O anomalie constituţională, mandatul prezidenţial de cinci ani

Slovacia nu este o ţară mare, listele electorale abia depăşesc patru milioane de alegători, însă aici regăseşti toate orientările politice. Există un partid populist de stânga, un fel de PSD orientat spre Rusia, câştigător al alegerilor, cu 22,9%. Este condus de fostul prim ministru Robert Fico.

Pe locul doi, cu 18%, s-au clasat progresiştii pro-UE, iar locul trei, cu 13% i-a revenit unui partid, Hlas, oarecum similar cu AUR de la noi.

Funcţia de prim ministru este posibil să-i revină lui Robert Fico, însă marea întrebare este dacă la guvernare vor intra progresiştii pro-UE, sau extremiştii. O situaţie care s-ar putea întâlni şi în România dacă după alegerile parlamentare din 2024 PSD va face o alianţă cu AUR. Exclus, spune Marcel Ciolacu. Ceea ce însemnă că şi după viitoarele alegeri PSD şi PNL vor continua colaborarea. Bineînţeles dacă va accepta viitorul preşedinte, ales tot în 2024.

Alegerile din Slovacia arată direcţia spre care se vor îndrepta alegătorii din UE la alegerile pentru Parlamentul European.

Unii alegători vor privi fie spre Bruxelles, fie spre Rusia. După euro-alegerile de anul viitor se va întări grupul de la Vişegrad, Polonia, Ungaria, Slovacia. Este minunat să colaborezi cu un patriot, a spus Viktor Orban după aflarea rezultatelor din Slovacia. România nu s-a alăturat şi nu se alătură acestui grup. Deci aici se termină asemănările cu Slovacia.

Totuşi ar mai fi ceva de remarcat: prezenţa mare la vot, de 68%. Sondajele arată că şi în România prezenţa la urne, mai ales la preşedinţie, va fi una mare, de peste 57%.

Alegerile care trezesc cele mai mari patimi sunt cele locale şi prezidenţialele. După formula constituţională a României personajul-cheie al puterii executive este preşedintele. El desemnează primul ministru cu formarea guvernului. Până acum, indiferent de partidul care s-a clasat pe primul loc la parlamentare, preşedintele a desemnat primul ministru din partidul al cărui candidat a fost. Doar dacă respectivul partid nu reuşea să încropească o majoritate parlamentară, preşedintele desemna o persoană de la un partid concurent.

Aşa se face că preşedintele de dreapta Traian Băsescu s-a văzut nevoit să coabiteze cu primul ministru de stânga Victor Ponta. La fel şi Klaus Iohannis, în ciuda voinţei sale, l-a miruit ca prim ministru pe fostul lui contracandidat la prezidenţiale Victor Ponta, apoi pe Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă, oponenta lui la prezidenţialele din 2019.

Faptul că mandatul preşedintelui este de cinci ani, iar al parlamentarilor de doar patru ani îi oferă şefului statului ocazia de a „aproba” doi prim miniştri într-un singur mandat şi vreo trei sau patru şefi de guvern în cele două mandate. Din cauza acestei anomalii constituţionale, unică în ţările cu regim democratic, scena politică, şi aşa destul de alunecoasă, îi conferă preşedintelui un ascendent asupra tuturor partidelor.

 Indiferent de clasamentul rezultat în urma alegerilor parlamentare, totul începe şi totul se încheie la Cotroceni. O rămăşiţă comunistă făcută cadou de PSD la referendumul de modificare a Constituţiei iniţiată de guvernul Năstase înaintea alegerilor din 2004.

Nu este pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte. Prelungirea mandatului prezidenţial era făcută în ideea că Adrian Năstase urma să fie preşedinte din 2004 până în 2014. Nu a fost să fie.

Revanşa PSD asupra partidelor de dreapa care din anul 2004 până în 2024 au fost locatarii palatului Cotroceni este posibil să cadă în sarcina lui Mircea Geoană. Fostul candidat prezidenţial învins de Traian Băsescu la alegerile din 2009 este cel mai bine plasat pentru prezidenţialele din 2024.

Presupunând că Mircea Geoană va câştiga alegerile prezidenţiale din 2024, apoi şi pe cele din 2029, înseamnă că până în anul 2034 PSD va rămâne la guvernare. Deja s-a consfinţit o stare de fapt, că fiecare preşedinte îşi reînnoieşte mandatul.

Aşadar după alegerile parlamentare din 2024 preşedintele Geoană va nominaliza un prim ministru PSD, urmând ca la următoarele parlamentare, din 2028, tot el să decidă cine formează guvernul, apoi în ideea că îşi reînnoieşte mandatul, peste patru ani, în 2032 tot acelaşi preşedinte va desemna primul ministru. O poveste de succes brodată pe o anomalie constituţională pe cale să devină realitate. Cu condiţia ca Mircea Geoană să fie desemnat candidat prezidenţial PSD.

Din păcate PNL nu are pregătit un asemenea scenariu.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș