A venit pe lume într-o zi de Duminica Tomii, prima Duminică
după Paşti, în localitatea Remeţi pe Someş, un sat din judeţul Maramureş, „cel
mai frumos loc din lume“, după cum spune cu ochii sclipind de bucurie. S-a
născut cu har de la Dumnezeu, cu cântecul pe buze şi cu dansul pe tălpile
picioarelor, cu suflet generos şi multă lumină în gând şi a reuşit să ridice
folclorul codrenesc sub cupola strălucitoare a curcubeului.
Atât ca interpretă, cât şi în calitate de coregraf reuşeşte
să încânte sufletul, îndeplinindu-şi misiunea de a susţine folclorul adevărat,
comoara cea mai de preţ a neamului românesc.
A început prin a cânta şi a juca în satul natal, unde l-a
avut ca îndrumător pe domnul Nichita Vasile, despre care vorbeşte numai la
superlativ. Destinul a adus-o în judeţul Satu Mare, unde şi-a dedicat întreaga
viaţa cântecului şi jocului popular din acest colţ de ţară şi nu numai. S-a
perfecţionat în permanenţă în domeniul coregrafiei, ajungând astăzi să fie
licenţiată în artele spectacolului (coregrafie), iar rezultatele obţinute de-a
lungul vremii o dovedesc.
A înfiinţat primul ansamblu folcloric codrenesc Codruleţul
din Taşnad, iar astăzi se identifică cu ansamblul folcloric Cununiţa din Satu
Mare, care împlineşte în acest an 29 de ani de activitate. A ştiut să-şi adune
în jur tineri mângâiaţi pe creştet de iubirea faţă de cultura tradiţională, de
folclor, în mod deosebit. Cu dăruire, cu mult suflet, cu reuşite, dar şi cu
privaţiuni a ajuns să încununeze folclorul sătmărean cu diadema împlinirii
superlative.
Vorbeşte cu patimă despre anii copilăriei, despre felul în
care a învăţat ponturile (bătăile pe picior) pe care le făceau feciorii la hora
satului.
Întrebată care este prioritatea pentru ea, cântecul sau
jocul, mărturiseşte că nu le poate despărţi, nu pot exista unul fără
altul. Cu aceeaşi dăruire cântă un
cântec de dor sau joacă ponturile din dansul codrenesc. „Dacă n-aş cânta şi
n-aş juca, mi-aş pierde sufletul“, ne spune emoţionată Leontina.
A făcut un crez din a transmite tinerilor dragostea pentru
cântecul şi jocul popular, dovadă stând generaţiile de copii şi tineri care
alcătuiesc astăzi ansamblul folcloric CUNUNIŢA. Are şi un ansamblu de copii,
Cununiţa Năzdrăvană.
Durerea cea mai mare a Leontinei Dorca este pierderea
tradiţiilor şi obiceiurilor din satele noastre, fenomen valabil în toată ţara,
căruia nu ne putem opune, dar putem salva valorile neamului înregistrând
cântecele şi jocurile noastre, realizând filme folclorice şi documentare,
capitol la care se consideră împlinită. Cea mai mare realizare pentru judeţul
Satu Mare este filmul „Zestrea Românilor în Ţara Codrului“ cu 7 episoade şi
„Zestrea Românilor în Ţara Oaşului“, tot cu 7 episoade, realizate împreună cu
Televiziunea Română, precum şi înregistrările audio şi video pe care le-a
realizat cu ansamblul folcloric Cununiţa de-a lungul anilor.
A dus solia acestui colţ de ţară atât pe plan naţional, cât
şi internaţional, în toată Europa, Israel, USA şi Canada. Urmărindu-i destinul
şi văzându-i mulţumirea pentru împliniri, ajungi să te-ntrebi ce-ai făcut pe
lumea asta
Carmen SAS
REVISTA LUMEA
SATULUI NR.5, 1-15 MARTIE 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu