Guvernul Bolojan Anapoda...

În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și privilegiile magistraților și securiștilor rămân, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor și cresc substanțial veniturile.

În România, reforma lui Bolojan constă să ia de la săraci și să dea la bogații privilegiați, la magistrați, securiști și la cei cu cumul. În Ungaria se va da a 14-a pensie. În România au scăzut toate pensiile peste 3.000 de lei. În Polonia pensiile vor crește cu 5%. Iar în Germania cu 3,73%. În România, doar prețurile cresc. Pensiile îngheață. Dar toată agenda publică e ocupată de singura preocupare a premierului Ilie Bolojan: pensiile magistraților. Este „dușmanul colectiv”, unul mărunt, de doar 8.000 de judecători și procurori, dar o miză politică uriașă, pe când drama celor peste 4 milioane de pensionari, a căror putere de cumpărare scade de la o lună la alta, este ignorată.

Spre deosebire de România lui Bolojan care a tăiat o treime de pensii și le-a înghețat pe celelalte, Ungaria lui Orban, Polonia lui Nawrocki și Germania lui Merz vor să mărească veniturile pensionarilor.

De mai bine de 2 luni,  România e blocată în saga pensiilor speciale ale magistraților.  Deși este un subiect care ocupă aproape tot discursul public, miza sa economică este mult mai mică decât pare. Din 4,69 milioane de pensionari din România, ponderea „specialilor” este de mai puțin de 10% din total. Aici vorbim despre toate categoriile de pensii și indemnizatii inclusiv militari, veterani de război sau revoluționari. Însă războiul lui Bolojan se dă cu o parte infimă a „specialilor”, respectiv magistrații, care beneficiază doar de 0,2% din totalul pensiilor speciale, respectiv 0,02% din totalitatea pensiilor.

Miza politică e una uriașă și menținerea războiului cu „specialii” în lumina reflectoarelor, trec în umbră celelalte performanțe ale Guvernului Bolojan. 1,8 milioane de români au avut pensiile tăiate începând cu luna august, mamele s-au trezit cu indemnizația redusă, iar studenților li s-au tăiat bursele. Toate aceste măsuri au fost luate în timp record. Fără decizii de neconstituționalitate ale CCR, fără petiții online sau proteste răsunătoare ale societății civile.

Anul trecut, 8,5% din PIB s-au dus pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB doar pentru pensiile speciale.

În același timp, contribuțiile angajaților au adus la buget doar 6% din PIB, generând un deficit de 2,5% – echivalentul a peste 35 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, România cheltuiește cu o treime mai mult decât colectează pentru pensii.

În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar.

România are 4,2 milioane de pensionari – cu pensii micșorate, înghețate, neindexate

În România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare.  Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. De scăzut, însă, nu este nicio restricție. Așa au ajuns 1,8 milioane de pensionari să își vadă veniturile reduse începând din luna august, când Guvernul Bolojan a introdus plata CASS la pensiile peste 3.000 de lei.

Coaliția continuă lupta cu ceilalți speciali

Chiar într-o asemenea situație, coaliția de guvernare nu reușește să iasă din obsesia pensiilor magistraților în lupta sa cu cealaltă putere a statului – magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a insistat ieri că actuala coaliție rămâne pe forma veche a legii pe reforma pensiilor magistraților – în ciuda faptului că proiectul a picat la CCR pe lipsa avizului CSM. Însă Hunor spune că următorii vizați de o nouă reformă vor fi cei din zona militară, MAI și SRI. „Urmează zona militară. Marea majoritate, ca și volum al pensiilor de serviciu, ca să nu folosesc termenul de pensia specială, este în zona militară, jandarmi, Poliție, Armată, SRI și așa mai departe”.

Ce fac vecinii României? Guvernul Orban anunță că oferă a 14-a pensie maghiarilor

În Ungaria, la sfârșitul lunii octombrie, Viktor Orban a anunțat că Guvernul maghiar „lucreză la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare. Conform proiectului, începând cu 2026, pensionarii vor primi o a 14-a pensie lunară pe lângă a 13-a lună în fiecare an, dar introducerea beneficiului se va face treptat. În cele din urmă a venit și anunțul mult așteptat de cei 2,4 milioane de pensionari cu venituri reduse. Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului propunerea privind pensia pe 14 luni. Anunțul vine cu aproximativ jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2026 în care partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza.

Merz vrea să crească pensiile germanilor cu 3,73%

Așa se face că actuala coaliție de la Berlin vrea ca de la 1 iulie 2026 pensiile ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025. Pentru nemți, se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%.

Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în comparație cu cea din România care a ajuns la 9.85% în luna august. Totuși, situația pensiilor din Germania încă este incertă.

Coaliția lui Friedrich Merz riscă să pice pentru că se opune reformei pensiei propusă de cancelarul german. Tot mai mulți deputați din fracțiunea CDU/CSU se pronunță deschis împotriva pachetului de pensii pe care cancelarul Friedrich Merz și ministrul finanțelor Lars Klingbeil intenționează să-l treacă prin Bundestag la începutul lunii decembrie fără modificări.

Pensiile polonezilor vor crește cu 5% în 2026

Spre deosebire de București, Guvernul de la Varșovia a dat anul acesta vești bune pensionarilor. Pensiile au fost majorate de la 1 martie 2025 cu 5,5%.

Pentru 2026, președintele Karol Nawrocki a anunțat un proiect de lege intitulat „O pensie decentă” care va garanta persoanelor în vârstă o creștere a pensiei de cel puțin 150 zloți (180 de lei) pe an.

Așa se face că pensia medie va trece de 700 de euro (3.500 de lei). Nawrocki a subliniat că Polonia în secolul XXI ar trebui să urmărească ca pensia minimă să fie cel puțin 2.000 de zloți, aproximativ 470 de euro.

Polonia beneficiază și de mecanismele suplimentare, a 13-a pensie, o plată unică echivalentă cu pensia minimă, și a 14-a pensie care este un beneficiu anual acordat pensionarilor, egal și el cu pensia minimă.

 Guvernul polonez estimează că indexările și plățile suplimentare vor costa aproximativ 22,8 miliarde de zloți, aproximativ 5,37 miliarde de euro.

Există un proverb înțelept: „Cine n-are bătrâni, să și-i cumpere”. Ai noștri guvernanți prim măsurile luate, vor să-i extermine!

Sursa: Gandul.ro.