marți, 21 noiembrie 2017

O lume fără Dumnezeu este o lume inutilă


Traim astazi intr-o lume plamadita rau si dospita acru. Teama pluteste peste tot, mai ales peste suflete. Nu mai exista dragoste si respect intre oameni. Nu mai sunt sentimente, nu mai este noblete, a disparut generozitatea. Oamenii sufera fara Dumnezeu si-L cauta, dar sunt luate masuri severe ca sa nu-L afle. Un popor cultivat, constient de drepturile sale este un pericol, iar un om cu credinta, cu idei national-crestine, cu idealuri este un dusman periculos…..un fascist-mistic. Idealul neo-marxistilor de azi care conduc lumea, este formarea de popoare amorfe, incovoiate, care sa nu gandeasca si Doamne fereste! – sa nu ajunga sa actioneze. Legea societatii este dependenta, caci popoarele….oamenii care asteapta cu mana intinsa mila stapanului…..a statului, pot fi struniti fara dificultati.
Progresul materialist, tehnologic si informatic e in plina desfasurare. Copiii se destrabaleaza de micuti si la maturitate sunt deja scarbiti de viata. Nu mai stiu nimic despre Hristos, despre Biserica, nu stiu nici sa-si faca semnul crucii. Dezmatul e general, minciuna a devenit inteligenta, adevarul este ascuns cu strajnicie, omul este indiferent omului. Dar raul cel mai rau, monstruozitaea cea mai mare e alienarea, golul sufletesc, dezastrul moral, moartea visului, idealului si a credintei, uciderea lui Dumnezeu din oameni.
Minciuna, ura, invidia, egoismul, lacomia, nihilismul existential sunt principiile lumii moderne. Razbunarea este nelimitata. Crima de toate felurile este justificata. Alcoolismul, depravarea, drogurile au dus la nebunie si decadenta. Totul este fara noima, fara masura, fara Dumnezeu. Societatea aceasta moderna este exclusiv consumatorista, excesiv materialista, senzoriala, lipsita de ideal si de perspectiva metafizica.
Se vorbeste de cativa ani buni in Europa si in lume de asa zisa criza, dar nimeni nu recunoaste ca toate aceste manifestari de criza, sunt de fapt dovada esecului de a realiza o lume fara Dumezeu, fara sfintenie si fara perspectiva vesniciei. Dezastrele politice ideologic-materialiste, cultural-ateiste, economice, moral-libertiniste, filosofic-ateiste….toate acestea au iesit de sub controlul omenirii si vestesc un sfarsit de epoca, obligandu-i pe oameni sa-L regaseasca pe Dumnezeu, sa se redescopere pe ei insisi si sa se reorienteze spre un mod de viata crestin.
Omul si-a construit o civilizatie orgolioasa, o lume materialista….care acum e insuportabila, o istorie ateista – si istoria a devenit neant. Omul azi a ajuns o cifra, o unealta teleghidata, o fiara dresata. S-a ajuns in lume la robia absoluta, care supune puterii supreme si atotstiutoare atat constiinta cat si viata, atat societatea cat si individul. Acesta este satanismul pur….stiinta materialismului istoric, care determina istoria si constiintele oamenilor si nu permite nici o exceptie si nici o rezerva. Ateismul materialist al societatilor asa zis democratice de azi, este fundamentul tiraniei celei mai cumplite din istorie. De aceea omul trebuie sa nu aiba Dumnezeu, sa renunte la libertate si sa se supuna noilor legi. norme si prevederi democratice….care nu sunt altceva decat legalizarea robiei depline. Politicienii si guvernantii de azi nu admit libertatea spirituala a omului religios, de aceea ei urasc mai mult decat orice pe Hristos, Omul-Dumnezeu Care a restaurat fiinta si constiinta umana.
Si totusi in secolul acesta se frange din nou istoria la toate nivelele si toate domeniile, caci criza spirituala a ajuns la apogeu si oamenii…..chiar daca doar o parte s-au reintalnit cu Dumenzeu. In focul prigonirii lumea se curata si se intoarce la Hristos. Stiinta si tehnica dovedesc ca se pot construi cu putin efort piramide si zgarie nori. Factorii spirituali arata ca este cu mult mai greu a zidi o lume noua, o conceptie noua despre viata. Reorientarea gandirii umane, regasirea ordinii reale a valorilor si reactivarea resorturilor sufletesti sfinte este cel mai lung, mai greu si mai chinuitor act uman. Dar cu Dumnezeu toate sunt cu putinta.
Dumnezeu este realitatea care doare si umple de nadejde omul secolului nostru. Nu putem continua fara Dumnezeu !!!
Cristian Ardeleanu 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu