Datorită faptului că Lăpuşneanu îi chinuia pe boieri,
tăindu-le nasul, urechile, mîinile şi alte obiecte personale de strictă
necesitate, el le-a devenit antipatic acestora. * Mircea cel Bătrân a fost
îngropat la Cozia, împreună cu umbra sa. * Fetele de ţăran, aşa cum le-a redat
Coşbuc, sunt harnice, frumoase şi cinstite de dimineaţa pînă seara. * Printre
cele mai însemnate poezii cu caracter Protestant ale lui Eminescu se numără şi
„Ai noştri mineri“. * Geo Bogza a străbătut Oltul pe bicicletă de la izvoare
până la Dunăre. * În această dramă, Ştefan cel Mare apare ca un soare
strălucitor care apune din cauza rănii de la picior. * Ţara noastră este de o
frumuseţe iremediabilă. * În poezia „Duhovnicească“ nu întâlnim imagini vizuale
pentru că e noapte şi poetul nu vede nimic. * Nicolae Bălcescu fusese
experimentat pe baricadele Parisului. * Pe când se lupta cu Paşa Hasan, Mihai
Viteazul s-a însufleţit şi dragostea de Patrie l-a făcut să crească pînă a
ajuns cât un munte de Alba Iulia. * În „Testament“, Arghezi se adresează urmaşilor săi
Văcăreşti. * Un soldat din armata împăratului Traian a prins o luptătoare dacă,
din oastea lui Decebal şi aşa s-a născut Poporul nostru, blând, smerit dar viteaz. *
Oamenii poporului sunt fericiţi ca animalele şi ca peştii ce zburdă prin codrii
Patriei. * Substanţa cenuşie este mai proeminentă la copii, care, pe măsură ce
cresc, se împuţinează iar la bătrâneţe nu mai există deloc.* Hagi-Tudose sta călare pe sacul cu dolari şi striga cât îl
ţinea gura: N-am! N-am! N-am! * Când hagiul vru să taie coada pisicii cu
securea, motanul se prinse de figură şi spăla repede putina! * Pe Prâslea cel
Voinic îl trimitea împăratul în fiecare zi la sala de gimnastică! * Ziua de 1
Martie a fost trecută în calendar, pentru că atunci femeile primesc cîte un
ghiocel şi cîte un mărţişor ca să facă copii sănătoşi spre binele Patriei! *
Extraordinara analiză gramaticală a propoziţiei „Fericit acel ce calcă tirania
sub picioare!“: „cel ce calcă“ este principalul, pentru că este în picioare,
„sub picioare“ este secundarul, pentru că este jos, ca preşul! „Tirania“ e la
mijloc şi nu ştii unde s-o bagi. Dar pentru că ea este rea, o băgăm la
secundari. „A călca“ înseamnă a bătători ceva! „Fericit“ este acela care ştie
să calce!
În poezia „Nunta Zamfirei“, petrecerea a ţinut 40 de zile şi
Coşbuc nu ştie nici acum de unde au avut nuntaşii atâţia bani! * Lucian Blaga
se oprise lîngă un gorun şi medita cu încleştare: Să-l taie, să nu-l taie! Avea
neapărat nevoie de cîteva scânduri pentru un coşciug, şi din această cauză
poezia este dramatică! Primăvara, berzele vin cu copii în cioc, şi unde văd
familii fără copii, le aruncă câte un copil la uşă şi vrei, nu vrei, trebuie să
creşti plodul! * Explicaţia pe care o dă un elev cuvântului „dactilografă“:
„femeia care bate cu degetele în butoane, care face cafele şefului şi îi
strînge nodul la cravată! * „Radu Greuceanu a tradus o Biblie la Bucureşti, dar
fratele său a spus că el a tradus-o, şi nici acum nu ştim care a tradus-o de fapt!“.
*
„Marele domnitor Ştefan avea un of la suflet, şi d-aia s-a pus şi i-a bătut pe
turci la Vaslui de a ieşit untul din ei!“ * „În volumul «Singur printre poeţi»,
Marin Sorescu se întreabă ce o căuta el printre poeţi, când el scrie romane şi
piese de teatru!“ * Un elev scrie sincer într-un extemporal: „Stau şi mă întreb
de ce o fi România asta aşa grea, şi nu găsesc un răspuns satisfăcător!?“. *
„Ca să vorbeşti frumos franţuzeşte, trebuie să stai cu gura deschisă şi cu
vârful limbii în cerul gurii!?“. * „Alecsandri, Bălcescu şi Asachi au învăţat
în Franţa şi plecau la Paris când aveau chef, iar acum scriitorii trebuie să
stea la coadă la paşapoarte!“. * „În poezia «Ruga de seară», T. Arghezi îl
roagă pe Dumnezeu să-l ierte că a părăsit călugăria şi s-a făcut poet!“ *
„Unele proverbe româneşti s-au mai schimbat. Astfel, proverbul «Prostul nu
poate trăi de grija altuia» s-a schimbat în «Prostul râde şi deşteptul
plînge!»“. * „Cuvântul «preş» vine de la expresia «te duc cu preşul!», adică te
vrăjesc“. * La concursul dintre Drac şi Dănilă Prepeleac, Dracul iese pe locul
doi! * Ca să prindă dracii şi să-i bată, Ivan Turbincă s-a rugat de Dumnezeu
să-i dea un sac fermecat! * Tudor Arghezi şi-a făcut testamentul de la bun
început, din primul volum, ca să fie mai sigur! * Întrebat ce înseamnă „a te
izmeni“, un elev răspunde: a purta izmene lungi şi a ieşi din ele cînd este
nevoie! * În povestirea „Puiul“, autorul ne povesteşte cum un vânător comunist
a împuşcat în aripă un pui de prepeliţă capitalist. * Generalul Macedonski 1-a
trimis pe fiul său în Franţa să se facă neapărat simbolist! * Văzând Smaranda,
mama lui Creangă, cât mănâncă Nică, s-a gândit să-l facă popă, pentru că
pomenile erau foarte bogate pe vremea aceea şi se stropeau cu ulcele de vin. * Făt-Frumos îl ridică pe zmeu în
sus şi dădu cu el de pămînt, băgându-l pînă la gât în iarbă. Avusese noroc că
în acel loc nu era pământ pietros, ci o porţiune de cernoziom! * Domnitorii mai
mâncăcioşi plecau la războaie şi cu bucătarii după ei! * Toate poeziile
patriotice cuprinse de Alecsandri în volumul „Ostaşii noştri“ au fost scrise
sub bombele de la Plevna!Sursa TRICOLORUL
Ionuţ Iuliu DRAGOŞ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu