departe, în patru zări ale lumii, să-şi caute norocul şi câştigul, să se întoarcă sănătoşi, ca să mai simtă încă o dată căldura căminului părăsit, să adulmece mirosul aerului de acasă, să mai guste iarăşi vinul de pe masă!

Am vizitat casă de casă cu prilejul colindului. Am făcut un program destul de lejer în vremea colindului de Crăciun, ca să fie câte o picătură de timp pentru fiecare familie, ca să schimbăm o vorbă. Destulă grabă în timpul anului, căci nu le mai ajungem, măcar la Sfintele Sărbători să avem  un răgaz  să mai schimbăm o vorbă. Nu mai erau toţi cei din anii trecuţi! Unii plecaseră între timp pe drumul cel fără de întoarcere, alţii erau duşi cu treburi care-ncotro. Unii mai crescuseră, alţii mai albiseră, dar peste tot am fost primiţi cu  căldură, dragoste şi respect, care ne-a impresionat profund.

Ca preot, m-am simţit încă o dată în mijlocul Dumneavoastră ca-ntr-o adevărată familie unită. Fiecare mi-aţi arătat ce-aţi construit, cu ce v-aţi mai înfrumuseţat casa şi viaţa între timp. Mi-aţi povestit din  bucuriile şi necazurile  Dumneavoastră. Simţeaţi nevoia să vă descărcaţi sufletul, ca unuia dintre ai lor. În peste 95% din familii am simţit că acolo este armonie, înţelegere, dragoste, aşa cum îi stă bine unei adevărate familii de creştini. Am găsit porţi în cadrul gardurilor, care în anii trecuţi despărţeau curţile copiilor de părinţi, ori ale fraţilor de fraţi şi mi-a crescut sufletul de bucurie, fiindcă poarta dintre ei era semn de pace şi de bună înţelegere. Dumnezeu să binecuvânteze asemenea familii şi ele ar trebui să fie modele pentru familiile tinere!

Am întâlnit, din păcate, şi aspecte dureroase. Am găsit soţi învrăjbiţi, fraţi în procese, veri la cuţite, vecini  certaţi.  Am găsit în sufletul multora teama de ziua de mâine! Am găsit la alţii durerea că membrii ai familiilor lor sunt prin puşcării, în ţară sau în străinătate! Dumnezeu să aducă pacea, liniştea şi speranţa de care avem nevoie toţi!

Eu însumi, ca preot al Dumneavoastră, în urma acestui dublu colind, acestor întâlniri cu Dumneavoastră, am ieşit mai întărit sufleteşte. Parcă toate nedreptăţile, micimile şi răutăţile lumii, care mă loviseră fără cruţare până atunci, despre care v-am relatat în bună parte în ,,scrisorile” de până acum, le-am uitat. În mijlocul Dumneavoastră m-am simţit acasă, m-am simţit suficient de puternic, ca să nu mai mă las copleşit de scârbă  şi lehamite. Dumneavoastră mi-aţi întărit convingerea mai veche că, dacă aş mai fi tânăr şi aş mai lua-o de  la început, tot preot m-aş face,  tot în satul meu m-aş întoarce şi tot parohia noastră aş sluji-o! Nu minţeau cei ce spuneau cândva, că în bordeie găseşti mai mult aur decât în palate. Se refereau, bineînţeles, la aurul sufletelor. Vă mulţumesc cordial pentru tot şi pentru toate!

*

Bilanțuri și proiecte. La cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanţ fiecare dintre noi cu privire la viaţa noastră, la familiile noastre, la speranţele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile şi rânduielile acestea ale anotimpurilor, viaţa ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Aşadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume şi să ne facem un examen de conştiinţă fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieţii noastre de până acum, cu toate ale sale bune şi rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi şi Dumnezeu. Ia, gândiţi-vă, că aţi găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică, ori să vă roşească obrazul la gândul că va vedea-o  Cel de Sus!  Sau chiar şi numai ceilalţi semeni ai Dumneavoastră! E o grea încercare!

Căutaţi, de asemenea, să socotiţi dacă aţi făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soţul, soţia, copiii, părinţii, socrii, cumnaţii  Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când aţi vorbit, când aţi muncit împreună. Vedeţi dacă aţi făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-aţi făcut întotdeauna rugăciunea, dacă sunteţi împăcaţi cu Dumneavoastră înşivă, cu cei din jur şi, mai ales, cu Dumnezeu. Încercaţi să vă imaginaţi că în clipa următoare aţi fi chemaţi înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveţi, oare, bagajul făcut? Sunteţi, într-adevăr, pregătiţi de marea călătorie?  Aveţi suficiente argumente ca să vă apăraţi la dreapta judecată pentru faptele săvârşite în această viaţă?  Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani. 

Faceţi planuri pentru familia Dumneavoastră, dar ţineţi seamă şi de ceilalţi membrii ai familiei. Vedeţi dacă şi lor le place şi dacă sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi. Numai aşa va fi armonie şi unitate în casa Dumneavoastră şi nimănui  lehamite nu-i va fi, că staţi sub acelaşi acoperiş!  Dumnezeu să vă ajute  şi să fie bine!

         A mai trecut un an şi în viaţa parohiei  noastre. Mulţumesc lui Dumnezeu că am fost împreună şi că am mai reuşit să realizăm câte ceva. Au fost şi momente fericite şi mai puţin prielnice, dar le-am depăşit cu bine. Neuitată rămâne pentru mine, pentru tot restul vieții,  ziua de 5 februarie 2025, când m-ați apărat cum nu s-a mai întâmplat în altă  parohie. Ați dovedit că și membrii unei parohii trebuie să aibă un cuvânt de spus, cuvânt de care să se țină seamă, atunci când se face numirea sau schimbarea unui preot. Datorită poziției ferme de care ați dat atunci dovadă suntem și azi împreună. Vă mulțumesc cordial!

            Am reușit să publicăm ,,Scrisoarea pastorală” din două în două săptămâni, să v-o dăm Dvs., tuturor familiilor din parohie, gratuit, cât și la alte câteva sute de cititori din țară și din străinătate. Publicația a fost postată și pe internet, a fost preluată, de asemenea, parțial sau în întregime, de mai multe periodice din țară și din străinătate, precum ,,Armonii culturale”(Adjud), ,,Bibliotheca Septentrionalis” (Baia Mare), ,,Observatorul”(Toronto-Canada) și altele. Au fost și publicații, precum ,,Națiunea” din București sau ,,Obiectiv mehedințean” din Tr. Severin, care au publicat articole din ,,Scrisoarea pastorală”.

S-au donat câte trei pâini la slujbele de duminică și câte patru la slujbele de peste săptămână, astfel: Ianuarie: 807 pâini; Febr.: 789 pâini;  Martie:  902 pâini; Aprilie: 1.098 pâini; Mai: 743 pâini; Iunie: 943 pâini; Iulie: 618 pâini; August: 2.128 pâini, Sept.: 830 pâini; Oct.: 929 pâini; Nov.: 1.028 pâini; Dec.: 747 pâini. Așadar, s-au donat 11.562 pâini în 2025. Nu s-a dat pâine la Bobotează.

Totodată, s-a vândut pâine enoriașilor parohiei noastre la prețul de achiziție de 1,40 lei/buc. astfel: Ianuarie:  1.343 pâini;  Februarie: 1.361 pâini; Martie: 2.198 pâini; Aprilie:  1.052 pâini; Mai: 2.008 pâini;  Iunie: 2.257 pâini; Iulie: 1.982 pâini; August: 1.522 pâini; Sept.: 1.720 pâini; Oct.:  2.321 pâini; Nov.: 2.322 pâini;  Dec.: 2.003 pâini.  Așadar, s-au vândut la prețul de achiziție 22.089 pâini.

Ne-am propus şi am reuşit să acordăm ajutoare în bani unor enoriaşi ai parohiei noastre aflaţi în situaţii dificile, fie din cauza stării de sănătate, fie din alte cauze nenorocite ce s-au abătut peste ei. Am reușit să strângem și să dăm ajutoare celor sinistrați. Adăugând la acestea ajutoarele date unor oameni aflați în dificultate din azilele mehedințene sub forma unor bunuri materiale și mâncare, cât și donația pentru Fondul Central Misionar, însumăm 118.840 lei.

Am efectuat aproape lunar vizite la azilele mehedințene, donând acolo mâncare pregătită la firmă de catering și diferite obiecte de care acele instituții au avut nevoie. Am cita din aceste donații câteva: 13 febr. - Azilul de la Șimian: 50 pulovere de trening, 50 pantaloni de trening, 50 cearșafuri de pat, 50 perechi de teniși și 25 prosoape;  8 apr. -  Azilul de la Cujmir:  30 perechi de pantaloni de trening, 30 pijamale, 30 cearșafuri de pat și 20 prosoape; Apr.: Azilul de la Vânjuleț:  suportat reparația a  trei aparate de aerisire;  14 iul. - Azilul de la Ciovârnășani: șapte uși, 50 m furtun; 3 dulapuri cu rafturi și 6 neoane cu corp, de tavan, aparat de uscat rufe; 11 sept. - Azilul de la Cireșu: le-am dus o ,,Dacia” combi și o remorcă auto cu haine și lenjerie de corp, cât și  40 cearșafuri-husă noi pentru saltele de latex; Azilul de la Gura Văii: un  cuptor electric cu plite și un nou aragaz cu cuptor și patru ochiuri. Pentru Fondul Central misionar am donat 1.500 lei. Am achitat de Paști 2.650 lei, iar de Crăciun 2.600 lei unor credincioși din parohie și din afara parohiei.

Am organizat și efectuat excursii în țară cu credincioși din Malovăț și Bârda, la care s-au adăugat mulți alții din Tr. Severin, Dudașul Cernețiului, Balotești, Colibași, Cocorova, Căzănești, Negrești, Breznița, Laz din Jud. Mehedinți, Godinești și Tălpășești din jud. Gorj.

Am spovedit și împărtășit, la cerere,  credincioși în duminici și sărbători. În afară de aceasta, am spovedit și împărtășit de Paști, de Adormirea Maicii Domnului și de Crăciun, la biserică și la domiciliu 275+126+108= 509 enoriași. Dintre aceștia 230 au fost copii.

La 18 octombrie, preotul Dvs.  a participat la un simpozion la Vidin cu comunicarea Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab în contextul politic și cultural al sud-estului european medieval,  iar la 20-21 oct. la Tr. Severin, cu comunicarea  Aspecte politico-sociale și bisericești din România(1983).

Ne-am propus să menţinem serviciile gratuite şi am reuşit, iar contribuţia de cult să fie ca şi în anii trecuţi după principiul: fiecare dacă poate şi cât poate, preotul fiind la dispoziţie tuturor, indiferent dacă au achitat ceva sau nu 24 de ore din 24, şapte zile din săptămână şi 365 de zile din an. În rest a fost liber!

Cu toate că nu este obligatorie, contribuția de cult pe 2026 a fost achitată astfel: în Malovăț au achitat 84,48% din credincioși; în Bârda au achitat 85,97%. La nivel de parohie au achitat 84,95%. În Malovăț s-au remarcat următorii enoriași: I. Marina Sofia: 800 lei; II. Ilinca Alexandru: 500 lei; III. Michescu Andrei, Almichi Ion și Mănescu Vasile: câte 400 lei; în Bârda s-au remarcat: I. Curea Gigi: 455 lei; II. Olteanu Virgil: 400 lei; III. Luca Jana: 320 lei. Acestora și tuturor celorlalți le mulțumim!

Am vândut anul acesta 530 calendare(de perete și agende), 298 kg. lumânări și am predat la fabrică 210 kg ceară topită.

Am oficiat slujbele cuvenite în duminici și sărbători, cât și în celelalte zile, la dispoziția credincioșilor. Sperăm că ați fost mulțumiți în această privință.

În cursul anului, în parohia noastră au fost 13 botezuri(1 extern), 6 cununii și  26 înmormântări. Dintre botezuri, unul a fost din Tr. Severin, altul din Bârda; dintre cununii, una a fost din Bârda. Adăugăm și o ,,cununie de aur”.

Am încheiat anul 2025 fără nici o datorie, cu toate plățile la zi și cu un sold de 58.083 lei, cu care am trecut în 2026.

Făcând un scurt bilanţ, putem spune că ne-am propus la începutul anului trecut, conform ,,Scrisorii pastorale”, să  continuăm să publicăm sau să republicăm şi să difuzăm cărţi pretutindeni, unde va fi fost nevoie de ele. Dintre cărțile publicate menționăm: Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Scrisori către Eminescu(172 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Teologia morală. Contribuții bibliografice(262  pag.);  D. Bălașa, Țara Soarelui(320 pag.);   Norica Ion, Evadarea din iad(60 pag.); Pr. Stelică Zoican, Graiuri și fapte pe firul vieții(160 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Monografia satului Malovăț. Contribuții (670 pag.); Dr. Aritina-Mihaela Ionescu, Frunze pe cărare(137 pag); Prof. Sofia Dobrescu, Însemnări(126 pag.); Eugenia Bordeiașu, Viața trece....(210 pag.);  C. C. Popian, Poezii(692 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Drept canonic. Contribuții bibliografice(176 pag.); Dr. Ionescu Mihaela-Aritina, Zbor frânt(150 pag.), Prof. Sofia Dobrescu, Justiția supremă(230 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Viața Cuvioasei Teofana Basarab(350 pag.);  Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Jurnal(1989), vol. VIII, 433 pag.; Noul Testament (793 pag.); Dr.  Ionescu Mihaela-Aritina, Imne japoneze(200 pag.).

Așadar, cincisprezece titluri în douăsprezece luni. E ceva, dar nu mare lucru!

Începând de la Nașterea Domnului-2024 am donat 300 exemplare din volumul preotului Dvs. Monografia satului Bârda - Jud. Mehedinți enoriașilor parohiei noastre. Primăria Malovăț a suportat costul cărții. De Sfintele Paști, tot cu sprijinul Primăriei Malovăț, am publicat cartea preotului Dvs., Monografia satului Malovăț – Jud. Mehedinți, din care am donat iarăși peste 300 exemplare enoriașilor parohiei noastre. De Nașterea Domnului – 2025, tot cu sprijinul material al primăriei Malovăț, am republicat  Noul Testament(814 pag.), din care continuăm să donăm celor ce vor să-l primească.

Dorim să dăm cât mai multe filme cu conţinut religios; să fim prezenţi în presa scrisă şi pe internet cu cât mai multe contribuţii; să văruim exteriorul bisericilor din parohie; să vopsim acoperișurile bisericilor noastre; să organizăm mai multe excursii cu caracter religios; să continuăm cu donarea pâinii  în duminici şi sărbători; să menţinem serviciile gratuite şi contribuţia de cult la aprecierea fiecăruia; să putem să acordăm ajutoare celor bolnavi, neputincioşi şi tuturor celor  loviţi de nenorociri; să facem mai multe vizite la azile și orfelinate; să intensificăm activitatea pastorală şi misionară; să mărim numărul participanţilor la slujbe şi multe, multe altele, despre care vom vorbi pe parcurs. Doamne ajută!

*

Ajutoare și donații. În această perioadă am primit câteva ajutoare și donații din afara parohiei, astfel: P. C. Prot. Dr. Ioan Dură(Bruxelles-Belgia), Dl. Rochian Tudor(Tr. Severin), fiu al satului Bârda, Dl. Zgarcea Cornel(Tr. Severin), Dl. Roată Ion (Colibași-MH): câte 300 lei;  Doamna Elisabeta Leferenz(Germania): 250 lei; Boncioc Mircea(Italia), fiu al satului Malovăț, Tărăbâc Gheorghe(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Doamna Mierluș Maria(Rm. Vâlcea), Dl. Predescu Lucian(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț: câte 200 lei; P. C. Arhim Ioachim Pârvulescu(Mănăstirea Lainici): 160 lei; Boroancă Petrișor(Tr. Severin), fiu al satului Bârda, Luca Violeta(Tr. Severin), fiică a satului Bârda; Ciobanu Ionuț(Timișoara), fiu al satului Malovăț, Popescu Mihai(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Diaconu Mădălin(Italia), fiu al satului Malovăț, Căprioru Viorel(Italia), fiu al satului Malovăț, Dl. Zaharia-Drăghici Liviu(Tr. Severin), Dl. Milcu Florin(Tr. Severin) : câte 100 lei; Dl. Muntean Camil(Întorsura Buzăului-CV): 80 lei; Neagoe Daniela(Tr. Severin), fiică a satului Malovăț: 60 lei; Grecu Grigore(Tr.. Severin) fiu al satului Malovăț): 50 lei.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor!  

*

Alegeri parohiale. Conform ordinului Episcopiei Severinului și Strehaei, la 1 Ianuarie am ținut alegerile parohiale pentru Consiliul Parohial și Comitetul parohial. Rezultatul a fost:

-  Pentru Consiliul Parohial: Dima Vasile, Nistor Petre, Crumpei Vasile, Tătucu Grigore, Mănescu Vasile, Bogdan Gabriel, Luca Mihai, Baltac Alexandru și Popescu Angelu.

-  Pentru Comitetul Parohial: a) din Malovăț: Manolea Elisabeta, Bazavan Georgeta, Crumpei Elisabeta, Borcilă Elena, Ștefu Ioana, Mănescu Vasilica, Nistor Elena, Baltac Maria, Crumpei Georgeta, Cotea Dorina, Sava Elisabeta, Baltac Mariana, Popescu Nicoleta și Borcilă Ionela;  b) din Bârda: Urdă Violeta, Stănciulescu Petronela, Boroancă Ilie, Stănciulescu Tănase, Stănciulescu Nela, Curea Liliana, Stănciulescu Emilia-Dorina, Pâlșu Maria, Luca Maria, Luca Gheorghița, Morjan Gheorghița, Sfetcu Sabina, Gheran Aurel, Cola Emilia, Mema Mărioara, Tănase Maria, Gârbovan Dorina și Ivașcu Domnica.

Am înaintat documentele la episcopie și după 1 Februarie vom ști dacă cei aleși au fost aprobați. Din acel moment  cele două organe executive ale parohiei își vor intra în drepturi pentru o perioadă de patru ani.

*

Zâmbete.  ☺,,- Domnule Doctor, aș vrea să ies la pensie!” ,,- Nu se poate! Încă ți se mai aude inima bătând!” ☺Doi amici, aflați la pensie, se întâlnesc pe stradă: ,,– Ce faci, bătrâne!! Cum îţi merge?” ,,– Ce să fac...! Încerc şi eu să supravieţuiesc…!” ,,– O să regreţi amarnic…!” ☺ Întotdeauna ești sfătuit de cei din jur să nu vorbești cu gura plină, dar niciodată cu capul gol! ☺ ,,-De ce îți place așa de mult iarna?” ,,- Pentru că mai văd și oameni de zăpadă, fiindcă oameni de nimic am văzut destui!” ☺Iarna asta a fost atât de frig în Romania, încât un politician a fost prins cu... mâinile în propriile sale buzunare!! ☺Dacă ai voinţă poţi muta şi munţii; dacă ai şi un pic de creier îi lași acolo, că nu te deranjează. ☺Diavolul către femeie: ,,- Vin după tine....!” Femeia: ,,- Cred că ți s-a urât cu binele!”

*

Botezuri. Înmormântări. În ziua de 10 Ian. am oficiat Taina Sf. Botez pentru Bazavan George-Adam, fiul Domnului Bazavan Gheorghe și al Doamnei Bazavan Elena din Malovăț. Să le trăiască! În ziua de 3 ianuarie am oficiat slujba înmormântării pentru Băleanu Virgil(70 ani) din Malovăț, iar în ziua de 4 Ianuarie pentru Mema Ion(72 ani) din Bârda. Dumnezeu să-i ierte!

*

Program. În luna februarie avem următorul program de slujbe: 1 Febr.(Bârda); 2 Febr.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 7 Febr. (Malovăț-Bârda); 8 Febr.(Malovăț); 10 Febr.(Malovăț-Bârda); 14 Febr.(Malovăț-Bârda); 15 Febr.(Bârda); 21 Febr.(Malovăț-Bârda); 22 Febr.(Malovăț); 23 Febr.(Pavecerniță la Bârda); 24 Febr.(Pavecerniță la Malovăț); 25 Febr.(spovedit și grijit dimineața la Bârda, la biserică și în sat; Pavecerniță la Malovăț); 26 Febr. (spovedit și împărtășit dimineața la Malovăț, la biserică și în sat; Pavecerniță la Bârda); 27 Febr. (Acatist seara la Malovăț); 28 Febr. (Malovăț-Bârda). În restul timpului, preotul poate fi contactat la biserică, acasă, la telefonul  0724.99.80.86, ori pe adresa de e-mail stanciulescubarda@gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! La mulți și fericiți ani!

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

E bine de știut!

 


O imensă parte a lumii vestice nu înțelege nimic despre Orientul Mijlociu. Câteva lucruri de spus totuși:

1) Iranienii nu sunt arabi. Nu sunt nici măcar musulmani (doar 30% se declară musulmani, restul sunt creștini, atei, zoroastrieni, agnostici etc). Între poporul Israelului și cel al Persiei există un respect reciproc imens.
2) Shah-ul ni se spune ca a fost un dictator. Deloc. Doar ca a protejat si modernizat tara si a arestat teroristi islamici și comuniști.
3) “Revoluția” din 79 nu a fost o mișcare organică - ci o lovitură de stat susținută de URSS (și de câteva țări din vest), făcută tocmai de zonele comuniste și islamice.
4) UAE, Bahrein, Iordania, etc au regimuri pro-vestice 100%, lucrează foarte bine și cu Israel.
5) Zona horror este cea extremist islamică, susținută de Rusia acum și de China. Populația care e pro așa ceva sunt ăia needucați ugu ugu. Cegistii hauristii lor înțelegeți ? Și e plin de ei în Orientul Mijlociu din păcate, dar și în Europa de Vest, sunt enorm de mulți. Nu iranieni însă - sunt majoritatea din Africa de Nord, Somalia etc.
6) Stânga radicală din vest e finanțată la greu de rețelele ruso-iraniano-chineze. De asta urlă contra SUA și Israel și sunt lângă mulahi desi se declara “progresisti”, “feminiști”, “ecologiști” și alte povești. Sunt o altă coloană a 5-a, la fel ca extrema dreapta la fel ca aia cu alahuakbarubooom. Sunt aceiași oameni doar cu măști diferite.

Andrei Caramitru

De ce purtăm mărțișor, ce cumpărăm și cum îl oferim?

 

De 1 martie ne punem o mulțime de întrebări despre mărțișor! 1 martie, călător, ţi-am adus un mărţişor! Dar din toată avalanşa de culori şi modele de pe tarabă, pe care să-l aleg pentru a fi bine primit? Şi apoi, cum să-l ofer? Sunt câteva întrebări la care vom încerca să dăm răspuns.

                                                       De ce purtăm mărţişor?

Conform unei legende, cel dintâi fir de mărţişor a fost tors de Baba Dochia, pe când urca cu oile la munte, la începutul lunii martie. Semnificaţia firelor alb şi roşu a primit numeroase interpretări: fie sugerează împletirea dintre vitalitatea feminină şi înţelepciunea masculină, fie momentul de cumpănă dintre anotimpuri. Până în secolul XVIII, anul nou se sărbătorea la începutul lunii martie. Mărţişorul este oferit aşadar pentru a aduce noroc şi sănătate în anul care vine.

                                              Ce fel de mărţişoare să cumpărăm?

Mărţişoarele sunt prezente pe tarabe în fel şi fel de modele. Este adesea greu să alegem unul care să corespundă bugetului, mai ales dacă avem mai multe de oferit! Sugestia noastră este să rămâneţi la semnificaţia de bază a cuvântului: un mărţişor trebuie să fie potrivit pentru a fi purtat în piept. Evitaţi aşadar aranjamentele extravagante de tipul broşelor încrustate cu pietre ori a buchetelor întregi din flori artificiale. Mărţişorul nu e bijuterie, nu e felicitare şi nu e coş plin de flori: e un simbol al reînnoirii naturii, nu trebuie să iasă în evidenţă. Cu un motiv floral clasic nu puteţi greşi, mai ales dacă găsiţi un model făcut manual.

                                                         Cum oferim mărţişorul?

În acest sens, câteva sfaturi ne oferă Aurelia Marinescu în Cartea ei, Codul bunelor maniere astăzi (Editura Humanitas, 2015). Conform acesteia, când oferim un mărţişor, este bine să ne scriem numele pe cartonul care îl însoţeşte, pentru ca şi peste ani persoana care l-a primit să-şi aducă aminte de cel care i-a dăruit mărţişorul.

Doar în Bucovina bărbaţii primesc mărţişoare de 1 martie. În alte zone ale ţării ar fi probabil intrigaţi dacă ar primi aşa ceva!

Nu e nepotrivit ca femeile să-şi ofere între ele mărţişoare.

Mărţişorul trebuie să fie un semn de atenţie, nu o obligaţie. Nu vom plasa aşadar mai multe mărţişoare pe masă, punându-l pe cel care îl primeşte să aleagă dintre ele.

Andrea Nagy

(Ne)Gluma zilei - Fără cuvinte (să nu-l trezim)

 


Începe Al Treilea Război Mondial (și ultimul)?!

 

Hezbollah cheamă Orientul Mijlociu să se ridice împotriva SUA și Israelului!
Gruparea șiită libaneză susținută de Teheran a reacționat sâmbătă după ofensiva militară lansată de Israel și Statele Unite împotriva Iranului și a transmis că nu va interveni militar, deși condamnă ferm atacurile.
Într-un comunicat oficial, organizația a denunțat „ostilitățile americano-israeliene împotriva Republicii Islamice” și a făcut un apel direct la mobilizare regională: „Facem apel la țările și popoarele din Orientul Mijlociu să se ridice împotriva Israelului și Statelor Unite și să stea ferm în fața acestor planuri ostile”, potrivit Mediafax.
Hezbollah a avertizat că urmările ofensivei militare împotriva Iranului „vor afecta pe toată lumea, fără excepție, dacă nu sunt oprite”.
„Suntem siguri că inamicul americano-israelian va primi o lovitură majoră și nu va culege decât eșec din agresiunea sa criminală și tiranică”, au comunicat reprezentanții săi, citați de Times of Israel.
Cu toate acestea, organizația nu a anunțat deschiderea unui nou front militar împotriva Israelului. Un oficial Hezbollah declarase în urmă cu câteva zile, pentru AFP, că gruparea nu va interveni militar în cazul unor lovituri americane „limitate”, dar va considera orice atac împotriva liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, drept o „linie roșie”.
Câteva ore mai târziu „linia roșie” a fost trecută, ayatollahul a fost ucis iar conducerea militară a Iranului a fost decapitată...
Organizația teroristă libaneză nu a intervenit nici în războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, din iunie 2025, la care SUA s-au alăturat pentru scurt timp.
Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), Hezbollah lucra recent la refacerea capacităților sale militare în zonele vizate, pentru a pregăti atacuri împotriva Israelului. „Această activitate constituie o încălcare a înțelegerilor dintre Israel și Liban și o amenințare la adresa Israeluliui”, a transmis IDF.
La Beirut, autoritățile încearcă să țină țara în afara conflictului. Premierul Nawaf Salam a transmis pe rețelele sociale că Libanul nu va accepta să fie „târât în aventuri” care îi pun în pericol securitatea și unitatea. În același timp, ambasadorul american la Beirut i-a transmis președintelui libanez că Israelul nu va lansa acțiuni împotriva Libanului dacă nu este atacat de pe teritoriul acestuia.
Deși mai multe companii aeriene au anulat zboruri către aeroporturi din Orientul Mijlociu, inclusiv spre Beirut, autoritățile libaneze au anunțat că aeroportul din Beirut „rămâne deschis” și că zborurile companiei aeriene naționale continuă.

C.L.

Aforismul zilei - George Coșbuc

 


Semnificațiile zilei de 1 martie 2026

 


Evenimente  1 martie

1562: 

Peste 1.000 de hughenoți sunt masacrați de catolici în Wassy, Franța; începutul războaielor religioase franceze.

1565: 

A fost fondat orașul Rio de Janeiro.

1746: 

Constantin Mavrocordat, domnul Țării Românești (1744-1746), clerul înalt și boierii hotărăsc eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorc în țară;

Liberi ca persoană, țăranii rămân totuși dependenți economic de boieri, fiind obligați să presteze boierului 12 zile de clacă, în Țara Românească și 24 de zile, în Moldova.
1815: 

Napoleon evadează de pe insula Elba.

1840: 

Adolphe Thiers devine prim-ministru al Franței.

1867: 

A apărut primul număr al „Convorbirilor literare", organ de presă al „Junimii"– grupare politică și literară condusă de Titu Maiorescu.

1872: 

A fost înființat primul parc național din lume, Yellowstone" (SUA)

1896: 

Savantul francez Henri Becquerel descoperă radioactivitatea naturală

1907: 

Și-a început activitatea Serviciul de urgență „Salvarea", din inițiativa dr. Mina Minovici

1944: 

Are loc premiera piesei „Steaua fără nume", de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București

1946: 

Banca Angliei este naționalizată

1950: 

Savantul Klaus Fuchs este condamnat la 14 ani închisoare pentru spionaj în favoarea URSS

1954: 

În zona atolului Bikini în Pacific, SUA experimentează bomba cu hidrogen

1997: 

Se constituie Forța de Reacție Rapidă a Armatei Române, care se înscrie în procesul de modernizare a forțelor armate ale României, în concordanță cu exigențele integrării în structurile militare ale Alianței Nord-Atlantice.

1998: 

Titanic devine primul film cu încasări de peste 1 miliard de dolari în întreaga lume.

1999: 

România devine parte a Convenției de echivalare a diplomelor în domeniul învățămîntului superior în Europa.

2000: 

Social-democrata Tarja Kaarina Halonen își preia funcția de președinte al Republicii Finlanda, fiind prima femeie aleasă în această funcție.

2001: 

Guvernul elvețian interzice utilizarea în hrana animalelor a alimentelor conținând făină de carne și oase.

2001: 

Regimul taliban din Afganistan dispune deschiderea focului și aruncarea în aer a statuii lui Buddha de la Bamian, monument înscris pe lista UNESCO a patrimoniului universal.

2002: 

Invazia Afganistanului: Începe „Operațiunea Anaconda" în estul Afghanistanului.


Celebrări 1 martie

I1951: 

S-a născut Ion Machidon.

Z1949: 

S-a născut Zoia Ceauşescu.

Alexandru Lincu1948: 

S-a născut Alexandru Lincu.

Ion Creanga1837: 

S-a născut scriitorul, diaconul și dascălul Ion Creanga - FOTO.

N1937: 

S-a născut Nicolae Oancea.

Gustave Le Bon1951: 

S-a născut Gustave Le Bon.

Anna Pavlova1943: 

S-a născut Anna Pavlova.

Gheorghe Asachi1788: 

S-a născut Gheorghe Asachi.

M1943: 

S-a născut Magdalena Bedrosian-Popescu.

L1930: 

S-a născut Leonid Curuci.

J1951: 

S-a născut Jela Doina.

A1930: 

S-a născut Alecu Ivan Ghilia.

I1941: 

S-a născut Ion Panait.

G1951: 

S-a născut George Vulturescu.

Marcus Valerius Martialis2040: 

S-a născut Marcus Valerius Martialis.

Ozolin Duşa1961: 

S-a născut Ozolin Duşa.

Şerban Ţiţeica1908: 

S-a născut Şerban Ţiţeica.


Comemorări 1 martie

George Herbert1633: 

A murit George Herbert.

Gabriele d'Annunzio1938: 

A murit Gabriele d'Annunzio.

E1757: 

A murit Edward Moore.

Mikhaïl Kouzmine1936: 

A murit Mikhaïl Kouzmine.



Sursa: Wikipedia