Mircea Geoană are avantajul experienței și al vocației. Față de Marcel Ciolacu, de Nicolae Ciucă, de George Simion sau de Elena Valerica Lasconi este departe.
Toți la un loc nu pot aduna atîtea ore și experiențe în diplomație și politică. În marea politică și în marea diplomație. Abia învață alfabetul.
Geoană poate face gafe. Ceilalți au o predispoziție masivă spre amatorism și naivitate. Ceilalți au partide care să-i sprijine. Mircea Geoană, nu. Ceilalți au o libertate totală. Se pot folosi de minciuni și exagerări pe seama unor subiecte importante, cum ar fi SUA, NATO, UE și războiul din Ucraina.
La toate acestea, Mircea Geoană este blocat. Nu poate ieși din prestația sa din ultimii ani fără a risca să fie ridicol. Și dacă nu poate spune nimic nou despre NATO, despre SUA, despre Bruxelles sau despre războiul din Ucraina (subiecte la care ceilalți pot bate cîmpii cu grație numai pentru a cîștiga alegători) cu ce dosare poate acumula susținere și voturi?
Cu anti-comunismul? Nu merge! Cu anticorupția? Nici asta nu ține. Prietenia cu Vanghelie nu se uită. Unii nici nu o iartă. Pușcăriașul de Cristian Rizea o să încerce un decont public al relației lor.
Cu ce poate înflăcăra Mircea Geoană un segment important din electorat care să-l ducă în turul doi? Deocamdată, asta îmi scapă.
Cornel Nistorescu, Cotidianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu