de Nelu Danci
Voinicul ce este-n poză,
E nepoțelul BOGDĂNEL,
Se plimbă căci el adoră,
Frică nu are de fel.
De văcuța mititică,
Ce-i numită Pralin,
E vioaie și drăguță,
Dar merge cam câtilin.
Sunt în Franța, o duc bine,
Bogdănel la casa lui,
Cu părinții, știe orcine,
Este cool, cum să vă spui.
Iar când este sărbătoare,
Și acasă nu muncesc,
Mai pleacă la o plimbare,
După care, se odihnesc.
Mai multe eu nu vă spun,
Să ziceți că îl laud eu,
Dar nepoțelu-i băiat bun,
Așa a fost, tot mereu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu