miercuri, 6 noiembrie 2024

Reprezentanţa Uniunii Scriitorilor Maramureş s-a reunit din drag pentru Cuvântul scris și povestit

Miercuri, 6 noiembrie 2024, la sediul Reprezentanţei Uniunii Scriitorilor, filiala Maramureş, la invitaţia poetului Gheorghe Pârja, președinte și poeta Elena Cărăuşan, co-organizator, a avut loc întâlnirea semestrială a membrilor Uniunii Scriitorilor şi simpatizanţilor acesteia.

 Cu această ocazie au fost aniversaţi poeţii Ioan Dragoş, Nicolae Scheianu şi Alexa Gavril Bâle ( şi prozator autentic). Într-o atmosferă de amiciţie, de prietenie nesimulată, au vorbit apreciativ de cei trei scriitori: Gheorghe Pârja, Dana Buzura-Gagniuc, Florica Bud, Florian Roatiş, Elena Cărăuşan, Nicolae Weisz şi Delia Muntean. Cei trei aniversaţi au primit o diplomă aniversară din partea Uniunii Scriitorilor Maramureş şi mici cadouri cu semnificații mari.

Din păcate atmosfera prietenească a avut de suferit la vestea că până la începutul anului viitor 2025 Reprezentanţa trebuie să-şi caute un nou sediu, deoarece Consiliul Judeţean Maramureş are alte planuri cu acest sediu, ceva legat de turismul maramureșean, dar bine ar fi fost ca în momentul în care le ceri să plece să le dai o altă alternatvă, o altă locație. Cum îl cunosc eu pe actualul președinte al Consiliului Județean cred că se va găsi o soluție, exact cu se găsește mereu când e vorba de partide și de sediile lor. Şi iarăşi mă gândesc cât de lovită sub centură este Cultura maramureşeană, acolo unde tronează portretele lui Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Ioana Ileana Şteţco, Alexandru Ivasiuc şi ceilalţi confraţi, plecaţi dintre noi, amintindu-ne aici şi de: Ion Burnar, Augustin Cozmuţa, Ion Bogdan, Laurenţiu Ulici, Augustin Griguța Botiș, V.R. Ghenceanu, Ioan Es. Pop.

A urmat un moment de lectură, intim și relevant, recitând din creaţia proprie Gheorghe Pârja, Alexa Gavril Bâle, Ioan Dragoş, Nicolae Scheianu şi subsemnatul.

A fost o şedinţă de cenaclu în care s-au depănat amintiri, întâmplări cu scriitori, iar din această clipă această întâlnire-întrunire aniversară devine istorie.

                                                                                        G.D.L.


                                    













 
Galerie foto: Nicolae Scheianu&Gelu Dragoș

marți, 5 noiembrie 2024

Programul economic al liberalilor: „O fasole pentru fiecare!”

Aseară, pnl-u’ și-a prezentat programul/ oferta educațională.

Locul ales: o berărie. Celebră, ce-i drept.. dar….
Cu o seară înainte a fost spectacol cu Tzancă Uraganu… Azi este stand up comedy.
Când ai ministerele Culturii și Educației, ai la dispoziție toate aulele și teatrele din București, ai la îndemână sute de locații și tu alegi o berărie…. e clar că ceva nu e în regulă!
Oare cum s-a desfășurat ,,ședința” în care a fost decisă locația?!? Cam care au fost argumentele prezentării ofertei educaționale în cârciumă?
Ăsta vrea să fie Președinte….
Așteptăm cu nerăbdare prezentarea programului economic… la popotă! Cu programul O-fasole-pentru-fiecare!
Ciucă Președinte!

Mihai Tudose, pe Facebook

Invitație culturală

 




Nici nu își dau seama cât de penibili și neînsemnați au devenit...

Parlamentarii PNL au părăsit, marţi, sala de şedinţă în care membrii comisiilor de specialitate o audiau pe Roxana Mînzatu, propusă pentru funcţia de comisar european din partea României.

La începutul şedinţei, liderul grupului deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a anunţat că parlamentarii liberali nu vor participa la această audiere.
„Deoarece PNL nu a fost consultat în procedura de desemnare din partea Guvernului a persoanei pentru funcţia de membru al Comisiei Europene, grupurile parlamentare ale PNL nu vor participa la această audiere. Noi ne vom retrage", a spus Andronache.
Liderul grupului senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a subliniat că decizia de a părăsi şedinţa nu are legătură cu Roxana Mînzatu, ci cu procedura prin care aceasta a fost desemnată pentru funcţia de comisar european.
„În momentul când s-a pus problema desemnării comisarului european, preşedintele Ciucă l-a rugat pe Marcel Ciolacu să aibă loc discuţii în interiorul coaliţiei şi persoana desemnată să fie agreată de cele două partide. Domnul Ciolacu s-a prevalat de faptul că domnia sa este prim-ministru şi este cel care face nominalizarea şi a desemnat-o pe doamna Mînzatu. Retragerea noastră nu are nicio legătură cu persoana doamnei Mînzatu, are legătură cu procedura utilizată", a afirmat Fenechiu.
Nu le-a folosit la nimic. Cu 35 de voturi „pentru" şi şase „împotrivă", comisiile parlamentare pentru politică externă şi afaceri europene au dat un aviz favorabil marţi, 5 noiembrie, acordând încrederea Parlamentului, pentru Roxana Mînzatu, propusă pentru funcţia de comisar european din partea României.

Sursa: Facebook




Poesis - Daniel MARIAN


 mi-a murit profesoara de geografie

eu pe cine să mai întreb încotro s-o apuc
mi-a murit profesorul de istorie
pe cine să mai întreb cine sunt eu
mi-a murit cea de chimie - pe cine să mai întreb din ce sunt făcut
mi-a murit cel de fizică - pe cine să mai întreb despre mișcare
matematic vorbind mi-au murit toți cei care
m-ar fi putut pune din nou la încercare iar eu
ca propriul meu profesor de sport țopăi
să împrăștii toate aceste umbre de povară
încontinuu ca arlechinul
Toate reac

Întrebări la care președintele Iohannis nu va răspunde niciodată!


- Ați calculat valoarea călătoriilor dvs. la Sibiu?!

- În cîte din cele 520 de sfîrșituri de săptămînă ați dormit la București?!

- Ați calculat valoarea excursiilor în străinătate și numărul zilelor petrecute în afara țării?!

- Ce sume ați încasat pentru dirurne în acești 10 ani?!

- Ce țări visați să mai vizitați?!!!

- De ce ați susținut-o pe Alina Gorghiu la interimatul PNL și la Ministerul Justiției?!

- Alina Gorghiu a recomandat aducerea lui Florin Vasilică Cîțu în PNL și desemnarea lui ca prim-ministru?!

- Aveți o casă în străinătate?! Și unde?!

- După ce ați fost ales și înainte de a fi instalat ați plecat în vacanță pe Coasta de Est a SUA, la Miami. Cu ce oficiali americani v-ați întîlnit și pe ce domenii ați fost brifat?!

- De cîte ori ați fost în acești 10 ani la părinții dvs. în Germania?!

- Dar ei de cîte ori au fost în vizită în România după alegerea dvs. ca președinte?!

- Care a fost diagnosticul pentru care ați fost operat cu anestezie și nu ați comunicat public intervenția chirurgicală?!

- Cînd ați fost anesteziat ați predat prerogativele?!?!

- Cîte ore pe săptămînă ați fost la birou?!!!

- Dacă înțelegeți că a nu răspunde la întrebările populației este mai rău decît să îndrugați cîte ceva?

- Ce demnitari ați considerat că trebuie demiși?!

- Dacă ați discutat vreodată cu un specialist despre „sindromul Asperger”?!

- Dacă ați auzit de intervenții  la magistrați sau de tentative de acest fel în cazul dosarului dvs. de incompatibilitate care a fost suspendat?!

- Care au fost solicitările externe pe care le-ați refuzat?!

- Ce investiții străine ați negociat pentru a fi realizate în România și care s-au și înfăptuit?!!!

- Ce exporturi importante au fost realizate în urma vizitelor și întîlnirilor dvs.?!!!

- Există obligații militare pentru România pe care le-ați semnat și care trebuie să rămînă secrete? Răspundeți cu Da sau Nu.!!!

- Cunoașteți cauzele pentru care Crin Antonescu s-a retras din competiția politică în pragul venirii dvs. la București?!

- Ați primit rechizitoriul procurorului belgian privitor la spălarea de bani din Belgia, în care era implicat PNL cu Eduard Hellvig secretar general?!!!

- I-ați promis imunitate lui Traian Băsescu?!

- Dacă ați cerut vreodată o situație a copiilor la adoptarea cărora ați fost pe post de traducător?!!!

-Dacă ați făcut o donație la o biserică a Cultului Evanghelic aflată în restaurare?  Și dacă da, cît??!!!

- Dacă ați dori să cumpărați ceva aflat în proprietatea FDGR?!!!

- Cum vă explicați că în mai toate dosarele de corupție din campania dvs. de anticorupție s-au prescris sau au fost închise pentru că „fapta nu există”?!!!!!!!!

- Cîte cămine de copii orfani și așezăminte de bătrîni ați vizitat în timpul celor două mandate?!!

- Ați discutat cu Nicolae Ciucă despre candidatura și despre imunitatea dvs.?!!!

 

Autor: Cornel Nistorescu, cotidianul.ro











Selecție foto: GDL

Una bifată, alta la rând, Ungaria ș’apoi noi

 


Ne place sau ba, trebuie să abordăm politichiile. Din păcate, ele influențează total și până la absurd viața noastră, de la economie la social, la cheltuieli…la tot. Într-o lume ideală, politica ar conta doar…să facă politici economice, sociale, apoi să stea în umbră. Ceea ce evident nu se întâmplă, atâta vreme cât se politizează până la nivel de polițist, director de școală, șef de ocol silvic.

Salutăm victoria Maiei Sandu în Republica Moldova. Încă o dată, ne lipsește “patriotismul” și unionismul necesar pentru a jubila. Însă așa cum moldovenii se dau români când le merită și le convine (cetățenie română pentru munca în Europa), energie electrică ieftină ca de la frați etc, așa trebuie să abordăm și noi la rece. Ca ei. Moldova proeuropeană e un scut al României împotriva vecinătății cu Marele Urs. Nu, mulțumim. Iar miza e mare evident, câtă vreme Rusia a investit masiv inclusiv în miniatentate la secții de vot prin Europa, în manipulare grosolană în România și Moldova, ori în voturi cumpărate pe față, acolo. Plus, autocarele electorale, ne și minunam, aveam impresia că e model românesc, e brand neaoș. Nici vorbă, ei au băgat și avioane de linie…

Urmează alt hop ș’așa. Donald vs Kamala. Pur teoretic, ar trebui să ne fie total indiferent. Care parte a politicii americane va conduce frâiele Lumii. Numai că de această dată vorbim în a alege între un om sănătos și unul bolnav. Unul ce trăiește în lumea lui. Unul ce nu ține cont de nicio regulă, ce-și batjocorește foști generali de armată, aliați etc. E bipolar, tripolar, ce-o fi, dar e periculos. Vă amintim ce zicea de încălzirea globală. Ningea și le-a zis oamenilor să stea în case, dar ce bună ar fi acum un pic de Încălzire globală. Semn că n-a înțeles absolut nimic. “Nu cred că știința știe, de fapt, ce e”, explică exact poziția sa. Prin urmare, indiferenți la democrați și republicani, trebuie să urmărim cu atenție și îngrijorare ce se petrece peste Ocean. Să nu ne trezim că nu mai există NATO, că nu mai suntem aliați, că se taie factură la “venirea Americanilor”. Nu de alta, dar i-am mai așteptat o dată. Odată. Vreo 45 de ani în întuneric.

Și de ce nu, haideți un pic acasă. Și țineți-vă bine. Da’ bine. Premierul nostru spune că România e afectată de criza economică din Europa, dar nu intrăm în recesiune. Nu noi. Clar suntem poporul ales, cel cu tuneluri, bubuli, scut energetic. Ca-n 2008… da, da… Între timp, Guvernul dă o ordonanță de urgență la 2 zile, avem 180 de OUG date din septembrie 2023 încoace. Fără vot, parlament etc. Fițe… Șeful SPP a fost trecut în rezervă, dar rămâne fix pe aceeași funcție. Ca civil. Ne seamănă atât de mult cu scena cu Edgar J Hoover și J.F. Kennedy. Când să-l pensioneze pe bossul FBI, a ieșit în fața presei și a zis: “Prefer să-l știu în cortul meu scuipând în afară decât invers…”

În fine, nu ne-am lămurit cine ne manipulează în această campanie electorală și am vrea sincer s-o știm. Boții lui Geoană sau ai altora? Iar gafă…Geoană îi cere lui Ciolacu să spună de unde are informația, că a făcut un abuz de putere. Chiar așa, cum zici poporului cine-l manipulează? Ești prostănac sau ce? În altă ordine de idei, dar tot acolo, ITM a făcut o gafă și a făcut un control la lucrările de la Arena Națională. Țineți-vă bine, peste 600 de muncitori lucrau fără forme legale. Și încheiem cu un citat din Bill Hicks, critic social și comedian. “Problema nu e lipsa banilor, a mâncării, a apei sau a pământului. Problema e că ați dat controlul asupra acestor lucruri unui grup de psihopați lacomi, cărora le pasă mai mult să-și păstreze puterea decât să ajute Omenirea”. Spusă undeva în anii 80 ai secolului XX…


Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului

Matematică...

 


Anunț - Întâlnire cenaclieră - Cenaclul Scriitorilor Maramureș


Sâmbătă – 16.11.2024, orele 11,oo Sala de cenaclu „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – va avea loc o nouă întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Va citi din creație proprie epigramistul Vasile Țâncaș. Vasile Țâncaș, subinginer de meserie, este membru fondator al Clubului Epigramist „Spinul”. Din păcate, clubul s-a desființat. Motivul, scăderea numărului de luptători cu penița și umorul pe ogorul greu de desțelenit al epigramei. O parte din membrii clubului se regăsesc în cenaclul nostru.. I-am primit cu brațele deschise, Este vorba de: președintele epigramiștilor maramureșeni, nonagenarul prof. Ioan Șiman, prof. Maria Berciu și sing.Vasile Țâncaș, pe care îl așteptăm cu nerăbdare să citească din nou. Vom avea și un moment evocativ, „Dumitru Fânățeanu-80”, poetul care anul acesta ar fi împlinit această vârstă rotundă (foto 1). „Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!”, alături de ceilalți scriitori plecați dintre noi. Îl vom evoca pe poetul Dumitru Fânățeanu, alături de fiica sa, Mihaela Adina. Câteva date despre cel plecat în eternitate: poetul, prozatorul şi eseistul Dumitru Fânăţeanu s-a născut pe data de 28 iunie 1944 în localitatea Tăuţii de Sus, sat aparţinător oraşului Baia Sprie și a încetat din viață la 20 noiembrie 2021. Din 1963, a fost corist, cântăreţ şi solist vocal la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Din 1974, a devenit instructor-metodist la Casa de cultură din Baia Sprie. Între 1983 şi 2001, a fost inspector judeţean din partea Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Apoi, s-a întors ca director la Casa de cultură din Baia Sprie, până în anul 2008. A fost preşedinte al Cenaclului Literar „Ion Şiugariu” între anii 1974-2008, membru al Asociaţiei Scriitorilor din Maramureș, al Cenaclului Literar din Maramureş „Nord” și al Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare. A organizat Concursul Naţional de Folclor „Spria” (Baia Sprie), cele 48 de ediţii ale Colocviilor de cultură, istorie şi literatură „Ion Şiugariu”, 38 de ediţii ale Colocviilor de Literatură „Mihai Eminescu” și 6 ediţii ale Colocviilor de Literatură „Nicolae Labiş”. Se autoprezenta ca și actor pe scena vieţii, cântăreţ cu acte în regulă care a pendulat între poezie şi muzică, între dans şi plastică. A publicat poezii în revistele: „Pro Unione”, „Izvoare codrene”, „Archeus”, „Poesis”, „Nord literar”, „Convorbiri literare” și a colaborat la ziarele „Pentru socialism”, „Clipa”, „Nord Magazin”, „Magazin de Maramureş”, „Glasul Maramureşului”, „Informaţia zilei”. Opera: Arhimede şi punctul secundei, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009; Arhitectura de ploi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009; Timpul din noi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009; Necuprinsele azururi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013; Chipul destinului, Editura Enesis, Baia Mare, 2014; Iluminările înaltului, Editura Grinta, Iași, 2014; Piatra destinului, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2014; Veacuri pe cărări de pământ, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2014; Îndelunga răbdare, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015; Neodihna seminței, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015; Singurătatea ecoului, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016; Lumina întregului, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2019. Premii: Marele Premiu la Festivalul „Armonii de Primăvară de la Vișeu de Sus, acordat de Editura Grinta; Premiu la manifestarea „Cărțile Anului” pentru volumul „Necuprinsele azururi” (2014).

Prezență discretă în peisajul literar al Maramureșului, au emis judecăți critice despre opera lui următorii cronicari: „Poetul Dumitru Fânăţeanu a avut îndemânarea să ne demonstreze că poezia este un dar şi har al divinităţii. Poezia pe care o scrie renaşte din suferinţă şi prin suferinţa generatoare a creaţiei cu un pesimism uneori bacovian.”. (Col(r) Mihai Cosma);
„Fără a fi o revelaţie, Arhitectura de ploi confirmă talentul genuin al lui Dumitru Fânăţeanu, punctat discret de accente livreşti, insuflând cititorului iubitor de literatură în general şi de stihuri în special, un reconfortant sentiment de înturnare la zorii inocenţi ai poeziei.”. (Ioan-Pavel Azap):
„Dumitru Fânăţeanu şi-a construit cu răbdare şi acribie propriul univers liric.”. (Gabriel Cojocaru);
„Puţini scriitori sunt la ora actuală care cred şi se închină la Măria Sa – Metafora. Unul dintre aceştia este poetul Dumitru Fânăţeanu, un maramureşean ce o viaţă întreagă a trăit, trăieşte şi va trăi la umbra celui mai miraculos şi neliniştit copac al pământului: Cuvântul”. (Ion Burnar):
„Lirica unui adolescent mereu îndrăgostit, care regretă că momentele frumoase au trecut în uitare.”. (Săluc Horvat);
*****
Așadar, poetul Dumitru Fânățeanu a fost un slujitor al culturii maramureșene și naționale. Nu a fost vreun scriitor, artist plastic ori solist vocal, să nu fi fost invitat la Casa de Cultură din Baia Sprie, pe care a condus-o mulți ani. Am fost și eu prezentă de mai multe ori la activitățile sale, activități în care punea mult suflet. Dumitru Fânățeanu a fost un om sufletist, un bun conducător, coleg, prieten, soț și tătă. „Să îi fie țărâna ușoară!”, „Veșnică pomenire!”

Florica Bud,
președinte,
Cenaclul Scriitorilor din Maramureș.

Notă. Postat pe facebook Baia în 05.11.2024.


 




Nelu DANCI: „Când eram tânăr fecior...”

 


Ar vrea el! ViKtor Orban le recomandă ungurilor nemulțumiți să se mute în România!

Tensiuni politice între Viktor Orban și opozanții acestuia. Premierul Ungariei a avut o ieșire neașteptată pe Facebook după ce un membru al opoziției i-a atras atenția că România a depășit Ungaria la indicatorii economici.

Viktor Orban le-a sugerat celor care consideră că România a depășit Ungaria să se mute în țara noastră. „Dacă credeți că românii ne lasă în urmă, vă sugerez să vă mutați acolo, iar când reveniți, putem discuta despre experiența voastră!”, a fost mesajul lui Viktor Orban.
Imre Komjáthi, de la Partidul Socialist Maghiar, este politicianul care a stârnit furia și indignarea lui Viktor Orban. Politicianul a afirmat că românii i-au lăsat în urmă pe unguri din toate punctele de vedere care influențează nivelul de trai. Imre Komjáthi a citat datele Oficiului Central de Statistică din Ungaria, relatează 444.hu.
Sărăcia e pe un trend ascendent în Ungaria, iar construcția locuințelor a cunoscut o scădere drastică. Potrivit datelor oficiale, un sfert dintre pensionari trăiesc în sărăcie, a spus membrul Partidului Socialist Maghiar. Potrivit politicianului de opoziție, Ungaria se descurcă mult mai rău față de vecinii lor.

Gr. Ciascai

Spaimele noastre, dragele de ele


de Nicolae Scheianu
Cred că una dintre marile spaime ale oamenilor, mai presus decât cea de moarte este spaima de singurătate. Într-o lume înghesuită, cu atâtea miliarde de oameni grăbiți, pierduți și îngândurați fiecare de ale sale există, poate nu paradoxal, un număr uriaș de oameni singuri, însingurați, uitați, pierduți, nealinați, nealintați, nemângâiați, retrași în colțurile lor de lume, în blocurile lor de 11 etaje, de 100 de etaje sau in casele lor de la stradă sau uitate pe vâlcele și în păduri. În astfel de case e bine să fii singur pentru că vrei să fii singur. Am aflat din nou, din două surse sigure, că voi fi din nou singur. Să stai stană nu e bine, să te bucuri, să urli? Marii singuratici nu dau lecții de singurătate. Singurătatea este o boală care, uneori se lecuiește prin ea însăși sau este folosită de ”vindecători” spirituali care nu cunosc decât suprafața sufletului uman, falși ori ticăloși care se mulează pe frica celui singur și îi anulează voința, chemându-l într-o singurătate și mai înspăimântătoare… Am văzut un astfel de caz recent. Cel îngrozitor de singur se ascunde în singurătatea altuia și fac și mai mare dezastrul, din spaimă, din lipsă de reacție. Cum șarpele îngheață micul șoricel privindu-l in ochi. Am cunoscut și cunosc și eu, pe termene imprecise, singurătatea, știu că uneori este ademenitoare, alteori este o adevărată grozăvie care bagă oamenii în saloanele psihiatrilor sau ale spitalelor de nebuni. Așa cum s-a întâmplat cu marele poet german Friedrich Holderlin. Am cunoscut singurătatea uneori de voie, alteori de nevoie, alteori cu voluptate și, chiar dacă mi-a dat uneori fiori de moarte, am învins-o într-un fel sau altul, gândindu-mă cu drag, cu iubire, la cei dragi. Împărțim astfel singurătatea la doi și ni se pare că nu mai suntem așa de singuri. Singurătatea este și mai înfiorătoare când devine singurătate în doi sau unul dintre cei doi se vindecă de singurătatea lui agățat ca un păianjen de spinarea, de ochii, de privirea celui învins de frica de singurătatea. Este uman dar inuman. Sublimarea singurătății în poeme de singurătate sau despre singurătate nu-i ajută pe cei singuri, poate-i coboară și mai mult în singurătatea lor dar le dă sentimentul veșniciei, parcă ar mai conta prea mult asta in veșnicie. Nu prea au fost scrise poeme mari de singurătate de către poeții care nu au exersat sau traversat singurătatea. Dacă n-ai dormit în casa ei și n-ai stat cu ea la masă singurătatea e un pic deplasată. Nu e, firește, nici o glorie să fii singur, după cum nu e nemaipomenit dacă măcar un timp pe zi nu te poți retrage într-un colț cu tine însuți. Sunt minunate poemele lui Adrian Păunescu despre această angoasă pe care unii o exploatează cu nerușinare intrând în chip de salvatori în casa celor singuri. Poemul ”Singurătate” pe care-l cântă dumnezeiește Tatiana Stepa e o minunăție care lecuiește….un pic, o secundă. M-am întrebat adesea cât oi fi fiind de singur. Uneori mă descopăr îngrozitor de singur, alteori proaspăt singur, de parcă singurătatea s-ar fi strâns toată la ușa mea, alteori trebuie, sunt nevoit să o caut. Mi-a plăcut, de când l-am citit si descoperit – poemul ”Singurătate” scrisă de singuratecul de la curțile prințeselor Rainer Maria Rilke. Dar nu numai pentru asta și nu de aceea îl reproduc aici pentru prietenii, dușmanii, singuraticii mei, cu drag (imi place mai mult traducerea poetului Alexandru Al. Phillipide):
Singurătate

Singurătatea ca o ploaie-mi pare.
Din mări ea suie către înserare;
şi din câmpii pierdute-n depărtare
suie la cer, statornicu-i lăcaş.
Şi-abia din cer se lasă pe oraş.
Şi plouă-n ora vag crepusculară,
când toate străzile spre zori se-ndreaptă,
când trupuri ce nimica nu aflară,
dezamăgit şi trist se trag deoparte;
când oameni care se urăsc de moarte
dorm în acelaşi pat, atât de-aproape:
singurătatea trece-atunci pe ape...
Singurătatea e ca ploaia, care suie
într-asfințit din marea amăruie;
din șes, pe care nici țipenie nu e,
ea urcă-n ceruri care,-adesea, curg…
Și-abia de-acolo cade peste burg.
În ore-ambigui plouă; ceru-i mat,
străzile, însă, dau s-o ia spre ziuă
și-ndrăgostiții, care n-au aflat
ce-i dragostea, își iau, mâhniți adio,
iar cei ce se urăsc dorm prea aproape
unul de altul, în același pat:
singurătatea luată fiind atunci de ape.
Iată și pictura la care mă duce gândul:
Adam Bălțatu, Interior țăranesc
Nimeni, nimic, niciodată

Mă gândeam la dezamăgirile mele de tot felul, dacă e bine sau nu să le dau curs, să le iau în seamă, dacă chiar trebuie să îmi pese sau nu. Și mi-a venit în minte figura lui Ciprian, viața lui, despre care am știut atâtea din 1983 încoace, la fel cum și el a știut atâtea despre viața mea și mi-am zis: Ce sunt toate astea pe lângă lunga și sfâșietoarea lui tristețe, pe lângă umilința și umilirea pe care le-a îndurat cu demnitate dar și cu sfâșiere sufletească, pe lângă moartea lui la 54 de ani în urma infarctului făcut de pe urma acestor zbateri supraomenești? ( pentru că discutam cu el la telefon dar și când ne întâlneam în București sau aiurea – și mie îmi spunea fără rețineri tot ce îl durea și îl frământa….) Ce sunt deșertăciunile astea toate pe lângă renunțarea lui scârbită (… Scârbit de tot, izbava morții chem….recitam pe rând câte un vers din sonetul acela al lui Shakespeare…), pe lângă durerea mamei lui pe când îl purtau spre cavou, pe lângă dezamăgirea lui din care nu a mai putut îndrepta nimic? Nu l-am putut privi mort, am stat departe și încercam să mă amăgesc cu discuția cu el, acolo în grădina casei aceleia mari, la un pahar de vin, noapte târziu, avută cu ani și ani în urmă, când știam că nu suntem veșnici dar ne prefăcea că suntem. Am discutat atâtea despre moarte, despre viață și despre viața de după, despre sens și lipsa de sens și despre amândouă deodată, am încercat căi spirituale și filozofii rezumate….”Dar toate astea n-au servit la nimic, doctore, la nimic….” Ce bine a găsit Nichita: ”Tristețea mea aude nenăscuții câini/pe nenăscuții oameni cum îi latră” Și-atunci, pentru ce să duc, pentru ce să ducem atâția bolovani pe suflet? Ciprian i-a dus, i-a purtat cu el și i s-au prăvălit peste trup, în groapă….Iartă-mă, bătrâne, iartă-mă, coane! Poate că am fi găsit o ”soluție” metafizică și am fi putut arunca la timp măcar unul dintre bolovanii aceia….Iluziile noastre, poezia, dragostea, sensul.

Colocviul profesional anual al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureșene – 2024


Raport de activitate

În data de 7 octombrie 2024, Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare a găzduit COLOCVIUL PROFESIONAL ANUAL al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureșene.

Colocviul, ca for metodic, considerat de către noi o formă de participare la formarea profesională continuă, constituie o manifestare profesională în care toți ne aducem contribuția și de pe urma căruia putem profita, fapt pentru care îmi exprim recunoștința față de dumneavoastră. Sunt convins că discuțiile purtate aici vor fi fructuoase și consistente, iar lucrările acțiunii își vor atinge scopul, acela de a contribui la unificarea sistemelor de bibliotecă, la posibilitatea consultării directe între biblioteci și la realizarea unor colaborări mai strânse între bibliotecari.

Vrem să credem că nivelul, eleganța, stilul și organizarea colocviului vor fi perfecte. De ce? Pentru că aceste colocvii reprezintă tocmai o salutară ieșire din inerție, putând fi o sărbătoare a celor care deservesc și militează pentru poziția bibliotecii în procesele de educație și formare, de informare și cunoaștere, respectiv, de păstrare și valorificare a patrimoniului cultural în contextul noilor tehnologii de comunicare.

Pentru noi, „brokerul de informație” – cum suntem denumiți în literatura de specialitate, avansul cunoașterii este imposibil de perceput în afara comunicării, pentru că „noblețea acestei profesii” poate fi interpretată ca fiind una despre identitate, dar și despre cei care au făcut carieră și care au performat sau performează, locuri unde vă situați majoritatea dintre dumneavoastră. Datorită acestui fapt, mulțumesc celor prezenți pentru promptitudinea cu care au răspuns demersurilor noastre.

Biblioteca este organizată conform Legii bibliotecilor, Legea 334/2002 modificată și completată, și reprezintă punte între societatea românească şi cultura scrisă, contribuind creativ la îmbogăţirea sa spirituală. Este singura sursă documentară pentru cunoaşterea culturii naţionale – promotor al culturii – care oferă loc de întâlnire şi o arenă pentru discursul public, prin organizarea unor evenimente de anvergură, menite să diversifice oferta cultural-artistică, educaţională, ştiinţifică şi profesională locală şi naţională.

Deși are o puternică componentă culturală, bibliotecile publice sunt subordonate consiliilor locale sau județene și  aparțin sistemului informațional al națiunii, fiind organizatoare de activități formative pe direcții ale educației și pe baza unor programe concepute în colaborare cu alte instituții de educație formală sau nonformală.

Evenimentul de astăzi subliniază, dacă este cazul, nu doar importanța cărților și a lecturii, ci și rolul vital pe care fiecare dintre dumneavoastră (bibliotecarii) îl aveți în comunitatea pe care cu cinste și profesionism o deserviți! Viitorul unei comunități locale depinde de viitorul bibliotecilor publice în care este necesar să se investească continuu, pentru că biblioteca – instituție de cunoaștere – încearcă să întoarcă generația copiilor de azi de la tastatură la carte. În fond, ea reprezintă o entitate de informare pentru școală și pentru cetățeni, care tinde să devină a treia casă și un important factor declanșator de minți și cugete, căutări și dăruiri în folosul comunităților locale.

Tema colocviului de anul acesta – „Biblioteca în viața comunității” – este relevantă și pentru faptul că în secolul XXI-lea, biblioteca nu este doar custode al cărților, loc de păstrare a acestora ؎ este un centru cultural și educațional esențial pentru dezvoltarea societății. Ea dispune de o colecție de carte și seriale de factură enciclopedică, disponibile și pe alte suporturi și formate, fiind deschisă comunicațional pe Internet.

Modalitățile de realizare sunt diverse și conțin toată gama manifestărilor culturale, științifice și artistice posibile, care au ca gazdă și organizator biblioteca: de la simpozioane și dezbateri, concursuri, expoziții, spectacole, proiecții de filme, până la conferințe tematice și de specialitate, lansări editoriale, reuniuni cenacliere, editare de cărți în cadrul programelor de editare etc. Biblioteca este instituția care face educație la toate vârstele și pentru orice categorie profesională, iar acest rol de educator îl realizează în complementaritate cu școala, universitatea, cu alte instituții de cultură și, uneori, la concurență cu acestea. Prin apropierea lor de utilizatori, bibliotecile au posibilitatea de a-i cunoaște mai bine, de a le evalua nevoile și pretențiile pe care le pot avea de la ele. Există biblioteci care oferă servicii diversificate, mai bine organizate, dezvoltate, mai de calitate, mai pe gustul publicului, cel infantil, adolescentin, adult, cât și celui de vârsta a treia, și în ton cu factorii politici, economici, culturali, sociali și tehnologici. Eficiența bibliotecilor publice poate crește și prin abilitatea lor de a se face tot mai utile consumatorilor lor, prin identificarea elementelor care le individualizează ca instituție, pentru că bibliotecile, ca și alte instituții culturale, sunt obligate de situația economică și politică să se afirme pe piață, să supraviețuiască, și să găsească modalități de a fi apreciate și utilizate de către public.

Avem modelul actual de bibliotecă modernizat, care agreează și favorizează toate noutățile, cel hibrid, care oferă servicii tradiționale și Web și în perspectivă, doar Web. Acceptând că biblioteca viitorului va fi atât electronică, dar și una cu publicații tradiționale, trebuie să schimbăm mentalitatea oamenilor despre ceea ce trebuie să fie o bibliotecă, adică acele spații care se adaptează la nou și în care oamenii lucrează, învață etc.

 Prin urmare, credem că digitizarea cât mai activă a patrimoniului bibliotecilor trebuie să fie o țintă pentru următorii ani, având ca linii principale de acțiune: atragerea fondurilor alternative de finanțare a instituției, achiziționarea, prelucrarea și valorificarea unui număr sporit de lucrări, dezvoltarea sau atragerea de programe culturale menite să deservească comunitățile din județ.

Nu este doar obligația bibliotecii de a identifica metode de a atrage un număr consistent de utilizatori, dar este și obligația noastră de a realiza o strategie prin care numărul acestora să fie mărit. O cifra îmbucurătoare este aceea a activității on-line a bibliotecilor. Aceste cifre, coroborate cu accesul fizic la împrumutul de cărți, ne arată clar tendința publicului cititor și cercetător din județul nostru, și probabil din întreaga țara, de a folosi metodele on-line, în dauna celor clasice.

Mai mult, bibliotecile din județul Maramureș sunt exemple vii ale impactului pozitiv pe care îl pot avea asemenea instituții asupra comunităților locale, fie că vorbim de organizarea unor cluburi de lectură pentru copii, acces la informații sau pur și simplu, oferirea unui spațiu liniștit și prietenos, fapt pentru care fiecare dintre voi joacă un rol esențial, și, în consecință, aș dori să vă felicit pentru dedicarea, pasiunea și profesionalismul de care dați dovadă în activitatea de zi cu zi.

Am luat la cunoștință că foarte multe dintre bibliotecile publice fac parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reabilitarea și dotarea bibliotecilor, proiect prin care aceste biblioteci vor mai beneficia de lucrări de renovare și modernizare, de dotarea cu mobilier, calculatoare și echipamente informatice, astfel încât toate acestea să contribuie la îmbunătățirea accesului populației marginalizate la învățare.

Asistența de specialitate și coordonarea metodică sunt o prioritate a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, fiind încadrate sub deviza: „susținerea bibliotecilor municipale, orășenești și comunale”, iar întâlnirile cu bibliotecarii și autoritățile locale au drept scop sensibilizarea tuturor factorilor locali pentru a susține mai puternic biblioteca.

Pe parcursul anului 2024, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, conștientă de rolul informațional, educațional și cultural privind promovarea lecturii, informației, cunoașterii și culturii, și-a readaptat încontinuu serviciile oferite prin modernizarea, accesibilitatea și calitatea acestora, menite să sprijine activitățile bibliotecilor municipale, orășenești și comunale din județul Maramureș, dar și prin instruirea profesională continuă, unde bibliotecarul metodist și-a edificat rolul și locul în relația cu bibliotecile subordonate metodic.

Vă reamintesc că în cursul anului 2023 COLOCVIUL PROFESIONAL ANUAL a fost planificat și s-a desfășurat în 6 centre regionale reprezentative ale județului Maramureș (stabilite aleatoriu pe zone geografice), de natură să reunească bibliotecari reprezentând întreaga rețea a bibliotecilor publice funcționale, cele 2 biblioteci municipale, 9 biblioteci orășenești și cele 40 de biblioteci comunale, iar activitățile metodice informative și cu caracter aplicativ, locul, data desfășurării și tema propusă dezbaterii au fost anunțate din timp.

Tematica colocviilor zonale a constat în prezentarea de către fiecare bibliotecă a documentelor de evidenţă, gestionarea şi inventarierea documentelor specifice bibliotecilor publice (respectiv Registru inventar, Registru de mișcare a fondurilor, Caietul de evidență zilnică) și purtarea unor discuții pe tema modului în care au fost completate formularele statistice pentru anul 2022, precum și cele referitoare la activități inovative sau de identitate vizuală a bibliotecii. Obligatoriu a fost impusă prezentarea ultimului registru inventar, a RMF-ului și a unui caiet de evidență completat.

Totodată s-a avut în vedere participarea tuturor bibliotecarilor aflați în aria fiecărui centru, în scopul dezbaterii diverselor probleme profesionale. Astfel, am desfășurat colocviu regional la bibliotecile din Sighetu Marmației în data de 3 octombrie 2023; Săcălășeni, 5 octombrie 2023; Vișeul de Sus, 10 octombrie 2023; Baia Sprie, 12 octombrie 2023; Ieud, 17 octombrie 2023 și Fărcașa, 19 octombrie 2023. Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a fost reprezentată de dr. Teodor Ardelean, director, Daliana Bonaț, director adjunct de specialitate, Ioan Gogota, bibliotecar-metodist, Anca Sima și Minodora Clițan, bibliotecari specialiști.

La aceste întruniri au participat aproape toți bibliotecarii vizați, mai puțin cei care din motive obiective nu au putut, deși anterior și-au manifestat intenția și au dorit acest lucru. În schimb, cei prezenți s-au dovedit interesați și receptivi, discuțiile angrenate – în special de către directorul adjunct de specialitate acestea purtându-se în jurul modului în care se completează formularele tipizate, cum se întocmește evidenţa documentelor de bibliotecă (cărţi, publicaţii periodice şi alte documente grafice şi audiovizuale), respectiv evidenţa globală – pe registre de mişcare a fondurilor (R.M.F.), evidenţa individuală – pe registre de inventar (R.I.), evidenţa preliminară pentru periodice – pe fişe tipizate, până la constituirea lor în unităţi de evidenţă.

În paralel, s-a urmărit modul în care sunt redactate documentele statistice ale bibliotecilor, utilitatea și importanța lor. S-au dat exemple practice și au fost discutate modurile de întocmire, redactare și completare a statisticii de bibliotecă (CULT, RSA, RSU); verificarea completării cu date reale a rubricilor din raportul statistic; centralizarea datelor înregistrate în rapoartele statistice anuale, pentru ca sprijinul să fie real și eficient pentru buna desfășurare a activităților viitoare în biblioteci.

Concluzia care poate fi desprinsă în urma acestor colocvii constă în faptul că instituția bibliotecii, la fel ca bibliotecarii, trebuie reinventată, iar perseverența bibliotecarului este o condiție obligatorie, care să fie bazată nu doar pe idei, ci și pe experiențele altora.

Din partea participanților am primit mesaje de felicitare pentru bazele info-documentare cu caracter științific în care s-au desfășurat și în care au fost realizate schimburile de informații. Totodată, s-au consolidat operațiunile de perfecționare profesională prin acumularea de cunoștințe noi din domeniul legislației de bibliotecă, a informatizării bibliotecilor și a digitizării documentelor – catalogare, clasificare și indexare.

În calitate de bibliotecar metodist, m-am străduit să armonizez relațiile între biblioteci și am militat pentru formarea profesională continuă, informarea reciprocă privind modalitatea de a atrage cititorii, colaboratorii și sponsorii spre bibliotecă, precum și pentru realizarea unei cooperări eficiente și benefice cu autoritățile locale. Sunt unele situații unde putem spune că biblioteca funcționează după cum vrea primarul! Astfel de probleme au fost semnalate la Biblioteca orășenească Vișeu de Sus și la Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici” Sighetu Marmației, dar considerăm că pentru fiecare dintre acestea trebuie să existe o rezolvare rezonabilă. De altfel, la Vișeu de Sus, biblioteca a trecut direct în subordinea primăriei prin hotărâre de Consiliu local, urmarea fiind desființarea Centrului Cultural din localitate. Situația este neclară la Biblioteca de la Sighetu Marmației, în sensul că acolo se dorește desființarea Centrului Cultural în interiorul căruia funcționează Biblioteca Municipală, dar pentru a deveni de sine-stătătoare, aceasta are nevoie de completarea organigramei cu încă 2-3 posturi din structurile existente. De asemenea,  majoritatea bibliotecilor comunale funcționabile anterior sunt, acum, fie în stadiul de conservare, fie sunt deservite, ocazional de bibliotecari, care îndeplinesc și alte atribuții în cadrul primăriilor (casieri, agent agricol, asistent social, arhivar, secretar etc) sau numai pe acestea enumerate mai sus.

Cu toate acestea, putem evidenția unele biblioteci publice maramureșene care în perioada 2021-2024 sunt parte din derularea unor proiecte naționale prin implicarea copiilor, elevilor, astfel: Biblioteca comunală Copalnic Mănăștur (bibliotecar Nicoleta Olah), Biblioteca orășenească Ulmeni (bibliotecar Angela Morar), Biblioteca orășenească Baia Sprie (Camelia Finteușan), Biblioteca comunală Cernești (bibliotecar Mărioara Latiș); respectiv între anii 2021-2022 Biblioteca orășenească din Tăuții Măgherăuș (bibliotecar Mariana Rusu) și Biblioteca orășenească Vișeu de Sus (bibliotecar-documentarist Gabriela Szerasz). Acestea au fost angrenate în Clubul Code Kids. Mai mult, aceasta din urmă a participat recent și la Conferința Națională IO Digital de la Oradea cu aplicația Energie-Alert, pentru care a fost apreciată pozitiv. Meritoriu este faptul că biblioteca din Vișeu de Sus a participat anterior și la alte ediții ale unor târguri de științe desfășurate atât la nivel regional, cât și național!

De asemenea, Biblioteca orășenească Vișeu de Sus este implicată și în alte proiectele naționale: Școala verde din viitor, Cinema la Bibliotecă, Proiectul „Rețeaua fetelor neînfricate”, respectiv Proiectul Educațional Internațional „Prietenia ..pe o.. sfoară”, împreună cu Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov. La aceasta pot fi menționate și activități din anii precedenți, fapt pentru care este recompensată anual prin rețeaua EduCab. Cu implicare în activități la nivel național sunt: Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” Sighetu Marmației (bibliotecar Diana Iancu) și Biblioteca comunală Bârsana (bibliotecar Georgeta Mich), care au fost implicate în proiectul național „Cinema la Bibliotecă”. Cu proiecte similare se înscriu și Biblioteca Orășenească Tăuți Măgherăuș și cea din Ulmeni.


Rezultate deosebite la nivel județean au obținut toate celelalte biblioteci funcționale din județul Maramureș, între care s-au distins în mod deosebit: Șomcuta Mare, Borșa, Moisei, Remeți, Budești, Săliștea de Sus, Tg. Lăpuș, Coltău etc., care au desfășurat și desfășoară parteneriate cu școli și cu alte instituții de cultură, pentru a întări rolul și rostul bibliotecii publice în care își desfășoară activitatea.

La ultima discuție cu bibliotecarii pe care i-am vizitat la locurile lor de muncă, am constatat, din păcate, că există și unele neajunsuri, în ce privește lipsa de interes pentru lectură și pentru achiziția de carte. Practic, resursele alocate de autoritățile locale sunt foarte mici, insuficiente, fapt pentru care serviciile oferite nu s-au putut dezvolta mai mult. Majoritatea bibliotecilor publice supraviețuiesc prin donații de la persoane fizice. Sunt și unele excepții: Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației, care a primit în anul 2023 suma de 17.701,38 lei, din care au fost cumpărate 594 cărți, iar în anul 2024, suma de 4.742,84 lei, folosită pentru achiziționarea a 107 cărți. Au primit bani în acest an: Biblioteca orășenească din Târgu Lăpuș, suma de 3.800 lei; Biblioteca orășenească Baia Sprie, 10.000 lei din care au cheltuit 7.100 lei; Biblioteca comunală Groși, 1.500 lei; Biblioteca comunală Copalnic Mănăștur, 3.000 lei (în prezent nu pot fi folosiți datorită unei recente hotărâri de guvern) etc. În cursul anului 2023, au primit sume modice: Biblioteca comunală Șișești, 1.000 lei și altele.

Întâlnirile noastre și apropierea dintre noi s-au intensificat începând cu anul 2023, când am demarat acțiuni comune cu bibliotecile subordonate metodic Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și cu alte instituții de învățământ interesate, toate acestea bucurându-se de un real succes. Astfel: „Ziua Portului Maramureșean – Biblioteca în straie populare”, desfășurată cu ocazia Zilei portului Tradițional din România și „Festivalul de colinde și obiceiuri de iarnă – Crăciun la bibliotecă”, dedicată sărbătorilor de iarnă, tradițiilor și obiceiurilor din județul Maramureș, ambele în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș. Cu această ocazie, aduc sincere mulțumiri bibliotecarilor din comunele și orașele județului Maramureș, cadrelor didactice și tuturor angajaților școlilor gimnaziale și altor structuri, pentru implicare și pentru că au ajutat instituția noastră la buna organizare a acestor festivaluri!

Pe parcursul anului 2024, am sărbătorit ziua de 8 Martie („Ziua Internaţională a Femeii”) într-un cadru intim la Restaurantul Diafan din Baia Mare, acțiune la care ați participat și unii dintre dumneavoastră, alături de o parte a colectivul bibliotecii județene, acțiunea fiind receptată pozitiv de participanți.

În perioada 01.03 – 25.03.2024, am organizat împreună cu o parte dintre dumneavoastră și concursul de mesaje de felicitare dedicat femeii, denumit în mod sugestiv „Buchet de mesaje pentru mama” – expresie a recunoștinței și gratitudinii noastre. Proiectul s-a finalizat printr-o expoziţie de mesaje pline de afecţiune.

Cei care au vizitat expoziția au reverberat la frumos și pentru că ideea a fost una generoasă și a fost dedicată în exclusivitate femeii. Referindu-se la acest eveniment cultural, unul dintre vizitatori, D.G., a conchis într-o postare pe facebook că aceasta „este minunată și merită felicitări”, iar Pop Ileana, bibliotecara de la Biblioteca orășenească Săliștea de Sus, a spus că „în acest mod se descoperă talentele, înclinația spre artă, desen, literatură, care trebuie expusă publicului și unde altundeva decât într-o instituție publică, reprezentativă, cum este Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare”. Pe cale de consecință, mulţumim tuturor participanților la proiect şi totodată le suntem recunoscători profesorilor coordonatori pentru gestul cultural!

La ultimul enumerat, cel din data de 20 aprilie 2024, bibliotecarii din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, alături de unii dintre dumneavoastră, au efectuat un periplu cultural în locații cu caracter științific și istoric din bazinul Maramureșului, ținut căruia îi spunem cu mândrie ‒ acasă. Evenimentul a fost de natură să contribuie la emanciparea culturală și profesională, scop în care am regăsit lumea satului românesc, poartă vie spre vise și mărturisire a veșniciei sale. Cu această ocazie, au fost vizitate și documentate locuri și medii încărcate de cultură, istorie și civilizație din această parte a țării. Evenimentul a constituit un preambul al sărbătorilor Zilei Bibliotecarului și Zilei Mondiale a Cărții și a dreptului de autor (ambele fiind sărbătorite în fiecare an la data de 23 aprilie) și a cuprins vizite la Cimitirul Vesel și Mănăstirea Peri din localitatea Săpânța, la Memorialul Durerii din Municipiul Sighetu Marmației, precum și la Mănăstirea Bârsana. Pe traseul de întoarcere, grupul de bibliotecari băimăreni a efectuat și un scurt intermezzo la complexul turistic Hanul lui Cobâlă, situat la ieșirea din localitatea Budești spre orașul Cavnic – adevărat loc de relaxare și rememorare a acestei vizite deosebit de interesante.

În concluzie, considerăm că aprecierea bibliotecarilor și bibliotecilor publice la acest colocviu poate fi un gest de recunoaștere și de reafirmare a importanței lor la dezvoltarea durabilă a comunității maramureșene și pentru că acestea au un rol vital în păstrarea și promovarea tradițiilor și culturii locale, contribuind la evidențierea județului și la transmiterea valorilor moștenite generațiilor viitoare.

Pentru tot ce ați realizat cu sufletul și cu inima, vă urez sănătate, succes, putere de muncă, pasiune pentru tot ce faceți, mult bine și frumos în gânduri și în suflet, pentru că bibliotecarul trebuie să fie receptiv la cerințele de schimbare ale publicului, să amplifice comunicarea prin aprecierea și acceptarea diversității, a rețelelor de cooperare și de socializare între cititori, să susțină și să adopte o viziune globală a înnoirii, să promoveze egalitatea între toți cei care necesită serviciile voastre, fără deosebire de sex, vârstă, naționalitate ori statut social etc.

Pentru a răsplăti munca de celor mai buni bibliotecari, la final, d-na Daliana Bonaț și Alina Lemnean au înmânat unor bibliotecari merituoși mai multe diplome de merit pentru activitatea profesională desfășurată pe parcursul anilor 2023-2024, criteriu stabilit în funcție de: calitatea, aptitudinile de bun organizator și comunicator, grija față de bibliotecă, capacitatea de a atrage cititori, spirit de inițiativă etc. Au fost recompensați cu premii constând în cărți: Diana Iancu, Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici” Sighetu Marmației; Gabriela Szerasz, Biblioteca orășenească Vișeu de Sus; Mihaela Pop, Biblioteca comunală Petrova; Nicoleta Olah, Biblioteca comunală Copalnic Mănăștur; Natalia Macioca, Biblioteca comunală Remeți; Gheorghe Iosip, Biblioteca comunală Budești; Kadar Helen, Biblioteca comunală Coltău; Tinuța Grec, Biblioteca orășenească Borșa; Lucica Pop și Camelia Finteușan, Biblioteca orășenească Baia Sprie; Ileana Pop, Biblioteca orășenească Săliștea de Sus; Mariana Rusu, Biblioteca orășenească Tăuții Măgherăuș; Angela Morar, Biblioteca orășenească Ulmeni; Georgeta Mich, Biblioteca comunală Bârsana; Mărioara Latiș, Biblioteca comunală Cernești; David Sica, Biblioteca comunală Ieud; Ioana Tomoiagă, Biblioteca comunală Moisei și Iulian Moga, Biblioteca comunală Bistra. Ceilalți bibliotecari prezenți au primit diplome de participare. Deși premiile au valoare de simbol, acesta încununează și prețuiește munca de bibliotecar.

Autor: dr. Ioan GOGOTĂ