''În această lume
nimic nu este sigur, cu excepţia morţii şi a impozitelor'', aşa sună celebrul
motto al lui Benjamin Franklin.Mai jos găsiţi
rezultatele a cinci cercetări biochimice, medicale, genetice, sociologice şi
psihologice, unele de-a dreptul uimitoare, despre moarte şi procesul de după:
1. Descompunerea
trupului omenesc miroase (bolnăvicios)
de dulce
Este greu de
descris a ce miroase moartea, dar cei mai mulţi oameni sunt de părerea că
miroase urât. Mirosul de descompunere a coprului uman este, de fapt, foarte
complex, el implică peste 400 de compuşi chimici volatili.
Un studiu recent a constatat că deşi mulţi
compuşi chimici sunt comuni atât pentru animale, cât şi pentru oameni, ar putea
exista cinci esteri (compuşi organici care reacţionează cu apa pentru a produce
alcooli şi acizi) care sunt unici pentru om, dar sunt produşi şi de fructe
atunci când sunt în proces de putrefacţie. Cei familiarizaţi cu mirosul de descompunere
a corpului uman, cum ar fi specialiştii din medicină legală sau antreprenorii
de pompe funebre, raportează adesea un miros "bolnăvicios de dulce"
când au fost rugaţi să descrie cadavre.
2. Unghiile şi părul dvs. nu
vor continua să crească
Este posibil să
fi auzit că unghiile şi părul uman continuă să crească, cel puţin pentru un
timp, după ce mori. Fals! Adevărul este că corpul uman, de fapt, se micşorează
din cauza deshidratării, ceea ce face ca unghiile şi părul să arate mai lungi.
3. Lungimea telomerilor ne
poate prezice durata de viaţă
Pentru o lungă
perioadă de timp se credea că celulele noastre ar putea fi nemuritoare şi că,
în condiţiile de mediu corecte, s-ar putea conserva pentru totdeauna. Dar, aşa
cum a fost descoperit în 1961, celulele nu sunt nemuritoare, ele se mai pot
divide de 50 - 70 de ori şi se opresc. Un deceniu mai târziu, o mouă ipoteză a
fost lansată: telomerii, secvenţe de ADN de la capetele cromozomilor, se
scurtează cu fiecare diviziune, iar atunci când acestea ajung a fi prea scurtă,
diviziunea celulară se opreşte şi celulele mor.
De atunci, au existat păreri că lungimea
telomerilor ar poate fi utilizată pentru a prezice durata de viaţă, şi nu doar
la oameni. Cu toate acestea, nu toate activitatile de cercetare confirmă
această şi nu este încă clar dacă scurtarea telomerilor este cauza îmbătrânirii
sau doar e un simptom.
4. Frica de moarte scade cu
vârsta
Pare
contra-intuitiv să crezi că frica de moarte scade pe măsură ce îmbătrânim, dar
studiile realizate în Statele Unite ale
Americii au demonstrat acest lucru. Un studiu a constatat că oamenii de 40 şi
50 de ani şi-au exprimat o frică de moarte mai mare decât persoanele de 60 şi
70 de ani.
Un alt studiu a
constatat că oamenii ajunşi la vârsta de 60 de ani au raportat mai puţină frică
de moarte decât persoaele cu vârsta
cuprinsă între 35 şi 50 de ani, şi mai puţin chiar ca cei de 18 - 25 de ani. Un
alt studiu a constatat că, după vârsta de 20 de ani, frica de deces a
participanţilor a avut tendinţa să scadă, cu vârsta.
5. Gândurile despre moarte
ne formează prejudecăţi.
”Gândul despre
propria moarte vine din interior. Notează ce crezi şi asta ţi se va întâmpla,
dacă te consideri mort, vei muri fizic”. Acestea sunt instrucţiunile care au
fost date miilor de oameni care au participat în mai mult de 200 de studii, în
ultimii 25 de ani.
Rezultatele sugerează că gândurile despre
moarte, în comparaţie cu gândurile despre lucruri mai banale sau chiar alte
surse de anxietate, îi schimbă: pe oamenii rasişti îi fac mai toleranţi, mai
aspri în ce priveşte prostituţia, mai puţin dispuşi să consume bunurile
străine.
Gândul la moarte îi face pe oameni să-şi
dorească să aibă mai mulţi copii şi să-şi numească copii cu propriul nume. Cu
alte cuvinte, gândul la moartea ne face, pe noi oamenii, să ne dorim o nemurire
simbolică. Există unele dovezi că, în faţa morţii, oamenii mai puţin
credincioşi sunt mai dispuşi să creadă în Dumnezeu şi în viaţa de după moarte.
Sursa: IFL Science
dr.
Iulian COZA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu