De vrei să știi ce-nseamnă bunătatea,
Întreabă un copil nevinovat,
El este pur și este minunat
Și-n el trăiește pură libertatea.
Copiii sunt comorile cu suflet,
Ce poartă-n ei imense bucurii,
Chiar dacă sunt ei mici, tu om, să știi,
Că au cel mai curat și gând, și suflet.
În ei a pus Înaltul doar frumosul
Și puritatea lumii îngerești,
Ei sunt vitejii crai de prin povești
Și tot ei sunt puterea și prinosul.
Privește ochii mari ca două stele
Și vei vedea acolo doar senin,
Cu strălucirea pietrei de rubin,
Ce poartă raza lumii-n lăcrimele.
Ce-i bunătatea? Te întrebi mereu,
Răspunsul uneori nu-l prea găsești,
Căci prea e plină lumea de povești,
Ce sperie cu ură gândul tău!
Autor:
Aurelia Oancă
17.09.2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu