de Gheorghe Pârja
Ca unul care am avut norocul profesional să fiu la
Sarajevo, imediat după încetarea conflictului interetnic din fosta Iugoslavie,
tresar la orice răbufnire din această zonă. Fiind cartiruit la Zenica, la
Batalionul comandat atunci de regretatul colonel Augustin Moldovan, am ajuns pe
muntele Igman, unde erau instalate baterii de artilerie, care au răvășit o bună
parte din capitala Bosniei-Herțegovina. Cea mai tristă imagine este ruina
Palatului de Iarnă, unde, în 1984, au avut loc Jocurile Olimpice. Am fost cu
maiorul Nistor, adjunctul colonelului Moldovan, prin corturile misiunii KFOR
(Kosovo Force), care avea rostul de a menține pacea în acea zonă a Balcanilor.
Atunci am înțeles, la fața locului, detalii din gravitatea conflictului dintre
Kosovo și Serbia.
De aceea, în aceste zile, când am auzit că au avut
loc în nordul Kosovo, o zonă populată majoritar de etnia sârbă, conflicte între
forțele de ordine locale și trupe paramilitare sârbești, mi-am adus aminte de
discuțiile mele cu militarii români din acea misiune. Căpitanul Mărgineanu îmi
spunea că acolo atmosfera va fi multă vreme tensionată. Și a avut dreptate. Se
întâmpla în urmă cu mai bine de două decenii. România a optat pentru organisme
europene, care să ne asigure ceva liniște și progres. Eu sunt pentru această
direcție. Adică NATO și Uniunea Europeană. Numai că a izbucnit războiul din
Ucraina. Care a provocat noi orientări, chiar în rândul statelor care au aderat
la aceste forme de protecție națională.
Recent s-au încrâncenat relațiile dintre Kiev și
Varșovia. Dacă până în urmă cu puțin timp între Ucraina și Polonia au fost
relații de alianță declarată, acum se vede tensiunea. Am urmărit cu atenție
această neliniște europeană. Întâlnirea dintre președinții Poloniei și
Ucrainei, Andrzej Duda și Volodimir Zelenski, din 19 septembrie, a fost
anulată, invocându-se decalaje de program. Motivul real îl reprezintă răcirea
bruscă a relațiilor dintre cele două țări. Polonia a anunțat că prelungește
unilateral embargoul asupra importurilor de cereale din Ucraina. Pe de altă
parte, Ucraina a replicat că va da în judecată Polonia la Organizația Mondială
a Comerțului. Pe această listă a Kievului se află și Ungaria, și Slovenia.
Se vede că Grupul de la Vișegrad, din când în când,
își arată solidaritatea. Am decupat din discursul președintelui polonez în fața
Adunării Generale a ONU: „Ar fi bine dacă Ucraina nu ar uita că primește ajutor
din partea noastră și că noi suntem o țară de tranzit dinspre și spre Ucraina.”
Un lider polonez a cerut și sprijinul polonezilor pentru ajutorul dat Ucrainei.
Darea în judecată a Poloniei a trezit voci ferme la Varșovia, care nu se lasă
impresionate de gestul Kievului și, spun asta, ar dăuna serios ucrainenilor. Și
s-au exprimat clar că embargoul asupra cerealelor rămâne irevocabil. Este un
adevărat conflict economic. Ca represalii la atitudinea Varșoviei, Ucraina va
interzice importurile de legume și fructe din Polonia. Aceste dialoguri
răspicate aruncă o imagine sumbră asupra unor relații fidele dintre cele două
țări europene. Amândouă privite cu multă atenție de ocheanul Moscovei.
Ca și cum embargoul nu ar fi fost suficient,
Varșovia a anunțat reducerea asistenței sociale pentru refugiații ucraineni.
Citesc pe fluxul de știri că, în 15 octombrie, în Polonia vor avea loc alegeri
parlamentare, iar guvernul premierului polonez se confruntă cu o tot mai mare
nemulțumire a polonezilor față de sprijinul mare dat Ucrainei. Declarația
președintelui polonez în fața presei din New York, preluată de pe
activenews.ro, mi se pare tranșantă și edificatoare pentru a consemna tocmai
neliniștile care cutreieră această parte europeană de lume. Comparația Ucrainei
cu un om căzut în apă, care trage după el alți salvatori, mi-a dat de gândit.
Iată spusa lui Duda despre țara aflată în război, răvășită de ruine și moarte:
„Avem de-a face cu un om care se îneacă. Toți cei care au participat la o
operațiune de salvare a unui om care se îneacă știu că este extrem de
periculos, că te poate trage în adâncuri. Are o forță de neimaginat din cauza
fricii sale, sub influența adrenalinei și poate, pur și simplu, să își înece
salvatorul. Cam așa este și situația dintre Polonia și Ucraina. Țara este
atacată de Rusia, se află într-o situație dificilă și se agață de tot ce
poate.”
În această situație dramatică, Polonia dorește să se
protejeze. Este o atitudine asumată într-un important for internațional, care
dă o altă turnură complicatei situații din această zonă. Ultimele știri parcă
sunt mai optimiste. Ucraina vrea un compromis în privința cerealelor. Rămâne ca
polonezii să găsească o formulă care să-i avantajeze. Mai ales că și Polonia
este cuprinsă de febra electorală. Discuțiile pe teme istorice nu au ce căuta
în acest context tensionat. Să nu se deschidă cutia Pandorei! În aceste
împrejurări, România trebuie să fie foarte atentă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu