„Fiecare existenţă are de jucat un rol în
marea coregrafie cosmică a istoriei omenirii.”
( Jacques Salome )
Mâine, 5 iunie va fi Ziua Învăţătorului motiv
pentru care mi-am adus aminte cu drag de doamna educatoare Silvia Bîrlea, de
domnul învăţător Ioan Bonte, de ceilalţi dascăli pe care i-am iubit şi
respectat din şcoala mea, cum ar fi: ed. Maria Covaci, înv. Maria Chiorean
Vieru, înv. Aurica Buia Bolchiş, înv. Rozalia Bonte, prof. Aura Bancoş Bozga, prof. Andrei
Buciuman, profesor şi diriginte Ion Georgescu, prof. Titus Pop, prof. Aurelia
Man, prof. Viorel Mureşan, prof. Vasile Fanea, ed. Anca Georgescu, prof. Victoria
Duma, prof. Clara Suto şi nu în ultimul rând, rudenia mea, ( verişoară dulce cu
mama Ana ) doamna profesoară de biologie Iuliana
Buciuman. Chiar despre Domnia sa doresc să scriu, ca un omagiu de „Ziua Învăţătorului”, pentru
cineva care m-a învăţat definitiv să iubesc natura, animalele, sportul şi viaţa!
Doamna
profesoară Iulica Buciuman pe lângă faptul că era de o frumuseţe rar întâlnită
mai avea o calitate, iubea toţi elevii, şi pe cei care învăţau foarte bine dar
şi pe ceilalţi! Era foarte bine pregătită şi mereu în pas cu metodele de
predare moderne. A înfiinţat un cerc ecologic la Şcoala Lucăceşti, un grup folk
unde se evidenţiau Georgeta şi Zoica Zah, Radu V. Cristian, Mariana şi Maria
Cristian. Cabinetul de biologie ( foto ) arăta ca un colţ viu din Pădurea de
stejar pedunculat „Bavna”, cu animale împăiate chiar de către dânsa, cu un
acvariu imens cu peşti, cu multe planşe şi afişe aduse din occident ( avea
rudenii din partea soţului în Statele Unite ale Americii ) dar mai avea ceva în
plus faţă de colegi, nişte ore de biologie în care ne ţinea mereu trează minte,
cu rebusuri, ghicitori, atlasuri şi multe cunoştinţe! Era o adevărată
enciclopedie!
.jpg)
Îmi amintesc cu mare drag de primele zile
ale începutului de an şcolar când participam la muncă voluntară în Livada din
Şomcuta Mare. Mergeam cu maşina CAP-ului condusă de Ovidiu Buciuman. La livadă
aveam o anumită normă de făcut! Când era dânsa de serviciu să ne controleze, ne
bucuram cu toţii, dânsa era mai indulgentă chiar dacă lada nu
era chiar aşa de plină cu mere.
Toate au trecut însă amintirile rămân. Mai
mergeam când eram copil pe la dânsa, mereu îmi dădea dulciuri şi...creioane.
Avea mereu într-un pahar zeci de creioane! Ce mă mai bucuram! De multe ori când
mi se terminau creioanele colorate căutam un motiv ca să-i vizitez! Niciodată
nu am venit cu mâna goală de la dânşii, aici vorbesc şi de soţul dânsei, domnul
profesor de limba română Andrei Buciuman ( de loc din Satulung ) ajuns mulţi
ani apoi director al Şcolii cu clasele I-VIII din Lucăceşti.
După 1990 ştiu
că a profesat la Palatul Copiilor din Baia Mare iar o colegă de-a dânsei mi-a
vorbit atâta de frumos despre activitatea ei de acolo încât nu am putut să-i
spun decât atât: „Şi mie mi-a fost profesoară!”.
Pentru toate care au fost şi care au rămas
în inima mea, doamnei profesoare de biologie de o verticalitate a sufletului
impozantă, IULIANA BUCIUMAN, un sincer „MULŢUMESC!”
LA MULŢI ANI
DE ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI!
Gelu DRAGOŞ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu