marți, 31 mai 2022
1812, sau Basarabia cu gratii la cer
de Gheorghe Pârja
În cele câteva zile petrecute la Iași, în numele
Poeziei, m-am întâlnit și cu prieteni de peste Prut, scriitori cu un serios
palmares valoric. Și Nicolae Spătaru și Grigore Chiper au fost la manifestări
literare în Maramureș. Cu ei l-am evocat pe scriitorul și patriotul Nicolae
Dabija, cel care a însemnat timpul istoric trăit cu curaj, viziune și asumare.
Totul în numele Basarabiei și al spiritului românesc. Destinul lui a fost între
jertfă și izbândă. Nu uit discursul poetului Nicolae Dabija, din curtea mea
părintească din Desești, despre nefastul an 1812. Mi l-a dăruit ca apoi să fie
publicat în presă. Se împlineau 200 de ani de atunci. Acum se rotunjesc 210
ani. Extrag câteva idei din celebrul articol. Toate relele care au năvălit
peste Basarabia se trag de la Tratatul semnat la 16 mai 1812, de turci și ruși,
fără să fie consultați basarabenii. Scrie Nicolae: „Fără voie ne-au fost și
nouă, celora dintre Pruturi, despărțirea de frați, de surori și de părinți,
când s-a tras prin mijlocul limbii române, prin sufletul nostru, prin dorul
nostru, prin sângele nostru un gard de sârmă ghimpată, care ne mai pecetluiește
destinele.”
În manualele de istorie a Moldovei, scrise după 1940
de către ruși sau de mercenari plătiți, se spune că ruperea Basarabiei și a
altor teritorii din preajmă a fost „un act progresist.” Atunci, în anul 1812,
mareșalul Mihail Kutuzov, marele conducător de oști rusești, le-a spus
basarabenilor: „Nu vă voi lăsa decât ochii, ca să plângeți.” Jugul rusesc a
fost de zeci de ori mai greu decât cel turcesc. Rușii creștini au pus în
Basarabia biruri mai mari decât turcii păgâni. Se mai știe că turcii nu se
puteau stabili în Principate, pe când rușii au dat năvală ca să schimbe
componența etnică a Basarabiei. Rușii au împânzit Basarabia cu preoți militari,
care i-au înlocuit pe preoții moldoveni, au interzis limba română în oficierea
serviciului divin, au ars cărțile noastre, au interzis numele noastre. Cine era
Moraru devenea Melnic. Turcii nu aveau dreptul să cumpere proprietăți în
Moldova. Rușii au cumpărat, la preț de nimic, sate, moșii, pământuri, conace,
mori.
Se mai întâmplă și astăzi în România. Basarabenii au
primit pământuri în Siberia. Cărturarii și preoții și călugării din Basarabia
ocupată scriau despre starea de spirit a poporului, pe marginea cărților vechi
care încă se păstrează în marile biblioteci. Că nici Dumnezeu nu a dorit
ruperea țării în două, vorbesc aceste înscrisuri. În acel an, 1812, Moldova de
pe cele două maluri de Prut a fost bântuită de holera adusă de armatele
țariste, apoi țara s-a pomenit acoperită de ape, a fost încercată de alunecări
de pământ, a fost zguduită de cutremure. Scrie pe un Penticostar: „Să se știe
că am însemnat aicea de când s-a cutremurat pământul, înainte până a nu pune
moscalul hotar Moldovii Prutul.”
Mihai Eminescu a scris despre calvarul acestui
pământ voievodal: „Auzi?! Departe strigă slabii/ Și necăjiții către noi/ E
graiul blândei Basarabii/Ajunsă-n ziua de apoi.” Diplomatul Valeri Kuzmin, pe
atunci ambasador al Federației Ruse la Chișinău, felicita cu cinism „poporul
moldovenesc” cu prilejul împlinirii „a 200 de ani de prietenie dintre Moldova
și Rusia.” Realitatea istorică a fost alta. Nu a fost prietenie, ci jaf,
suferință, deportări, umilire, masacre. Crede Nicolae Dabija că ziua de 16 mai
1812 este ziua cea mai tristă a istoriei noastre. În cei 210 ani, câți s-au
împlinit în acest an, tristețea Basarabiei a reușit să se salveze de două ori:
în 1918, când s-a unit cu Țara, și în 1991, când s-a rupt de imperiu. Acum,
mândra Basarabie stă din nou în capcana imperială. Din nou se dorește o
Basarabie cu gratii la cer, cum spunea Nicolae Dabija.
Să nu uităm că expansiunea țarilor Alexandru I și
Ecaterina a II-a viza atât Moldova toată, cât și Valahia. Urmașul lor, Putin,
cel care a invadat Ucraina, lansează ciudate proiecte de cucerire. Care seamănă
cu gândurile țariste. Să nu uităm asta! Să nu-l uităm nici pe scriitorul,
patriotul Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, care s-a stins
din viață anul trecut. Și care mi-a dăruit textul de luare aminte, din care
v-am povestit și eu câte ceva. Care ne poate fi lămuritor pentru vremurile de
astăzi.
De 1 Iunie la Vișeu de Sus
Centrul Cultural-Social Vișeu de Sus îi poftește pe copii, alături de părinți și bunici, în 1 Iunie, la distracție. Pentru sărbătoriții zilei s-au pregătit ateliere distractive, tobogan gonflabil, jocuri, baloane, spectacole și surprize dulci.
Iar de la ora 17.00, copiii vor avea parte de o
întâlnire de neuitat cu îndrăgitele mascote Disney.
Activitățile se vor desfășura la Casa de Cultură,
directot Pop Anuța, și în funcție de condițiile meteo, pe platoul din fața
instituției și din zona parcului nou.
Sursa:
Centrul Cultural-Social Vișeu de Sus
Ziua Copilului – sărbătorită în Satul de pe deal
Azi, 1 Iunie 2022, cu ocazia celebrării Zilei Copilului, Consiliul Județean Maramureș, prin Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Salvamont Maramureș și Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», organizează o serie de activități dedicate copiilor, pentru ca aceștia să se bucure de această zi specială alături de părinți, bunici și prieteni.
Între orele 10:00 și 12:00, Muzeul de Etnografie
împreună cu Palatul Copiilor Baia Mare organizează ateliere de pictură, de arte
textile și confecții, iar de la ora 12:00 copii sunt invitați să participe la
Cercul de dans popular. Aceste activități se vor desfășura la Muzeul Satului
din Baia Mare.
Tot în Satul de pe Deal, echipa Salvamont Maramureș
a pregătit mai multe ateliere în cadrul cărora copiii vor învăța cum să fie
pregătiți pentru drumeții, și anume: acordarea primului ajutor, cum ne pregătim
bagajul pentru munte, echipamentul necesar pentru drumeții, cum apelăm
Dispeceratul Național Salvamont și multe alte informații utile și interesante
pentru ieșirile în natură.
Activitățile organizate de salvatorii montani se vor
desfășura pe parcursul a trei zile, 1, 2 și 3 iunie, în intervalul orar
10:00-16:00.
Și Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia
Mare» a pregătit un program special, cu intrare gratuită pentru copii, în 1
Iunie, între orele 11:00-13:00, respectiv 14:00-16:00.
Cei mici sunt invitați să participe la atelierele de
creație Păsări, a căror tematică este inspirată de motivele picturale și cromatica
lucrărilor din patrimoniul muzeului. Participanții vor putea crea, îndrumați de
către educatorul muzeal Emese Bonta, modele tridimensionale inedite și picturi
originale ale vietăților înaripate.
Participarea se face pe baza unei înscrieri
prealabile la adresa de e-mail muzartbm@yahoo.com. Atelierele sunt destinate
copiilor cu vârsta între 6-14 ani, iar numărul maxim de participanți este de 12
participanți/atelier. (o.m.)
Îndemn spre lectură – cărți din colecția ”Raftul Denisei”
„Orice om are literatura sa personală” – spunea Aldous Huxley, scriitor și filosof britanic.
Colecția „Raftul Denisei” de la editura Humanitas
este spațiul editorial eterogen în care își găsesc loc de exprimare autori a
căror voce literară poartă amprenta viziunii lor personale despre lume și în
care fiecare cititor își poate identifica un suflet și o voce interioară
înrudite.
La Compartimentul „Multiculturalia” de la Biblioteca
Județeană ”Petre Dulfu” din Baia Mare găsiți spre împrumut numeroase noi
apariții din această colecție.
Sursa: Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare
Liviu Pleșoianu: „6 miliarde de euro, ar putea hrăni și întreține, tot anul 2023, 1 milion de copii și bătrâni care se culcă zilnic flămânzi!”
În 2021, PIB-ul României a ajuns la aproximativ 240 de miliarde de euro. 2,5% dintr-un PIB similar, adică 6 miliarde de euro, vor merge către achiziționare de armament în 2023. Aceiași bani, 6 miliarde de euro, ar putea hrăni și întreține, tot anul 2023, 1 milion de copii și bătrâni care se culcă zilnic flămânzi! 6.000.000.000 : 1.000.000 = 6.000 de euro pe an pentru o persoană. 6.000 : 12 = 500 de euro pe lună pentru o persoană. Adică: aproximativ 2.470 de lei pe lună. Rotunjit, asta ar însemna cam 80 de lei pe zi, pentru hrană și întreținere. …Sigur, acestea sunt calculele pentru 1 milion de copii și bătrâni. La 2 milioane de oameni, evident, am avea jumătate – adică 40 de lei pe zi. Dar tot ar fi un mare ajutor!
…Ei bine, acești bani nu se vor duce către acești
oameni amărâți. Ei vor continua să sufere de foame, de boală și de frig. În
schimb, vom avea arme, arme, multe arme… Din banii NOȘTRI, dar fără acordul
nostru! …Pentru că ceea ce numesc unii DEMOCRAȚIE e doar o ILUZIE bine fardată!
Practic, REAL, oamenii NU ALEG NIMIC!
Autor:
Liviu Pleșoianu
MEDALION LITERAR - INA DUMITRESCU
Curcubeu de mai