13.09.2024
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
Începând cu pensiile cuvenite pentru
luna septembrie 2024, beneficiarii indemnizaţieiart. 1, alin. (3) din Legea nr.
8/2006, au primit indemnizația la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni
anterioare datei de 1 septembrie 2024 și nu la nivelul pensiei cuvenită luni
septembrie 2024, ceea ce este nelegal, așa după cum voi demonstra prin cele de
mai jos.
Prin art. 1, alin. (3) și alin. (4) din„Legea
nr. 8 din 11 ianuarie 2006,republicată, privind instituirea indemnizaţiei
pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori
legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică”, se
prevede (sublinierile îmi aparțin):
„(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul
a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data
solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute
pe ţară, garantate în plată.
(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică
ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”
Până la 1 septembrie 2024, indicatorul „punct de pensie” a stat la baza calculării
pensiilor, prin „Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de
pensii publice”.
Prin Legea 263/2010se prevede:
„Art. 94. (1) Cuantumul pensiei se
determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea
unui punct de pensie.”
Precizarea 1. Până la 1 septembrie 2024, stabilirea pensiilor
s-a făcut în baza Legii 263/2010, pe baza indicatorului„valoarea
unui punct de pensie”.
Începând cu 1 septembrie 2024, Legea
263/2010 a fost abrogată prin „Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023”.
Prin Legea 360/2023se prevede clar, precis și la
modul imperativ că:
„Art. 83. (1) Cuantumul pensiei se
determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea
punctului de referinţă.”
Precizarea 2. Începând cu 1 septembrie 2024, stabilirea
pensiilor se face, în baza Legii360/2023, pe baza indicatorului„valoarea
punctului de referinţă”.
Precizarea 3. Începând cu 1 septembrie 2024:
1) noțiunea de „valoare
a punctului de pensie” nu mai există, ea fiind înlocuită cu
noțiunea de „valoare a punctului de referință”;
2) stabilirea cuantumului pensieiși a oricăror
drepturi care decurg din aceasta, se face numai și numai:
2.1) în baza Legea 360/2023și
2.2) pe baza indicatorului„valoarea punctului de referinţă”.
Precizarea 4.
Comparativ, prevederile art.
1, alin (4) din Legea nr. 8/2006se prezintă astfel:
Până la 1
septembrie 2024, prevederile art. 1, alin
(4) din „Legea nr. 8/2006 aveau
următorul cuprins: |
Începând cu 1
septembrie 2024, prevederile art. 1, alin (4) din „Legea nr. 8/2006 au căpătat
următorul cuprins: |
„(4) Cuantumul indemnizaţiei se
modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a
modificării valorii punctului de
pensie.” |
„(4) Cuantumul indemnizaţiei se
modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a
modificării valorii punctului de
referință.” |
Precizarea 5.
Începând cu 1 septembrie 2024, în baza Legea 360/2023,
prevederile art. 1, alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 8/2006, republicată, au
următorul cuprins:
„(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia
cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării,
dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în
plată.
(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică
ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”
CONCLUZIA:
Începând cu 1 septembrie 2024, în baza Legii
nr. 360/2023, cuantumul
indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului
sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi
două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.
Mai precis, începând cu 1 septembrie
2024, cuantumul
indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului începând cu 1 septembrie 2024și NU din pensia cuvenită titularuluipână la 1 septembrie 2024.
Calculul greșit al indemnizației în discuție poate avea una din
următoarele cauze:
1. Modul eronat de interpretare şi de aplicare
a prevederilor legale în discuție. Personal îmi este greu să cred că aceasta
este cauza deoarece în conducereaMinisterului Muncii sunt și persoane care
elaborează și aplică legile în deplină corectitudine și cu profesionalism.
2. În aceste schimbări legislative din
domeniul pensiilor, care sunt cu adevărat extraordinare, să nu fi fost
prevăzute toate aspectele de reglementat. Spre exemplu, să nu fi fost
actualizatsoftware-ul(programul pe calculator) la noile
prevederi de calcul a indemnizației în discuție.
Totuși, în cazul în care Ministerului
Muncii nu va acorda, așa cum este legal,cuantumul indemnizaţiei la echivalentul a 50% din pensia
cuvenită titularuluiîncepând cu 1 septembrie
2024, un asemenea refuz va genera procese în justiție:
1) mari consumatoare și de bani publici și
2) în care, în mod sigur, Ministerului
Muncii nu va avea câștig de cauză.
Surse documentare de bază:
1.
„Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006, republicată, privind instituirea
indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai
uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de
utilitate publică”.
2.
Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
3.
Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023.
Surse documentare cu relevanță la problema în discuție:
1.
Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, prin care au fost aprobate Normele de
aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
2.
Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 322/2024 pentru
aprobarea Metodologiei de calcul al drepturilor de pensie în aplicarea
prevederilor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate
socială, cu modificările şi completările ulterioare, şi (CE) nr. 987/2009 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a
procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind
coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările şi completările ulterioare,
a prevederilor Acordului Comercial şi de Cooperare între Uniunea Europeană şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al
Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, şi a prevederilor
acordurilor bilaterale de securitate socială la care România este parte, odată
cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 360/2023 privind sistemul
public de pensii;
3.
Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 874/2024 privind
reglementarea modalităţilor de certificare a copiilor documentelor care atestă
vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 şi a copiilor
documentelor care atestă perioadele asimilate, precum şi a existenţei
beneficiarilor nerezidenţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu