Ieri, 15 septembrie, colegii de la PNL și-au votat candidatul la alegerile prezidențiale într-un festival al iubirii de conducător și al înfierării opozanților de peste tot.
La cald, câteva concluzii:
- adversarii dumnealor sunt de toate culorile, stânga, dreapta (oricare altă dreapta), albaștri, verzi, roșii, toți care nu înțeleg rolul de far conducător al PNL.
- o vorbitoare a zis că PNL nu vrea toată puterea Probabil era plecată după infractori prin Europa când toți ceilalți spuneau că PNL va da președintele, prim-ministrul și, dacă e nevoie, Secretarul General ONU.
- au spus pe multiple voci că au resurse umane să dea nenumărate nume de posibili prim-miniștri. Dovada irefutabilă este următoarea: Iohannis, Ciucă, Cîțu au avut nevoie de derogare de vechime de la statut sa candideze. Unde-s resursele? Nu-s...
- un vorbitor a clamat victoria liberală în premieră , după al doilea război mondial, la Slatina! Deci Slatina era Terra Promissa. Bun! Dar tot istoria ne spune că în ultimul secol și un sfert PNL a câștigat alegerile parlamentare în 1901, 1922 și 1937, de 3 ori în 125 de ani. Acum că primul pas a fost făcut, să vedem restul.
- toți vorbitorii au avut o problemă legată de coaliția cu PSD. Aici Crin Antonescu a avut perfectă dreptate: PNL să-și schimbe conducerea iar cei noi să spună ce vor de la PSD. Actualii nu prea au cum, au semnat această coaliție deci mai ușor cu eroismul.
BONUS: ați remarcat că toți de pe scenă au fost în toate echipele câștigătoare, Orban, Cîțu, Ciucă? Punem pariu că îi vom găsi aliniați și în următoarea echipă câștigătoare?
Lucian N. Romașcanu (pe Facebook)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu