Poezii de Mihai EPLI

Nașterea geniului

In memoriam Nichita Stănescu

Ne-ai învățat să iubim
Să suspinăm și să gândim -
Din femeie ai făurit un astru
Care îmbrățișată cerul albastru

Pustietate

Străzile devin din ce în ce mai pustii
În casă stau feriți, înfricoșați oamenii,
Socializarea și depanarea de amintiri
Dispare pe plan global din cauza acestei pandemii

Înserare

Adoarme în liniște soarele
Sora sa:
Luna albastră ce încarcă stelele
În noptea asta albastră
Îmbrățișează melancolia mea

Luna albastră

Luna albastră
Prin înfățișarea ei măiastră
Azi noapte îmbrățișează
Stelele ce luminează
Bolta cerească -
Natura linistită așteaptă
Renașterea sa
Din cercul ce crează
Nemurirea

Nebunie colosală

Omenirea și-a pierdut gândirea
Știrile actuale crează nebunia
Panicați suntem cu toții
Și nu ne mai găsim fericirea -
În casă ne retragem, izolați
Așteptând mântuirea

Bat clopotele bisericii
Ruga preoților ajunge
În cerul albastrtu
Creat de Dumnezeu
Pentru a noastră ocrotire
Căci un virus se naște
Născând o pandemie
În sufletul omenirii