Alegerile din Polonia, un model pentru România

 

De zeci de ani, Donald Tusk şi Jaroslaw Kaczynski domină politica Poloniei. Din foşti aliaţi au devenit inamici.

Partidul lui Kaczynski, Lege şi Ordine (PiS), anti-european, calificat de Tusk drept „întruchiparea răului” însemnând doar „patologie şi bande”, partid care îşi îndeamnă şomerii să-şi bată soţiile şi copiii ar trebui „eradicat moral”.

Donald Tusk, este preşedintele Coaliţiei Cetăţenilor ( KO), aflat în opoziţie.

Duminică polonezii au ales între aceste două partide. Vor urma încă patru ani de restauraţie, cum spunea pe vremueri Ion Iliescu despre regele Mihai şi CDR, patru ani de revoluţie conservatoare, sau victoria va fi al fostului preşedinte al Consiliului UE, Donald Tusk.

În sondajele dinainte de scrutin PiS conducea cu 37%, urmat cu 29% de KO. Însă înainte de alegeri Donald Tusk reuşise să realizeze o largă alianţă de opoziţie.

Cum arată rezultatele? La ieşirea de la urne, sondajul arăta că partidul i-liberal a lui Kaczynski a obţinut 36,1% în timp ce formaţiunea lui Tusk a obţinut 31,6%. A Treia Cale a obţinut 13%, iar Noua Stângă 8,6%.

Prin urmare, polonezii care au votat partidele democratice au avut o noapte de bucurie. Partidul lui Kaczynski va fi înlăturat de la putere şi astfel Polonia se va reapropia de politica UE, slăbind astfel forţa partidelor suveraniste, de genul Fidesz din Ungaria, Smer-SD din Slovacia sau Italexist din Italia etc.

Ceea ce se remarcă este prezenta mare la vot. Cu câteva săptămâni în urmă în Slovacia prezenţa la vot a fost de 68,5%, duminică 15 octombrie în Polonia a fost o prezenţă foarte mare, de 72,9%, iar în urmă cu un an în Ungaria de asemenea a fost o prezenţă mare, de 68%.

Înainte de rezultatele acestor alegeri organizate după pandemie, după izbucnirea războiului din Ucraina, se poate trage concluzia că şi la alegerile din România din 2024 se vor prezenta la vot un mare număr de alegători. Pe cine va favoriza acest lucru?

Este clar că situaţia internaţională, foarte critică, războaiele, crizele, îi determină pe cetăţeni să se prezinte la urne într-un număr mai mare decât în trecut sperând că voturile lor vor contribui la instalarea unor guvernări mai bune.

Potrivit sondajelor, şi în România prezenţa la alegerile din 2024 va fi foarte ridicată. Doar 23% din respondenţi declară că nu se vor prezenta la vot, între 50 şi 60% spun că vor merge sigur la vot, iar între 15% şi 23% se mai gândesc. Aşadar se poate estima o prezenţă de peste 60%.

Dacă la alegerile parlamentare din 2020 s-au prezentat la vot doar 31,5%, este foarte posibil ca la următoarele alegeri să se dubleze numărului de votanţi. În raport cu alegerile trecute, prezenţa fiind foarte mare s-ar putea ivi surprize mari.

O prezenţă mai mare cu siguranţă va influenţa toate rezultatele celor patru tipuri de alegeri. Alegătorii, în ciuda neîncrederii în partidele politice, speriaţi de cursul situaţiei internaţionale, îşi vor îndrepta atenţia către partidele pe care le cred mai serioase, capabile să asigure stabilitatea politică.

Teama de război va scoate lumea la vot. Este posibil ca partide de tipul AUR să piardă din ce în ce mai mult încrederea cetăţenilor, aceştia îndreptându-se spre PSD şi PNL, partide clasice care, într-o formulă sau alta, s-au aflat mereu la guvernare.

Politicienii români ar putea învăţa ceva analizând rezultatele alegerilor parlamentare din Polonia. Donald Tusk a reuşit să-şi apropie partidele de opoziţie, şi astfel va reuşi să formeze o majoritate parlamentară pentru formarea guvernului.

Prin cooptarea lui Victor Ponta în echipa premierului Ciolacu, deja se profilează o alianţă sau o fuziune prin absorbţie a Pro România în PSD.

Fără o largă alianţă PNL riscă să contribuie la risipirea voturilor electoratului de drepta, sau să spunem anti-PSD şi anti-AUR.

O alianţă poate aduna la un loc formaţiunile disidente PMP şi Forţa Dreptei, precum şi puzderia de partide care îşi fac apariţia doar în timpul campaniilor elctorale.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Satu-Mare