O veste bună, una rea

Numărul firmelor cu capital străin a crescut în primele luni ale acestui an cu 32,7%, faţă de primele luni ale anului 2021. O veste bună. În primul trimestru al acestui an, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4,676 miliarde euro, cu 71% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2021. O veste rea.

Urmând această reţetă, ar trebui să găsim o veste bună. Nu ne dă voie Consiliul Fiscal care recomandă guvernului să crească taxele şi impozitele. Deci, o veste rea.

Avem însă şi o veste bună, însă nu priveşte pe toată lumea, ci doar firmele şi angajaţii din domeniul industriei prelucrătoare care a înregistrat o creştere a comenzilor cu 22,5%, mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2021. Vestea proastă este că s-a scumpit materia primă, fier, lemn şi ce se mai foloseşte în această industrie, precum şi energia electrică, gazul etc. O veste rea pentru toată lumea, mai ales pentru cei care trebuie să plătească rate la creditele luate: indicele Robor a urcat săptămâna trecută la 5,50% pe an. Nu sunt prea multe motive de bucurie nici în sectorul agricol. Efectivele de bovine, porcine, ovine şi caprine este în scădere faţă de anul trecut, în schimb este în creştere sectorul păsări.

O ştire amestecată, în care veştile bune şi veştile rele sunt greu de interpretat, se referă la consumul de energie electrică. Astfel, consumul în industrie a scăzut cu 1,1%, probabil datorită economiei pe care au făcut-o firmele, dar consumul pentru iluminatul public a crescut cu 1,3%. Creşterea poate fi cauzată de factorul uman, care a uitat să stingă luminile dimineaţa. Dar per total, consumul de electricitate la nivel naţional a fost cu 2% mai mic. În ceea ce priveşte importul şi exportul de electricitate Institutul Naţional de Statistică anunţă că exporturile au scăzut cu 9,2%, iar importurile de electricitate au crescut cu 13,1%. Nici aici nu stăm bine, importăm mai mult decât exportăm. Ca de altfel la foarte multe produse.

Alegând aproape la întâmplare nişte cifre, ca să nu ne doară capul ar trebui să urmăm recomandarea guvernatorului Mugur Isărescu, adică să bem ceai de tei. De unde toată lumea credea că guvernatorului BNR îi arde de glume, vine domnul Popa tot de la Banca Naţională, şi explică mai pe îndelete cum stă treaba cu ceaiul de tei. Nu e o glumă cum părea, ci are o semnificaţie mult mai profundă. Iată ce scrie domnul Popa că a vrut să spună domnul Isărescu despre consumul de ceai de tei, ca remediu la necazurile zilelor noastre: “Semnificaţia mesajului cu ceaiul de tei este una mult mai profundă: atacă problema anticipaţiilor inflaţioniste, pentru că BNR nu vrea să întâmpine o problemă suplimentară prin canalul anticipaţiilor”. Corect spus. Dar să vedem ce înseamnă “anticipaţiile inflaţioniste”?

Dacă domnul Isărescu s-a limitat să arunce doar o cană de ceai de tei fierbinte în cazanul fără fund al neîncrederii populaţiei în măsurile luate de guvernanţi şi BNR, domnul Popa dă explicaţii convingătoare despre ce înseamnă anticipaţiile inflaţioniste: “dacă ar mai exista episoade de isterie, atunci populaţia ar putea crede, incorect, că episoadele vor tot continua şi că preţurile vor continua să crească, crez ce ar face rău tot populaţiei. Deci isteria ar creşte preţurile, iar creşterea preţurilor ar crea şi mai multă isterie. Panica ar crea panică, iar anticipaţiile viitoare s-ar hrăni cu anticipaţiile curente, pentru că inflaţia se hrăneşte cu inflaţie dacă Banca Centrală nu ia măsuri”. Am citat la greu pentru că numai astfel putem afla pilda guvernatorului Isărescu despre ceaiul de tei. Oare unde ar trebui să includem pilda cu ceaiul de tei şi explicaţiile ulterioare, la veştile bune sau rele? Să sperăm că cititorii noştri vor înţelege mai mult decât noi despre inflaţia care se hrăneşte cu inflaţie şi despre anticipaţiile viitoare care se hrănesc cu anticipaţiile curente. Nu era mai simplu pentru domnul guvernator al Băncii Naţionale să pună degetul pe rană şi să lase ceaiul de tei pentru băutorii curenţi de ceai de tei?

Acestea fiind spuse, trecem şi ceaiul de tei la veştile rele.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş