Din frumuseţile Maramureşului...

Foto: IONICĂ POP, membru în Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei

Gluma zilei pe blogul "Izvoare Codrene"

                    ZECE DOVEZI  CLARE  CĂ  BĂRBAŢII SUNT DISCRIMINAŢI !

1. Femeile pot fi promovate pe criterii gen:  sâni, coapse, fund, buze... Bărbaţii trebuie să aiba studii, experienţă, competenţă.

2. În caz de dezastre, catastrofe naturale, naufragii, femeile şi copiii sunt salvaţi primii....... Bărbaţii întotdeauna la urmă…

3. Dacă două femei se îmbrăţişează, se ţin de mână, se sărută, stau împreună, etc, înseamnă că sunt… prietene...... Dacă doi bărbaţi fac asta, sunt gay.

4. Dacă o femeie nu se descurcă cu banii, înseamnă că are o problemă financiară.. Dacă un bărbat nu se descurcă cu banii, el este un incapabil, un ratat, un beţiv, un neisprăvit........

5. Dacă o femeie face nazuri, este capricioasă, cu toane, nu ştie ce vrea, îşi exprimă liber emoţiile, se destăinuie, înseamnă că e “feminină”. Dacă un bărbat face asta, înseamnă că e imatur, slab, efeminat...............

6. Femeile au dreptul să mănânce gratis la restaurant, să intre gratis în cluburi., etc.... Bărbatul plăteşte întotdeauna.............

7. Dacă vrea să facă dragoste, femeia trebuie să aleagă... Dacă un bărbat vrea acelaşi lucru el trebuie să cucerească sau să plătească........

8. Dacă o femeie naşte, este sfântă.... Bărbatul ajunge sfânt cînd e răstignit pe cruce,. etc...........

9. Bărbatul trebuie să fie tot timpul amabil, politicos, atent cu femeile... Ele nu au nici o obligaţie în acest sens faţă de bărbaţi.

10. Un bărbat, dacă are o problemă, trebuie s-o rezolve ( că de-aia e bărbat )... Femeia cheamă un bărbat.......

                                                                                Cristian LAURENŢIU

Îmbrăţişările – tratamentul cu efecte surprinzătoare

Imbratisarile sunt benefice pentru sanatate, ajutand la prevenirea infectiilor si atenuarea stresului, arata un studiu american recentimbratisare

O simpla imbratisare poate reduce simptomele de boala si, cu cat administram de mai multe ori acest ,,tratament”, cu atat rezultatele sunt mai bune.

Cercetatori de la Carnegie Mellon University, SUA, au chestionat 400 de persoane in privinta conflictelor personale si a sprijinului pe care il primesc din partea altora.

Ulterior, cercetatorii i-au expus pe voluntari unui virus care provoaca guturaiul si i-au pus in carantina. Ce au aflat astfel?

Persoanele care simteau ca au parte de sprijin solid din partea familiei si a prietenilor erau mai putin susceptibile sa cada prada infectiilor din cauza situatiilor stresante. Iar efectul protector al acestui sprijin emotional se datora, in proportie de o treime, imbratisarilor. Cei care simteau sprijiniti mai mult – si capatau mai multe imbratisari – aveau simptome de boala mai usoare, indiferent de nivelul de stres la care erau supusi. Rezultatele au fost publicate in jurnalul Psychological Science.

Se cunostea deja faptul ca persoanele care afirma ca au parte de un sprijin bun din parte altor oameni sunt mai protejate de efectele stresului asupra unor tulburari precum depresia si anxietatea. Sursa: Mail Online

                                                     dr. Iulian COZA

MODERNISM - 2015

Fabulos! Ponta la Miami, Iohannis cu Ilie Sârbu?!

Şi Klaus Iohannis intră de mâine în vacanţă, până la jumătatea lunii august, însă el va pleca la vila de protocol de la Neptun, situată în complexul RAAPPS destinat Preşedinţiei, Parlamentului şi CCR.

Preşedintele va împărţi plaja cu socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, care îşi petrece vacanţa tot în complexul RAAPPS de la Neptun, beneficiind de cazare în vila statului în calitate de lider al grupului PSD de la Senat, cu încuviinţarea lui Călin Popescu Tăriceanu.

sursa: bn24.ro

Lansare carte "Rădăcini", volumul III, autor Tinuţa Grec, 15 august 2015, ora 14, oo, Primăria oraşului Borşa

Poezii de Mircea Cărtărescu

Dă Lăbuţa (vei Da şi Boticul)

Cri, dă-mi mânuţa şi fii atentă:

e toamnă arborescentă

şi nori în amestec cu stele

curg peste autoturismele de pe şosele.

prin toamnă priveşti ca prin rigla de plastic

din clasa-ntâia: fantastic

se vedea-nvăţătoarea ocolită de curcubeu.

trăim într-un televizor color

cu sonorul dat încetişor...

în culori peruzea, lila, ecosez

zâmbim obraz lângă obraz, împreună

ca Frank Sinatra şi Joan Baez

sau ca doi hamsteri sub un clar de luna.

Cri a mea, Cri

cu tâmplele sidefii.

mi-au cam ieşit fumurile de celebritate din cap

şi viaţa literară mi se pare mai departe decât insulele Malvine

şi fâşnetele de pe stradă mi se par pure obiecte estetice...

nu îmi mai decupez cronicile din reviste,

nu mai "acord" interviuri:

tot ce a fost genialoid în mine mă face acum să zâmbesc.

ştii cât mă obseda structura materiei? cât îl iubeam pe Dylan Thomas?

ştii cum plângeam ascultând "E perfect, mamă"?

acum mentalitatea mea de producător s-a transformat într-una de

consumator

şi nu mai simt nevoia să-mi cultiv obsesiile,

să-mi întreţin nefericirea.

visătoria mea tristă s-a resorbit

acum, când ai răsărit

deasupra mea, cu neoane curbe, de curcubeu.

Cri, dragă eu.

trec autoturisme absente

pe şosele fluorescente.

va veni spic de zăpadă

şi va fi altfel colorată fiecare piatră de pe stradă

o să viscolească peste parbrize, capote

iar noi, sub plapuma de satin

vom citi la caldură Truman Capote

în miros de scorţişoară şi vin.

în televizorul color

cu sonorul dat încetişor

din părul tău oricare fir, şuviţă şi franj

va fi dublat cu frez, ciclamen şi oranj

(culorile nefiind bine reglate),

Cri a mea cu tâmple perlate.

ştiu acum că viaţa exista ca să fie trăită

asta înveţi de fapt de la o femeie: că nu eşti nemuritor

că nu eşti tot una cu universul chiar dacă eşti un mic univers.

ştiu acum că nici un poem nu a schimbat viaţa nimănui.

dă lăbuţa (vei da şi boticul)

toamna îşi agaţă baticul

în pomii turcoaz.

noi hoinărim prin fototapetul cu frunze gălbui şi cer de atlaz.

Crima Din Şoseaua Ştefan Cel Mare

ieşisem de la scala sufocat de stele, năclăit de stele

muşcat de păienjenii galbeni stelari

era toată bolta stea langa stea

şi stanioluri, cioburi, celuloide şi peruzea

zornăiau, pâlpâiau, era atât de scântâietoare zăpada

încat nu mai puteai să mai ştii care sunt stelele şi care e strada.

la fondul plastic, spre romană, stelele din ce în ce mai apoase,

microbi transparenti, cu protoplasmele de matase

se-mpiedicau de vitrine, se xeroxau pe capote

se ştampilau pe feţele costoboce, cumane şi vizigote,

fete fantastice de pietoni.

era întuneric plombat cu neon.

eram azuriu, ameţit.

- pardon, nu ştiţi cât e ceasul? vă rog frumos!

în jur, pustiu, case şi garduri.

palide strângeri de inima. echipament sportiv, stilouri şi ceasuri.

nelinişti, extaze, iar străzile - râme, cobre, năpârci.

cine putea să întrebe?

cine mi-a pus drugi de gheaţă pe ochi? tu eşti, bebe?

tu eşti mamă? nu, nu port ceas, nu fumez,

nu ştiu unde este strada crizantemelor.

mi-era frică, stomacul imi pătrunsese in ţeastă

dar mă luase de braţ domnişoara nevastă

şi mă freca de negri prin faţa la Hotel Dorobanţi

sub stele, sub jade, ametisturi şi brilianţi.

şi brusc am realizat: era zăpadă, zăpada frumoasa

care ne iubea cu gura tăioasă.

pe drum am vorbit, n-am vorbit, o bârfă subţire

pe când aerul se trăgea în eprubete şi în clistire

şi globuri de barbaţi se spărgeau de colţuri de stea.

am dus-o în camera mea

am pus caseta cu Bob Dylan. şi deodată, cu hainele în ruine,

mă răsturnă cu o mână în beregată

pe somieră şi pe perna rombată,

rozându-mă, dumicându-mă cu maşina de scris,

purtându-mă călare prin realitate, halucinaţie, vis,

prin adevarat! şi prin nu se poate!

prin lasă-mă, iartă-mă, tu femeie doldora de carate,

tu, fulg lângă fulg,

ţicnit-o,

dragoste...

pe pavajul de sticlă, portarul în ghete de sticla

şi motanul în labe de sticla

văzură prin roşia pâclă

şi mai târziu raportară:

- era un fel de femeie, ieşind din lift şi din scară,

părea că leşina, că suspină, că plânge

dar din zulufii uzi îi atârnau cristale de gheaţă roşii de sânge

şi lăsa un lac de sânge şi urme din cizmuliţă

- şi, mai zic eu, ar fi un amănunt agravant...

- a ieşit translucidă în înstelarea de diamant.

am urmarit-o. a luat-o prin Piaţa Romană.

apoi în sus pe lângă fodul plastic şi scala

pe lângă vitrinele încă luminate, cu pixuri, băuturi, calendare,

pe lângă vărgatele troleibuze

- dar, zise motanul, avea un ruj de cianura pe buze

şi când zâmbea, se cangrena strada...

- şi brusc zăpada începuse să ningă

peste cornişe, pe burlane, pe aleile parcurilor

pe capotele autoturismelor, pe gulerele paltoanelor

depunându-se în straturi scântâietoare

pe toţi atomii de sub stelele rotitoare.

- în fine, întrerupse motanul, ne-am întors cu faţa la zid,

căci prea impudica şi luminoasă era Moartea.

 Zepeline Peste Piaţa Bucur-Obor

Zepeline lungi planau peste piaţa Bucur-Obor

erau ochii tăi lungi, văzuţi prin retrovizor.

Cine mai văzuse glisând uriaşe, atâta de-aproape

zepeline cu gene, cu cearcăne, cu fard albăstrui peste pleoape?

Cetăţenii priveau prin ferestrele farmaciei, patiseriei, C.E.C.-ului,

magazinului de confecţii pentru bărbaţi, femei & copii

indicatoarele de circulaţie se muiaseră de plăcere

ţigăncile cu gumă de mestecat cu poze de Alfa-Romeo

îşi suciseră vertebrele cervicale în sus

iar ochii tăi intrau în nori, sclipeau în soare, îndreptându-se mereu

spre apus...

Erau nebuneşti, aveau expresia nebunească pe care ţi-o văzusem în holul

blocului, când ne sărutasem în lumina beculeţelor de la lift,

erau extraordinari şi ameninţători, erau instrumente de război, ovale

zepeline care nu ţineau seama de galbenul zilei de

iunie, de emailul maşinilor de mic litraj parcate în

faţa magazinului Materna

erau pure maşinării, mecanisme de ceas care nu-nţelegeau alfabetul

cosmeticelor, limbajul peltic al costumaşelor pentru copii,

hieroglifele mandarinelor, locuţiunile landourilor din

vitrine

erau orbi la senzaţia de film voalat a înserării străbătută de imaginea

lui Dimov cu cămaţă neagră şi un fuior de barbă îngălbenită

plimbându-şi nepoata în căruciorul dimovian

erau extravaganţi, extravaganţi ca azurul, cereşti ca platina, verzi ca fildeşul,

tari şi uscaţi ca apele mărilor din nord, cu cetacee,

rentabili ca triajele gării Obor

erau pahare de semicristal aruncând curcubee, pungi de plastic subţire

pline cu sprayuri "dalia" pentru export, conteinere cu

geamuri învelite în paie, 109 şi 276 frânând ca nişte

paralitici roşcovani în faţa vitrinelor cu aparate foto

şi rachete metalice poloneze

erau zepeline moi, cu elice, cu veşmântul de pânză cauciucată pe schelet

radiar de aluminiu, cu două motoare a câte 3700 cmc.

dezvoltând o viteză de 80 Km/h, cu capacitatea de

254000 metri cubi de heliu, cu puterea de transport de

5000 de tone, fabricate la Uzinele "Page, Plant & sons",

1972.

erau ochii tăi în vârstă de optişpe ani

întinşi pe toată bolta, şi barosani.

stăteam în staţia lui 21 şi cântam în gând "Picasso’s Last Words" şi mă

simţeam fericit

eram fericit că exist şi credeam, pe cuvânt, credeam prima dată în viaţa

mea în realitatea absolută a maşinilor şi tramvaielor şi bordurilor

credeam şi în nori, mi se părea că am o istorie, că am un trecut, că

am scris cărţi

credeam în bicicletele medicinale din vitrină, în mingile de tenis din

cutiile "Airplane", în fulgii de badminton din cutiile "Double Happiness",

în fiecare bucată de tergal de pe manechinele cu ţeasta goală şi

ochelari de soare

în fiecare mandarină din toneta cu mandarine

ştiam că va veni noaptea cu stele de diamant şi credeam până şi în

stelele care nu pot fi văzute cu ochiul liber

şi credeam că sunt făcut din oase, că în burta mamei mele crescuse

mileul oaselor mele şi mi se configurase traheea, vezica

şi ştiam că acolo visasem primele vise

şi credeam că voi muri şi totuşi nu credeam şi ştiam că nu voi muri

tocmai pentru că nu cred cu totul că este posibil să mori

şi ştiam că nu pot trăi pentru că nu pot crede până la capăt în viaţă

ştiam, da, că râsul şi plânsul sunt tot una cu banii, cu vântul, cu benzina,

cu poşetele, cu lamele, cu uitarea

şi ştiam că nu sunt nimic şi că sunt totul şi că nu sunt nici nimic şi

nici totul

ci că exist, fantoma mea există în staţia de tramvai, unde tramvaiele

trec pe lângă mine ca nişte aisberguri

că văd norii şi blocurile şi cerceii codanelor pentru că lumina lor îmi

palpează retina

filmam existenţa, lumea se strânsese în jurul meu să vadă cum filmez

existenţa, cum mă ocup de ecleraj, cum potrivesc

reflectoarele, cum fac pe inginerul de sunet, cum fac

o probă de microfon reglând înălţimea girafelor, cum

glisez pe căruciorul pe şine, plonjând în travelinguri

fără sfârşit

şi un ţăran făcea cu mâna spre obiectiv ca să se vadă în poemul meu

şi existenţa apăru deodată, grăsana lui Fellini, ţâţoasa, ţestoasa, briliantina,

stroboscopica, proaspăt fardată, cu sclipici pe la

pleoapele grele, cu sudoare pe gât, cu pandantive din

cranii scalpate, cu sticluţe pline de mosc înfipte în

pori, cu zece mii de şerpi veninoşi împletiţi peste păr

ca o cununiţă de premiant, cu verighetă de sânge, cu

măsele de ipsos, cu o sută de mii de ţâţe de capră

sub bluza de garofiţă

ducea sub braţ un video, mesteca radiaţii

iar eu o filmam ca pe ceva în care nu poţi să crezi

ca pe ceva în care nu poţi să nu crezi

eram treaz de parcă aş fi băut un milion de cafele

eram transparent ca unghia de fericire.

şi brusc lumea galben-albastră s-a deschis ca o floare

şi brusc ochii tăi planând pe tot cerul au început să plângă cu lacrimi

scânteietoare

şi deodată sună alarma din miile de ciuperci antiaeriene de pe

acoperişurile construcţiilor înalte

şi brusc oamenii începură să fugă ca sub o ploaie mare sau ca în

"Potemkin"

şi brusc bilele imense de lacrimi izbiră asfaltul

şi şinele de tramvai săriră în aer

şi magazinul Bucur-Obor se ruină încet, arzând ca în filmele de război

şi maşinile se desfăcură în piese şi table şi librăria de vizavi aruncă în

văzduh rigle topite, compasuri strâmbe,

ursuleţi în flăcări, volume pulverizate

şi de sub plăcile mari de asfalt ţăndărite se ridică brusc toată vegetaţia

oprimată: volbura, piciorul-cocoşului,

muşeţelul

şi din pasajul puţind a urină se strecurară afară, cu glugi de vene pe

ţeastă, zeii infernului, decorativi,

inofensivi, insolvabili, Gautama şi Klimt

şi Zagreus şi şopârlele şi hienele şi scorpionii

şi sobolanii şi Miazănoaptea şi Ernst şi Seth şi

Stoiciu şi Krishna

şi şoşelele arseră ca nişte cârpe şi tramvaiele îşi aruncară în aer şasiurile

şi roţile grele de metal

şi vânzătoarea de nechezol cu ghiuluri de aur, îşi aşeză în palmă

oscioarele tălpilor

şi lacrimile cădeau, cât autobuzele, ca peste Dresda

ca peste pădurile Vietnamului, dure ca porţelanul, reci ca scopolamina

şi ochii tăi erau umezi, cu vinişoare roşii, cum fuseseră săptămâna trecută

în Herăstrău, când ne-am suit în roata

mare cu spiţe ca de bicicletă şi n-am văzut

din vârful ei absolut nimic decât pe un

muncitor cu fiu-său, şi ei în roată, care

se holbau la noi cum ne muşcam buzele,

înnebuniţi că nu ne puteam devora

şi ochii tăi alunecau pe cer cu un huruit de motoare

printre norii pufoşi şi berzele cu picioare roşii, berzele rotitoare...

singur, fără apărare în faţa ochilor tăi

adăpostit într-o pâlnie lăsată-n asfalt de o lacrimă-a ta

privind amurgul în ţăndări şi lumea mea redusă la cofraje fumegătoare

mi-am lipit pe faţă masca de gaze cu ochiuri întrebătoare

ca o insectă am tresărit şi-am privit:

stelele se aliniaseră la răsărit

şi luară startul peste lumea-n ruine.

era un maraton, stelele purtau numere de concurs pe spatele tricourilor

multicolore

şi reclame de Pepsi pe şepci, şi călcau peste noi

cu adidaşii moi.

mă gândeam la viaţa mea, la ratarea mea.

la neputinţa mea de a crede şi a nu crede.

atingeam o bucată de tablou de bord, un ciob nesăţios de vitrină

o piesă dintr-o maşină de tuns cine ştie cum nimerită lângă mine

şi îmi spuneam, îmi spuneam şi gemeam:

Doamne, un pui de maimuţă te priveşte în ochi

dar prin arterele mele circulă visele tale

lumea e un tort pe care nu ştiu de unde să-l încep

şi trebuie să-l mănânc pănâ la ultima stafidă

un tort de un miliard de kilometri cubi.

lasă-mă să confund realul cu irealul

lasă-mă acoperit de un val seismic: de palma ta.

să mă asfixiez respirând un deget de-al tău înspumat

un deget cu moluşte şi cefalopode

lasă-mă să vieţuiesc, să dispar...

când ţi-am văzut conturându-se părul, încâlcit ca o maşină cu aburi

şi apoi buzele şi dinţii şi gingiile, căci zâmbeai printre nori

şi răneai cu dinţii pielea de cireaşă a stelelor

apoi ţi-am văzut cerceii inconfundabili de copil cuminte prinşi de lobii

prelungi

şi în sfârşit nasul cu toată nebunia aia de pistrui

şi umerii obrajilor... ce să mai spun,

era capul tău în gros-plan şi în spate stele, era ca în "Războiul stelelor"

erai ca prinţesa Lea din "Războiul stelelor"

doar că te uitai la mine, în groapa mea de obuz

şi îmi zâmbeai, şi am ştiut atunci că sunt din nou îndrăgostit, cum nu

mai fusesem de cinci ani, cum nu mai credeam că o

să mai fiu vreodată

am ştiut că mi se mai dă o şansă

brusc am ştiut că mi se mai dă o şansă.

Tandemul Klaus Iohannis – Viktor Orban

România începe să semene tot mai mult cu un sat fără cîini, cu o ţară fără stăpîn român. Nici nu mă miră faptul că deja Serviciile Secrete ale noastre, în loc să apere Interesul Naţional, se ocupă de simpozioane, unde sînt invitaţi foşti generali de Securitate comunistă, sub umbrela Preşedinţiei, să-i omagieze pe torţionarii bolşevici din anii ’50 că au lupta împotriva „bandiţilor” anti-comunişti din Munţii Carpaţi şi pun la cale legi în Parlament, protejate de foşti informatori ai Securităţii să interzică valorile şi simbolurile naţionale, de la Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Mircea Eliade pînă la Petre Ţuţea. Se confirmă faptul că România e condusă de interese străine de Neam şi Ţară: preşedintele Klaus Iohannis şi consoarta, care tot mai des petrec pe banii publici în vizite şi dejunuri de lux prin străinătate, ignorînd lumea reală a satelor şi oraşelor româneşti, au plecat să-şi viziteze asociaţiile de saşi de la Salzburg, lîngă locuinţa lor din Landul Bavaria. Se pare că le pute lumea valahă!

În Austria, întîlnirea cu preşedintele austriac Fischer a fost doar o anexă a vizitei la saşii de acolo, unde s-a vorbit de cerşetorii români, care le creează probleme austriecilor. Klaus Iohannis, care şi-a pus papion, a refuzat să se întîlnească cu asociaţiile româneşti şi presa românească din Viena. Diasporenii români sînt buni pentru Iohannis numai cînd votează la alegeri ca „fraierii”?

În timp ce Klaus Iohannis îşi etala papionul în faţa saşilor din Austria, premierul Ungariei, Viktor Orban, prietenul lui Vladimir Putin, venea în România, lăsată fără pază, ca la el acasă, lansînd, pe Facebook, la o terasă din Tuşnad, un apel şi un semnal românilor şi ungurilor din Ardeal: „Am venit acasă, în Transilvania!”. În traducere liberă, Transilvania nu mai este România, asta ca să înţeleagă „Miticii” care l-au votat cu entuziasm „cretin” pe sasul Iohannis, că Ardealul va avea o altă traiectorie geopolitică în contextul înţelegerii dintre Germania, Ungaria şi Rusia. Mai mult, Viktor Orban a postat pe Facebook poze cu harta Ungariei Mari, insigne din vremea lui Horthy şi însemne fasciste, fără ca Institutul „Elie Wiesel” să se sesizeze, acesta tăcînd complice la manifestările hitleriste ale premeierului maghiar! Institutul „Elie Wiesel” e foarte breaz cînd e vorba să înfiereze valorile naţionale româneşti şi pe Sfinţii Închisorilor. La aceste acţiuni separatiste şi revizioniste ale premierului ungur, preşedintele Klaus Iohannis, fiind preocupat să le placă saşilor lui papionul, nu a avut timp să reacţioneze. Oare pe Iohannis îl preocupă doar să placă preşedintelui austriac Fischer? Cred tot mai mult că Iohannis şi Orban sînt doar piese din dominoul germano-rusesc de refacere a Austro-Ungariei! Noapte bună, români din SRI, SIE, Diaspora, Bucureşti, sau oriunde vă aflaţi! Iohannis şi Orban lucrează pentru voi! Preluare Tricolorul

                                                              IONUŢ ŢENE

Invitaţie la "Zilele oraşului Vişeu de Sus", ediţia 2015

Sondaj INSCOP: Două treimi dintre români vor Marea Unire cu Republica Moldova până în 2018

Apropierea împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 resuscitează interesul românilor pentru un act similar, arată Barometrul INSCOP Research realizat la comanda ziarului ”Adevărul”. În ceea ce priveşte rezultatul ultimelor alegeri locale din Republica Moldova, 52,6% dintre români afirmă o părere bună despre câştigarea alegerilor pentru primăria Chişinăului de către Dorin Chirtoacă, iar 6,9% au o părere proastă. Oferă explicaţii Darie Cristea, director general INSCOP: ”Numărul de nonrăspunsuri este foarte mare - 40,5% - ceea ce atrage atenţia asupra principalei probleme a raportării românilor la Rep. Moldova – o informare precară a românilor în legătură cu evenimentele de peste Prut. Într-un asemenea context de informare trebuie interpretate datele culese în privinţa Republicii Moldova. Cert este însă că pentru respondenţii care au decis să ofere o opţiune, percepţia pozitivă a alegerii primarului proeuropean la Chişinău este mai mult decât majoritară. Fenomenul nu trebuie asociat atât de mult cu personalitatea lui Dorin Chirtoacă – puţin notoriu în România – ci cu tendinţa generală de susţinere a parcursului european al R. Moldova.” 67,8% dintre respondenţi spun că România ar trebui să uşureze acordarea cetăţeniei pentru basarabeni. 17,5% nu sunt de acord, iar 14,6% aleg să nu răspundă. Constatăm o acceptare semnificativă a basarabenilor la nivelul mentalului colectiv în România, fapt care, în mod evident, alături de alte variabile (limbă, variabile identitare) reprezintă o premisă bună pentru integrarea celor care îşi doresc acest lucru în societatea românească. 56,3% dintre români cred că România ajută suficient Republica Moldova pentru a se integra în UE, iar 29,6% cred că ar trebui să facă mai mult (nonrăspunsuri 14,1%). 46% cred că integrarea Republicii Moldova în UE depinde mai degrabă de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din Basarabia, în timp ce 40,5% cred că depinde mai mult de ajutorul dat de România şi alte state europene. Publicul vede în mod natural România ca locomotivă pentru integrarea Moldovei în UE, situaţia din Ucraina şi noua configuraţie de putere din Est neafectând cu nimic opinia românilor că locul Republicii Moldova este alături de UE şi de România, într-o formă sau alta. 67,9% dintre români susţin unirea cu R. Moldova până în 2018 (100 de ani de la Marea Unire), în timp ce doar 14,8% mai degrabă nu susţin unirea până în 2018. Nonrăspunsuri: 17,3%. Darie Cristea: ”Procentul de acord este foarte mare şi confirmă date anterioare culese şi interpretate în cadrul barometrului Inscop-Adevărul despre România. Desigur, ideea celor 100 de ani de la Marea Unire are în mod evident o puternică notă unionistă, dar acest 2018 pune în faţa respondenţilor şi un termen foarte apropiat, palpabil. În acest sens sporeşte relevanţa răspunsurilor, pentru că nu mai avem de-a face cu o problemă de principiu, ci cu una pragmatică”. Sondajul a fost realizat în perioada 9-14 iulie, pe un eşantion de 1.075 de personae, cu o marjă de eroare de +/-3%. Sursa Adevarul

                                                                de Mădălina Mihalache

Invitaţie la Târgul de Artă şi Antichitaţi de la Gold Plaza Baia Mare, 31 iulie - 2 august 2015

Vineri, 31 iulie, începe Postul Adormirea Maicii Domnului

Vineri, 31 iulie, începe Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut în popor ca Postul Sfintei Mării sau Sântămăriei, ce se va încheia la data de 15 august. Dintre cele patru postiri importante ale anului, ca perioadă de durată, Postul Sfintei Mării, care precede marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, este cel mai nou, datând abia din secolul al V-lea.

Postul Adormirii Maicii Domnului este mai puţin aspru în comparaţie cu Postul Paştelui, însă este mai sever în comparaţie cu  alte două posturi de peste an, cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi al Naşterii Domnului. Credincioşii ştiu că, pe parcursul acestor două posturi, în fiecare sâmbătă şi duminică, Biserica le acordă creştinilor dezlegare la peşte. În schimb, în timpul postului Sfintei Mării, creştinilor le este permis consumul de peşte doar în ziua de 6 august, când Ortodoxia sărbătoreşte Schimbarea la Faţă a Domnului. 

De ce Postul Sfintei Mării începe pe 31 iulie ?

De obicei, postul Sfintei Mării începe pe data de 1 august, iar  în seara zilei de 31 iulie este lăsata de sec. Dacă această dată este orânduită în calendar într-o zi de miercuri sau de vineri, atunci se lasă sec cu o zi mai devreme, pe 30 iulie, şi postul începe în ziua următoare, pe  31 iulie.

Ce rol are postul Sfintei Mării ?

Postul Sfintei Mării este rânduit de Biserică pentru a aminti creştinătăţii virtuţile alese ale Fecioarei Maria şi de Postul pentru care, potrivit tradiţiei, Maica Domnului s-a pregătit pentru a trece la viaţa veşnică.

Postul Sfintei Mării îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice foarte importante din luna august: Schimbarea la Faţă a Domnului (6 august) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august). Sfinţii părinţi spun că: “Postul Adormirii Domnului nu trebuie să se rezume numai la înfrânarea de la anumite alimente, ci mai degrabă de la lucrurile care ne despart de bunul Dumnezeu, săvârşirea de păcate. Pentru credincioşi, rostul postirii este acela de a crea o armonie perfectă între trup şi suflet”. 

Cum se posteşte ?

În timpul Postului se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până seara, după apusul soarelui. Atunci postitorii pot să consume mâncare uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se consumă untdelemn şi vin, fiind zile de dezlegare la aceste alimente. În ziua sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului, la 6 august, în orice zi ar fi orânduită în calendar, se face dezlegare la untdelemn, la peşte şi la vin.

ANAF a deblocat conturile TVR dupa ce televiziunea a platit datoria scadenta catre bugetul de stat

Agentia Nationala de Administrare Fiscala a ridicat joi poprirea de pe conturile Televiziunii Romane, in urma achitarii de catre TVR a datoriei scadente catre bugetul de stat, informeaza televiziunea publica intr-un comunicat de presa.

Poprirea stabilita de ANAF a fost de 10,3 milioane de lei. Suma integrala a fost platita, dovada platii fiind remisa catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala — Biroul de Executare Silita, in vederea deblocarii conturilor operationale.

ANAF a blocat, pe 20 iulie, conturile operationale ale TVR din cauza datoriilor catre bugetul de stat. In prezent, datoria fiscala totala se ridica la aproximativ 457 milioane de lei.

Consiliul de Administratie al TVR a luat mai multe masuri in vederea limitarii cheltuielilor si achitarii datoriei catre bugetul de stat. Astfel, CA al TVR a decis in sedintele din 21, respectiv 28 iulie: inchiderea, de la 1 august, a postului TVR News, comasarea Directiei Stiri cu Departamentul Emisiuni si Stiri Sportive, in vederea diminuarii posturilor de conducere, reducerea deplasarilor si a altor activitati generatoare de costuri, dar si reducerea temporara a activitatii pentru perioada 1 august — 31 decembrie 2015 si initierea consultarilor cu sindicatele cu privire la restructurarea si reducerea de personal.

Printre masurile luate de CA al TVR se mai afla diminuarea, pana la 70 — 75% a sumei aferente contractelor de prestari servicii, de munca pe perioada determinata si celor privind cumulul de salarii cu pensii, reducerea cu 20% in medie lunara a drepturilor de autor si a drepturilor conexe, neangajarea productiei unor emisiuni generatoare de costuri mari, reducerea cheltuielilor curente, atragerea de finantari si participari in servicii pentru derularea unor proiecte editoriale si renegocierea unor contracte comerciale.

Conducerea TVR vizeaza in continuare initierea unor demersuri in masura sa duca la reducerea cheltuielilor, restabilirea echilibrului financiar si la plata datoriilor acumulate, se mai arata in comunicat. Argepres

                                                                         C.L.

Irlandezul Peter Hurley vă invită la ediţia a VI-a a Festivalului Intercultural "La umbra unui fus" Săpânţa 2015

BACALAUREAT – Maramuresul conduce in topul negativ al liceelor cu promovabilitate zero. Cinci licee din judet n-au avut niciun candidat promovat !!!

Cu toate ca Maramuresul este lider in ceea ce priveste absolventii de Bacalaureat care au promovat cu nota maxima, este lider si intr-un clasament negativ: judetul cu cele mai multe unitati de invatamant cu promovabilitate zero. Astfel, nu mai putin de cinci licee din judet nu au avut niciun candidat promovat la „examenul maturitatii” din acest an.

„In urma sustinerii sustinerii examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2015, un numar de cinci licee au promovabilitatea zero. Acestea sunt: Liceul Tehnologic Ocna Sugatag, Liceul Tehnologic Octavian Goga Rozavlea, Liceul Tehnologic Poienile de Sub Munte, Liceul Tehnologic Repedea si Liceul Tehnologic Viseu de Sus”, a precizat Camelia Bogdan, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean Maramures.

Rezultatele dezastruoase obtinute la aceste unitati de invatamant i-au determinat pe inspectorii scolari sa ia primele masuri. Astfel, de la toamna, la trei dintre cele cinci licee nu vor mai fi decat clase cu profil tehnologic. De altfel, in cele trei scoli astfel de rezultate nu sunt o noutate.

„Pentru Liceul Tehnologic Repedea, Liceul Tehnologic Ocna Sugatag si Viseu de Sus nu s-au mai aprobat clase pentru invatamantul liceal ci doar pentru invatamantul profesional in anul scolar 2015 – 2016, aceste aspecte fiind discutate si hotarate inca din luna decembrie a anului 2014. Unul dintre indicatorii care au stat la baza acestei decizii a fost tocmai promovabilitatea la Bacalaureat in anul precedent, care a fost la fel”, a mai spus inspectorul.

Intrebati care ar fi motivatia pentru care nici elevii si nici dascalii nu obtin rezultate, inspectorii ridica din umeri.

„Factorii probabil ca sunt diversi. Pe de o parte eu cred ca exista o categorie de copii care nu-si permit sa vina la liceele de prestigiu si raman la aceste licee, dar venind din gimnaziu cu rezultate dezastruoase nici in liceu nu reusesc sa recupereze si atunci asa s-ar justifica promovabilitatea zero”, a mai spus purtatorul de cuvant.

Este greu de crezut ca la sesiunea de toamna a bacalaureatului, cea care va incepe in scurt timp procentul de promovabilitate va suferi modificari. Cu toate acestea se mai pot intampla si minuni. Preluare http://www.emaramures.ro/Stiri/116611/BACALAUREAT-Maramuresul-conduce-in-topul-negativ-al-liceelor-cu-promovabilitate-zero-Cinci-licee-din-judet-n-au-avut-niciun-candidat-promovat-

                                                                                Ana POP

Vineri, 31 iulie poate fi văzută „Luna albastră”

Un fenomen astronomic rar are loc vinerea aceasta: luna albastră. Este vorba despre apariţia a două luni pline în aceeaşi lună calendaristică. Luna va atinge faza maximă vineri, pe data de 31 iulie, după ce a mai atins această etapă şi pe data de 2 iulie.  

Potrivit specialiştilor, „Lună albastră” nu presupune transformarea acesteia în albastru. Termenul este asociat cu fenomenul rar caracterizat de faptul că Luna plină apare de două ori în aceeaşi lună calendaristică, potrivit „Business Insider”.

     Acest fenomen al apariţiei de două ori a Lunii pline într-o singură lună calendaristică va mai fi înregistrat abia în anul 2018, pe 31 ianuarie, dar şi în martie. Apoi acest fenomen se va mai înregistra abia în 2037.   

De obicei, o „lună albastră” poate fi văzută o dată la 21 de ani şi câteva luni.     Denumirea se pare că este o eroare făcută de astronomul James Hu Pruitt. El a folosit termenul de “lună albastră” într-un articol publicat în anul 1946  şi, deşi greşeala a fost recunoscută în 1999, denumirea se mai foloseşte şi astăzi.

                  

                                                                                           Radu E.

Memoria iti joaca feste? S-ar putea sa fii deprimat!

Un nou studiu sugereaza ca oamenii care sufera de depresie isi pot aminti evenimente in ansamblu, insa ei au probleme legate de detaliile fine motiv pentru care nu pot distinge intre amintiri similare.emo-varsta-mijlocie

 Profesorul Brock Kirwan, de la Brigham Young University, si unul dintre fostii lui studenti, D.J. Shelton, au realizat un experiment prin care masurau memoria participantilor care erau rugati sa se uite la diferite obiecte ce apareau pe un monitor. Tot ce trebuiau sa vada participantii era sa semnaleze daca obiectele erau noi (adica daca ele nu mai aparusera pana atunci pe ecran) sau daca le vazusera deja. Dintre cei 83 de participanti, cei care erau mai deprimati puteau, de obicei, sa faca diferenta intre obiectele pe care le vazusera sau pe care nu le mai vazusera pana atunci. In schimb, ei aveau tendinta de a cataloga obiectele similare drept unele vechi, pe care le mai vazusera deja.

“Acesti oameni nu sufera de amnezie, doar ca nu observa unele detalii”, a explicat Kirwan.

Lucrarea sugereaza ca aceasta problema referitoare la incapacitatea oamenilor deprimati de a face distinctie intre amintiri similare ar putea fi legata de rezultatele altor studii care indicau ca cei care sufera de depresie au hipocampul mai mic decat indivizii care nu se confrunta cu astfel de probleme. Hipocampul este o regiune din creier vitala pentru procesarea amintirilor.

Unele dintre studiile anterioare realizate de Kirwan au facut legatura intre hipocamp si abilitatile de recunoastere a tiparelor. Oamenii de stiinta cred ca in perioadele de depresie, creierul pare sa inceteze productia de noi neuroni din hipocamp, lucru care afecteaza capacitatea de separare a tiparelor.

Cu toate acestea, autorii noului studiu recunosc ca studiul are cateva limite. Mai intai, cercetarea lor nu a fost realizata pe indivizi diagnosticati cu depresie. In plus, nivelul mediu de depresie experimentat de participanti era destul de scazut, potrivit evaluatorilor.

“Noi sugeram ca este nevoie de realizarea unor cercetari viitoare in acest domeniu pentru determinarea tipului de relatie dintre tulburarile psihologice, capacitatea de separare a tiparelor, antidepresive si neurogeneza (nasterea neuronilor)”, au notat autorii cercetarii.

Sursa:Popular Science

                                                                           dr. Iulian COZA

Emil Boc, atacat de societatea civilă. “Nu ne arde viitorul”

Alianţa Globală pentru Alternative la Incinerare (GAIA) şi Coaliţia pentru Justiţie Energetică din România – Energy Justice Romania critică vehement afirmaţiile primarului Emil Boc cu privire la necesitatea construirii unui incinerator de deşeuri municipale şi asimilabile în Cluj-Napoca.

Miercuri, primarul a explicat că pentru Cluj ar exista o soluţie rapidă şi eficientă pentru depozitarea, cu condiţia să nu iasă din proiectul CMID (Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, proiect pe fonduri europene gestionat de Consiliul Judeţean), la care este parte. “Avem un investitor pregătit să ne pună gratis la dispoziţie un incinerator, pe terenul lui şi cu autorizaţii obţinute de el. Ar urma să fie gata în şase luni. El cere la schimb posibilitatea de a utilizeze gunoiul clujenilor pe următorii zece ani, pentru a obţine energie sau pentru alte întrebuinţări”, a declarat Emil Boc.

„Incineratoarele nu rezolvă problema depozitării deşeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea de deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşă, iar această trebuie să fie depozitată tot în rampe de deşeuri. Această cenuşă este prea toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare”, spun reprezentanţii asociaţiilor.

Aceştia afirmă că 12 organizaţii neguvernamentale au oferit soluţii pe termen lung pentru rezolvarea problemei deşeurilor, dar că primarul nu s-a arătat interesat de această soluţie. De aceea, ONG-urile îl bănuiesc pe Emil Boc că „nu doreşte o rezolvare reală a problemei deşeurilor, pe termen lung, ci o soluţie pe termen scurt în interesul industriei incineratoare”.

„12 organizaţii neguvernamentale locale au depus o petiţie la toate instituţiile locale şi judeţene competente, prin care ofereau soluţii pe termen lung la problema deşeurilor, cu impact pozitiv asupra întregului judeţ. Toate instituţiile au răspuns pozitiv invitaţiei de a susţine petiţia şi implicit de a delega un reprezentant în cadrul Consiliului Consultativ propus de ONG-uri, mai puţin Primăria Municipiului Cluj Napoca, ceea ce ne dă de înţeles că primarul Emil Boc nu doreşte o rezolvare reală a problemei deşeurilor, pe termen lung, ci o soluţie pe termen scurt în interesul industriei incineratoare”, scrie în comunicatul primit la redacţie.

ONG-urile anunţă că vor fi realizate toate demersurile necesare pentru a împiedica construirea unui incinerator de deşeuri municipale în Cluj-Napoca, inclusiv în instanţele judecătoreşti. „Vor fi depuse plângeri împotriva autorităţilor implicate în diversiunea construirii incineratoarelor de deşeuri. Politica domnului Boc poate fi catalogată ca fiind iresponsabilă, prin ignorarea realelor soluţii propuse de societatea civilă şi promovarea unor soluţii false şi extrem de toxice promovate de industrie, care va bloca comunitatea în tranziţia către sustenabilitate pentru minim 10 ani”, se arată în comunicatul semnat de Alianţa Globală pentru Alternative la Incinerare (GAIA) şi Coaliţia pentru Justiţie Energetică din România – Energy Justice Romania.

În 2012, societatea civilă a reuşit să blocheze construcţia unui alt incinerator, un crematoriu uman, pe strada Govora, între Mănăştur şi Zorilor. Consilierii locali aprobaseră asocierea cu RDK Cremation, asociere care ar fi urmat să aducă la buget suma de 15.000 de lei anual. Oamenii au ieşit în stradă şi au reuşit să obţină blocarea proiectului. În 2013, RDK Cremation a dat în judecată Primăria şi Consiliul Local, acuzându-le că au cauzat firmei pierderi de 200.000 de lei.

                                                                                         Vladimir PASCU

CEA MAI RECENTĂ POEZIE A POETULUI VASILE DAN MARCHIŞ

CIUPERCI

Ivite prin căinţa pământului vanitos,

cum că a prădat prin seisme 
până şi refugiile în care 
mai puteam ţine legătura
cu Mîntuitorul nostru Iisus Hristos.
Ciupercile sunt după ,renume ,răspândire 
şi cuvânt,
(unde nici nu te aştepţai ,pe pământ),
ca răstignirea Domnului :
dăruire fără mărginire...
Sunt atu-ul farmecelor
şi al descântecelor visătorilor,
muza dezlegării ghicitorilor...
Iar pentru judecata din urmă
rămân drept dovada mărturiei 
tuturor refugiaţilor...
Minuni s-au combinat cu seva lor
ca să nu otrăvească istoria
şi să nu compromită victoria... 

*Din volumul în pregătire (al cincilea)*Meditaţii extreme

Fotografia zilei - Actriţa Milla Jovovich

Rezultate din prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Europa

Miercuri, 29 iulie

FK Jablonec (Cehia) - FC Copenhaga (Danemarca) 0-1

Joi, 30 iulie

Kairat Almat Ata (Kazahstan) - Aberdeen FC (Scoţia) 2-1

IF Elfsborg (Suedia) - Odds BK (Norvegia) 2-1

AIK Solna (Suedia) - Atromitos FC (Grecia) 1-3

SCR Altach (Austria) - Vitoria Guimaraes (Portugalia) 2-1

Apollon Limassol (Cipru) - Qabala FK (Azerbaidjan) 1-1

FC Krasnodar (Rusia) - Slovan Bratislava (Slovacia) 2-0

Slovan Liberec (Cehia) - Hapoel Kiryat Shmona (Israel) 2-1

PAOK Salonic (Grecia) - Spartak Trnava (Slovacia) 1-0

Sturm Graz (Austria) - Rubin Kazan (Rusia) 2-3

AZ'67 Alkmaar (Olanda) - Istanbul Başakşehir (Turcia) 2-0

FC Zurich (Elveţia) - Dinamo Minsk (Belarus) 0-1

FC Thun (Elveţia) - FC Vaduz (Liechenstein) 0-0

MSK Zilina (Slovacia) - Vorksla Poltava (Ucraina) 2-0

Brondby IF (Danemarca) - Omonia Nicosia (Cipru) 0-0

Debreceni VSC (Ungaria) - Rosenborg Trondheim (Norvegia) 2-3

FK Rabotnicki (Macedonia) - Trabzonspor (Turcia) 1-0

ASA Târgu Mureş (România) - AS Saint-Etienne (Franţa) 0-3

Girondins Bordeaux (Franţa) - AEK Larnaca (Cipru) 3-0

Sporting Charleroi (Belgia) - Zoria Luhansk (Ucraina) 0-2

Standard Liege (Belgia) - Zeljeznicar Sarajevo (Bosnia-Herţegovina) 2-1

Athletic Bilbao (Spania) - Inter Baku (Azerbaidjan) 2-0

West Ham United (Anglia) - Astra Giurgiu (România) 2-2

Belenenses Lisabona (Portugalia) - IFK Goteborg (Suedia) 2-1

Hajduk Split (Croaţia) - Stromsgodset IF (Norvegia) 2-0

Sampdoria Genova (Italia) - Vojvodina Novi Sad (Serbia) 0-4

Southampton (Anglia) - Vitesse Arnhem (Olanda) 3-0

Wolfsberger AC (Austria) - Borussia Dortmund (Germania) 0-1.

Partida FK Kukesi (Albania) - Legia Varşovia (Polonia) a fost suspendată definitiv în minutul 51, la scorul de 1-2.

Meciurile retur se vor disputa la 6 august.

                                                       Cristi SOMEŞAN

Semnificaţii istorice pentru 31 iulie

În 1938 s-a născut actorul Nicu Constantin. A jucat în peste 30 de filme de scurt şi lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune. În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate: "Secretul lui Bachus", "Alo, aterizează străbunica!", "Ministerul comediei", "Grăbeşte-te încet". A murit la 15 septembrie 2009.

1784 - A încetat din viaţă filosoful şi scriitorul francez Denis Diderot: "Tatăl de familie", "Călugăriţa", "Nepotul lui Rameau", "Cugetări filozofice".

1914 - S-a născut actorul francez Louis de Funès. Într-un sondaj de opinie din 1968 a fost votat cel mai popular actor francez. Majoritatea filmelor sale de succes, ca de exemplu cele din seria "Jandarmul din Saint-Tropez", sunt bazate pe gaguri vizuale; deşi de Funès putea interpreta şi roluri serioase cu o subtilitate suficientă, a fost renumit mai ales pentru grimasele şi expresiile faciale exagerate. (d. 27 ianuarie 1983).

1944 - A încetat din viaţă Antoine de Saint-Exupéry, romancier, eseist şi reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii "Micul Prinţ", una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi. (n. 29 iunie 1900).

1957 - A intrat în funcţiune primul reactor atomic românesc

2006 - Fidel Castro i-a cedat puterea fratelui său, Raul Castro.

                                                                               I.I.D.

ASA Târgu Mureş şi Astra Giurgiu joacă astă-seară în turul III preliminar din Europa League

ASA Târgu Mureş își începe aventura europeană pe propriul teren împotriva fracezilor de la Saint-Etienne în turul trei preliminar din Europa League, de la ora 21:00, în direct pe Digisport 1.

Astra Giurgiu joacă în această seară, de la ora 21:45, pe terenul lui West Ham United, în prima manșă a turului III preliminar UEFA Europa League. Partida va putea fi vizionată pe  www.digisport.ro și la adresa de mobil m.digisport.ro.

ECHIPELE PROBABILE:

West Ham: Adrian – Jenkinson, Ogbonna, Collins, Cresswell – Amalfitano, Noble, Nolan, Jarvis – Zarate, Valencia. Antrenor: Slaven Bilic

Astra: Lung jr. – Queiros, Găman, Geraldo, Junior Morais – Boldrin, Takayuki, G. Enache, Teixeira, De Amorim – Budescu. Antrenor: Marius Șumudică

                                                                                   C.S.