Ieri, 21 noiembrie ne-a parvenit o veste tristă! S-a stins din viață scriitoarea Petronela Apopei, după o scurtă suferință, fiind internată în spital cu o boală pe care a dus-o pe picioare. Dumnezeu s-o ierte și odihnească în pace!
*****
Născută
pe 26 iunie 1974, în localitatea Buhalnița, jud. Neamț, domiciliată în mun.
Gheorgheni, jud. Harghita.
Studii:
Facultatea de Litere (Limba și literatura română – Limba și literatura
engleză) din cadrul Univ. „Transilvania” din Brașov, absolventă a
Liceului de Aviație, „Henry Coandă”, din Bacău.
Profesia:
Profesor de Limba și Literatura Română – Limba și Literatura Engleză
Jurnalist
și realizator – prezentator al emisiunii „Cu oameni despre oameni” la
televiziunea Gyergyo Tv din Gheorgheni (în perioada 2004-2008).
Organizator
și prezentator a diferite evenimente culturale, textier, critic muzical.
Volume
de poezii:
·
Iubită
în albastru, ed. Ecreator, Baia
Mare, iunie, 2018 (Colecția Debut)
·
Confesiunile
iubitei în albastru, ed. Ecreator, Baia
Mare, 2019 (Colecția Poesis)
·
Fiorii
iubitei în albastru, ed. Ecreator, Baia
Mare, 2021 (Colecția Poesis).
·
Poemele
P(i)etrei, ed. Rafet, Râmnicu
Sărat, 2023
·
Cântec
dintr-o oază albastră (coautor, Daniel
Luca), ed. Rafet, Râmnicu-Sărat, 2023 (Editat prin obținerea Premiului „Dumitru
Pricop”, la Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu”
– Ediția a XVI-a, 2023)
Volume
de critică literară:
Călător în Țara Cuvântului, ed. eCreator, Baia Mare, 2021 (Colecția
Critică)
În căutarea
infinitului eCreator, ed. eCreator, Baia Mare, 2023 (Colecția Critică)
Contemporani cu veșnicia,
ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2024
Din sufletul cărților,
ed. Casa Cărților, Baia Mare, 2024.
Am
semnat cronici literare, editoriale, dar și prefața / postfața multor volume de
poezii, proză, eseuri, cărți de critică literară.
Redactor
în colectivul redacțional al revistei „Plumb”.
Colaborări
cu revistele: „Plumb”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Urmuz”,
„Detectiv literar”, „Revista Nouă”, „Spații culturale”, „Dunărea de Jos”,
„Cafeneaua literară”, „Expres cultural”, „Litera Nordului”, „Banchetul”,
„Boema”, „Helis”, „Teleormanul cultural”, „Vâlcea literară”, „Thymes”,
„Contrast cultural”, „Ecoul Hangului”, „Amprentele sufletului”, „Oltart”,
„Sintagme literare”, „Freamăt”, „Glasul iubirii”, „Extemporal liric”,
„Clepsidra”, „Literatură și artă” (din Chișinău).
Debut
literar în revista „Țara Hangului”, jud. Neamț, în anul 1994.
Premii
pentru activitatea literară depusă:
·
Premiul special pentru Poezie
„Nicolae Vălăreanu Sîrbu”, primit din partea revistei „Teleormanul cultural”,
Roșiori de Vede, Teleorman, 2021;
·
„Premiul pentru
promovarea valorilor culturale”, oferit de revista „Teleormanul cultural”,
Roșiori de Vede, 2022;
·
Mențiunea I la Concursul
de Poezie „Romeo și Julieta la Mizil”, 2022;
·
Premiul pentru Critică
literară pentru anul 2022, oferit de revista „Literatura și Arta”, din
Chișinău, Republica Moldova;
·
Premiul „Dumitru Pricop”
obținut la Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu”
– Ediția a XVI-a, Râmnicu-Sărat, 2023 – pentru vol. „Cântec dintr-o oază
albastră” (coautor, Daniel Luca);
·
Premiul pentru Critică
literară pentru anul 2023, oferit de revista „Literatura și Arta”, din
Chișinău, Republica Moldova;
·
Premiul „Gheorghe Chivu”
obținut la Ediția Jubileu a Festivalului de Poezie de la Sighetu Marmației,
2023 – pentru volumul „Cântec dintr-o oază albastră” (coautor, Daniel Luca).
·
Premiul Special pentru
Critică literară oferit în cadrul Festivalului Internațional de Creație
„Vrancea Literară”, Focșani, sept. 2024 – pentru volumul „Contemporani cu
veșnicia”:
·
Premiul special pentru
Critică literară „Cristian Livescu” oferit de Filiala Bacău a Uniunii
Scriitorilor din România, în cadrul Festivalului „Toamna bacoviană”, noiembrie
2024 – pentru volumul „Contemporani cu veșnicia”.
Apariții
în peste 3o de antologii.
Referințe
critice despre activitatea și opera literară au scris și publicat, atât în
volume cât și în periodice literar-culturale, sau în emisiuni culturale, următorii
oameni de cultură: Cristina Ștefan, Florin Dochia, Gelu Dragoș, Dumitru
Brăneanu, Viorel Dinescu, Emilian Marcu, Daniel Luca, Nicolae Dina, Daniel
Mariș, Gabriel Cristian Moraru, Theodor-George Calcan, Daniel Marian, Gabriel
Gherbăluță, Dumitru Sîrghie.
Referințe critice:
„Petronela Apopei ne demonstrează cu lirism în volumul Fiorii
iubitei în albastru cum se scrie despre iubire, cu iubire, într-o
culoare albastră – recte, senină. Sub egida lui Eros, uneori elegiace, alteori
cu deschideri primăvăratice, versurile sunt în stiluri diferite: cele cu rimă
demonstrează structuri impecabil ritmate, cele în vers alb ne poartă în
profunzimi sentimentale performant sugerate. Principiul feminin al iubirii –
căci despre el vorbim – în manifestările sale – aici erotice – face parte din
categoriile romantice majore – spunea Mircea Eliade în Eseul Insula lui
Euthanasius. La doamna Apopei, filolog de formație, întâlnim un romantism
scuturat de clișee, inovator, ieșit din banal, ca o trăire superioară: perla
din mine cântă poeme albastre.” – Cristina Ștefan –
revista PLUMB, ian. 2024
„Erotism, lumină, culoare, muzicalitate, dar mai ales suflet
albastru oferă Petronela Apopei în acest volum (în care a cuprins și versuri
din binecunoscutele-i poeme: confesiuni și fiori) uzitând
multe simboluri (mâna dreaptă, mâna stângă, marea, fluturi etc.) și simboluri
cromatice (albastru, galben, roșu), metafore inedite, creând o adevărată oază
de originalitate și frumos de suflet, parcă venind să confirme spusele lui
Franz Kafka: A fi poet înseamnă a fi puternic în metafore. (…) Câmpul
și sfera metaforei fac pe cineva poet.
În peisajul postmodernist arid, steril și plicticos al poeziei
care se vrea cu orice preț lirică (după vorba poetului: cuvinte goale
ce din coadă au să sune) poezia Petronelei Apopei este o oază de bucurie
sufletească, de curgere lirică, de muzicalitate, de înălțare îngerească și
albastru divin, ce au darul să înlumine iadul din inimile noastre, atât de
încercate de nepotrivirile pe care le trăim.” – Dumitru Brăneanu – Suflet
de albastru divin, prefață a volumului de poezie Poemele P(i)etrei
„Se știe de mult că poeta Petronela Apopei beneficiază de o
facilitate moștenită, probabil, genetic, dar și ca rezultat al unei educații
solide: are ritmul muzical înlăuntrul minții ei, rimează lesne și atent, fără
efort, ceea ce îi oferă un acces privilegiat către inima cetitorului, către
butoanele secrete care pornesc în oricine emoții și le îmbogățesc generos cu
sunete, culori și sensuri. Talentul poetic este aici un adaos sine qua
non, precum și cultura lirică, menite să ne conducă pe noi la înalta profunzime
a nivelelor secundare de semnificație, strecurate cu abilitate în spatele
cuvintelor. Altfel, ar răspunde fără greutate întrebării barthesiene ce
text sunt eu?, fiind ea însăși text al unui discurs iremediabil îndrăgostit,
în care chiar forma literară poate trezi sentimentele
închise în orice obiect. Așa că, dacă pornim de la ideea veche a poetului
ca text, nu greșim cu nimic, cuvintele puse în pagină mai departe de către
autoare fiind argumente de necombătut.” – Florin Dochia – Erotică
și retorică, prefață a volumului de poezie Fiorii iubitei în
albastru
„Starea de solaritate, de înmugurire și de rodire îmbracă,
ritualic, aproape fiecare poem al său făcând în așa fel ca poezia ei să fie un
altceva față de ce scriu poetele zilelor noastre. Lipsită de inhibiții, poezia
ei se rostește cu un deget pe buze/ coborând în infern. (…) Cărțile
Petronelei Apopei trebuiesc citite cu maximă atenție și în viitor pentru că te
îndeamnă la subtile cunoașteri ale lumii gândurilor și trăirilor sale.” – Emilian
Marcu – revista Convorbiri literare, ianuarie 2022
„În loc de concluzii… poemele din volumul Poemele
P(i)etrei alcătuiesc un tot liric aflat sub semnul magic al Erosului,
al Luminii. Poezia este o contorsionare de spirit/ o îmbinare de căi ale
binelui,/ o sferă de apă și foc/ este expresia sufletului meu (Poezia)” – Gabriel
Gherbăluță – Blues in blue sau Poezia, izvor de purificare – postfață
a volumului Poemele P(i)etrei
„Cronicile Petronelei Apopei o conduc spre ceea ce Roland Barthes
numea un discours amoureux, asta înseamnă că nu se lasă
deloc atrasă de vreo derivă a inactualului, a popasului în preajma gregarului
cotidian, ci ocupă cu remarcabilă forță locul afirmării valorii, cu argumentele
unei solide viziuni estetice. Ea caută cu acribie și găsește în fiecare operă
supusă analizei mijloacele prin care autorii ajung la obținerea emoției
inerente mesajului conținut de textul, intertextul și subtextul aflat în
dezbatere. Desigur, această abordare presupune și o asceză, o expunere
interogativă către Celălalt (Cititorul) a propriei ființe: ce spui despre mine
în această imagine pe care judecata mea ți-o oferă? Asta înseamnă că se
angajează cu totul în slujba lecturii, încercând a divulga direcții din care să
ne apropiem de o operă literară. Este un lucru pentru care merită din plin
admirația noastră!” – Florin Dochia – Referințe critice –
volumul de critică literară Contemporani cu veșnicia.
GDL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu