Şi dacă Dragnea îşi dă demisia?!

 Gabriela Firea nu glumeşte deloc când îi cere lui Liviu Dragnea să se retragă din funcţia de preşedinte al PSD. Argumentele sale sunt puternice şi se pot sintetiza simplu: Dragnea una vorbeşte pe faţă şi alta decide prin spate.

De fapt, doamna Firea a surprins una din caracteristicile tuturor politicienilor. Nimeni, niciun lider nu a reuşit să se menţină pe podium dacă nu a lucrat în spatele uşilor închise, dacă nu a manipulat luarea unor decizii.

Nu spune nimic nou când afirmă că Liviu Dragnea se consultă doar cu două-trei persoane, şi acelea din afara partidului. Toţi şefii de partid fac la fel.

La fel procedează toţi şefii de instituţii, toţi miniştrii, toţi primarii, toţi preşedinţii de consilii judeţene, toţi liderii organizaţiilor judeţene ale tuturor partidelor. Şi, lucru esenţial în chestiunea de faţă, la fel procedează şi Gabriela Firea. Adică factorul acuzator.

Aceeaşi persoană care îl acuză pe şeful ei politic că se consultă cu persoane din afara partidului a fost la rândul ei consiliera unui candidat prezidenţial, la alegerile din 2000, a candidatului CDR Mugur Isărescu.

|inând seama de declaraţia fermă că este de stânga, episodul Isărescu o contrazice, respectivul fiind candidat al unei alianţe de dreapta.

Aceste simple inadvertenţe nu conduc la ideea că nu ar avea dreptate, că nu spune adevărul. Liviu Dragnea are chiar mai multe păcate decât cele enumerate de Gabriela Firea. Asta nu înseamnă că dintr-o dată, cuprins de remuşcări, liderul PSD va face un pas în spate, şi, făcând o reverenţă, va invita pe cineva să-i ia locul.

Cam aşa cum a făcut Victor Ponta. În ciuda lipsei de caracter care i se imputa, în ciuda imaturităţii politice evidente, precum şi a unei viclenii juvenile, dar periculoase, Victor Ponta a făcut pasul în spate. Şi, reverenţios, l-a invitat pe Dragnea să-i ia locul.

Dar să presupunem că Dragnea îşi dă demisia, iar Gabriela Firea îi ia locul. Odată instalată la cârma unui partid ca PSD, va constata, dacă nu cumva deja ştie, că nu se va putea menţine pe cel mai înalt scaun din partid decât recurgând exact la aceleaşi practici, adoptând exact acelaşi sistem de conducere ca fostul lider.

Nu este vorba despre doctrina partidului. Lui Ludovic Orban i se reproşează acelaşi lucru, că îşi conduce partidul împreună cu un mic grup.

Dacă Dragnea şi-ar da demisia s-ar mai câştiga încă ceva. Conform ultimei măsurători a corupţiei din UE, ţara noastră, România noastră coruptă, nu mai este pe primul loc. A pierdut 17 poziţii în topul corupţiei.

Cum este posibil aşa ceva? Ce vor spune protestatarii? Ne-au depăşit 13 ţări printre care Italia, Spania, Grecia, Bulgaria, Ungaria. Te pomeneşti că au fost bune protocoalele, iar Laura Codruţa Kovesi chiar a fost un bun şef al DNA.  Sau poate că este valabilă reciproca: a scăzut corupţia datorită desecretizării protocoalelor şi eliminării din sistem a generalului Coldea, a lui George Maior, a fostei şefe DNA.

Dacă se retrage şi Dragnea te pomeneşti că mai pierdem vreo cinci-şase poziţii şi ajungem la coada clasamentului. Dacă nu vom mai fi cea mai coruptă ţară din UE, ce alt titlu de nobleţe ni se va rezerva?

Şi totuşi, atât cel mai mare partid cât şi restul partidelor au nevoie de o epurare drastică. În primul rând ar trebui excluse mediocrităţile şi abia în al doilea rând corupţii.

Ca să fim puţin ipocriţi, şi din cauza mediocrităţilor care populează instituţiile publice am pierdut locul fruntaş în UE la corupţie.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş