de Gheorghe Pârja
Încep acest text cu o imagine de primăvară. În fața
geamului, înflorește un pom miraculos, cu o forță de trezire a spiritului de
rang răvășitor. Cum îi stă bine unui anotimp primenitor al firii. Alături, pe
masă, revista NORD LITERAR, numărul pe luna martie, cu aceleași însușiri
energice, în valoarea textelor, precum anotimpul pe care îl celebrăm. Știu bine
ce spun, revista este de notorietate națională, cu serioase accente din
literaturi europene. Uneori aduce valori românești de peste Ocean, cum se
întâmplă și în acest număr. Dar revista n-a uitat niciodată de scriitorii din
Maramureș. Acesta a fost, și este, programul ei.
La apariția primului număr, în urmă cu 23 de ani, am
scris cuvinte de bucurie intelectuală, deoarece, scriitorii și iubitorii de
literatură din Maramureș, așteptau de multă vreme acest eveniment. Cinste
întemeietorilor, dar mai ales celor care i-au întreținut arderea valorică. Din
păcate, se anunță vremuri îngustate pentru prima revistă de cultură din istoria
Maramureșului. Ca un optimist tăcut, sper să fie doar zvonuri. Iar revista să
rămână cu același statut. Finanțată de Consiliul Județean Maramureș, sub egida
Uniunii Scriitorilor din România. Punctum. Dar să vă răsfoiesc sumarul acestui
număr.
Poemul lunii este semnat de colega de cuvânt, Rodica
Dragomir. Invitatul lunii martie, la rubrica Orfeu, este Vasile Igna, poet,
prozator, editor și diplomat cultural. Născut în Ardusat, Maramureș. Ciclul de
poeme face parte din volumul în pregătire VIVARIUM. Alături, veșnicul inspirat,
parodistul Lucian Perța, cu talentul lui, care nu poate fi răpit. Criticul
literar Irina Petraș continuă odiseea dintre răspunsuri și răspunderi, făcând o
meditație în preajma confesiunii. Spune distinsa autoare: “Cu vorbele poți face
și desface orice. Să prinzi în cuvinte trecătoarele fețe ale lumii mi s-a părut
un joc demn de toată atenția.”
Cuceritorul în mânuirea gândurilor sublime, eseistul
Ion Papuc comentează volumul recent apărut – Scrieri și comentarii 2021-2023,
autor părintele Simion Mesaroș, o inimă mare a comunității de credincioși din
Baia Mare. Cartea sa își are locul printre cele cu omilii, didahii sau cazanii,
spune eseistul. Universitarul Gheorghe Glodeanu ne aduce în atenție cartea
poetului, eseistului, traducătorului, profesorului universitar Radu Vancu, care
vizează răstimpul dintre 2020-2024, perioadă marcată de două experiențe
existențiale teribile. Este vorba despre pandemie și războiul din Ucraina.
Criticul literar Delia Muntean analizează volumul de
versuri ‘Murmur dincolo de tăcere’, scris de Eugen D. Popin, care surprinde
tăcerile împărtășite. Profesoara Daniela Sitar-Tăut scrie despre cartea
Claudiei Mota, Brâncuși, dragostea mea! O vorbă a lui Brâncuși: Nu putem să-l
ajungem niciodată pe Dumnezeu, însă curajul de a călători spre el este important.
Istoricul literar Ovidiu Pecican ne aduce spre știință un pretendent valah la
curțile Europei. Aflați din lectura revistei. Gheorghe Pârja continuă călătoria
prin lumea cărturărească din Cernăuți, oprindu-se în fața operei lui Ilie T.
Zegrea, un autor important din capitala Țării Fagilor.
Dana Buzura-Gagniuc s-a oglindit în dialogurile
Nordului, dialoguri culturale de temperaturi înalte, de la proză la poezie, de
la filosofie la critică. Merită să fiți informați. Poeta și eseista Doina
Uricariu, din New York, publică un amplu comentariu despre trei picturi ale lui
Vlaicu Ionescu, din colecția lui Mircea Eliade, ajunse în colecția doamnei
Elisabeth Brunner. Proza este semnată de Ana Ludușan. Profesoara universitară
Elena Abrudan comentează recentul volum de versuri al poetului Ion Cristofor.
Istoricul literar Mircea Popa îl surprinde pe
scriitorul Horia Bădescu în dinamismul culturii din recenta sa carte „Cafeneaua
îngerilor”. În care stau la masa cu cărți multe și doi maramureșeni de pământ –
Vasalie Dohotar și Gheorghe Pârja. Am evocat și personalitatea poetului-erou
din Băița Băii Mari, Ion Șiugariu, la împlinirea a optzeci de ani de când un
glonț i-a curmat viața în războiul din Munții Tatra. Criticul Constantin
Cubleșan scrie despre preotul-poet Gheorghe Pop, din Seini, decantând o poezie
religioasă în esență și nu în formalitatea expresiei, datorată unei atitudini
tranșant mărturisitoare.
Raluca Hășmășan scrie cu har introspectiv despre
noul volum de versuri al poetului Echim Vancea, „Ni, mă, ni”. Autoarea
descoperă în această carte un spectacol al verosimilului și neverosimilului.
Ana Ardelean comentează romanul Dianei Dobrița Bîlea „Fata cu ochi de lună”.
Apoi, un grupaj de versuri semnat de Cătălina Soare-Hull, Carol-Daniel Sabău și
Doina Coman. Cronica cinematografică aparține Issabelei Cotelin. Studenți de la
Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord – au asigurat traducerile în
limba franceză din lirica românească. Numele lor: Ana-Maria Barta, Alexia Onț,
Myriam-Felicia Marincaș și Ana-Monica Șimon.
Numărul este ilustrat cu lucrări din creația
artistului Vasile Știru. Iar florile din fața geamului sunt frumoase și
ispititoare. Cum este și revista de față.