Chepeneag după fiecare ploaie

După fiecare rând de inundaţii se iau măsuri pentru indiguirea râurilor care ies din matcă. După fiecare iarnă care face imposibilă circulaţia se promite că la iarna viitoare se vor lua măsuri. Zicala „chepeneag după ploaie” se potriveşte ca o mănuşă pe mâinile fiecărui şef de guvern.

Dar ce măsuri se iau împotriva vântului? Furtuna de duminică, devastatoare ca o tornadă, trebuie să recunoaştem, nu avea cum să prindă autorităţile pregătite.

Că s-a lansat codul portocaliu şi nu roşu, este o simplă formalitate. Sunt calcule concrete după care se anunţă codurile. În funcţie de culoarea codului autorităţile intră în priză.

Uneori fac tot atâta zgomot ca furtunile care s-au abătut asupra ţării. Şi îşi bat capul să găsească soluţii de prevenire.

De data aceasta provocarea vine de sus, din înaltul cerului. Cum să previi populaţia că va urma un vânt care va lua pe sus acoperişurile, va dărâma porţi şi clădiri şubrede? Ţara este plină de acareturi şubrede. Insistându-se pe latura calităţii vieţii, pe desfiinţarea toaletelor din curte, s-au omis construcţiile.

De asemenea, nu s-a calculat rezistenţa copacilor la vânt. Prin urmare duminică sub puterea vântului s-au prăbuşit copaci, au fost luate acoperişuri, s-a prăbuşit o poartă. Furtuna a lăsat în urmă 8 morţi şi 140 de răniţi. Evident, guvernul se gândeşte să ia măsuri.

Cea mai autorizată voce este a premierului. Mihai Tudose s-a gândit la o aplicaţie pe telefon. Cine va avea telefon performant, deci şi scump, va afla mai devreme că se abate o catastrofă. Să presupunem că tânărul care a murit strivit sub poarta de intrare a municipiului Timişoara avea un astfel de telefon. Fiind la volanul maşinii ar fi ezitat să intre în Timişoara? Cei care au avut nenorocul de a se afla sub un copac care s-a prăbuşit ce ar fi făcut?

Soluţiile reale nu vin din aplicaţii pe telefon. Vin din modul în care este aranjată ţara. Decurg din nivelul de dezvoltare, din veniturile populaţiei. Din procentul din PIB care este destinat dezvoltării, veniturilor populaţiei.

După fiecare lovitură a naturii autorităţile intră în alertă şi promit că vor lua măsuri. Deci în cazul premierului Tudose se continuă tradiţia promisiunilor lansate la cald. Dacă se va realiza aplicaţia, în mod normal ar trebui să se numească „aplicaţia Tudose”.

Pentru că el a spus-o primul. Ideea a fost preluată de secretarul de stat, Raed Arafat. Cum firmele de IT ale lui Sebastian Ghiţă sunt active este foarte posibil să câştige ele licitaţia.

Supărător este modul în care se raportează autorităţile la catastrofele care se abat asupra unor zone din ţară. Mass media pune presiune pe ei, începe o dispută în toiul căreia se uită ce ar trebui făcut pe viitor. Aşa se face că întotdeauna suntem prinşi nepregătiţi.

Astfel când vin furtuni devastatoare tocmai se luaseră măsuri împotriva căderilor de zăpadă, când vin inundaţii suntem pregătiţi pentru stingerea incendiilor. Cam întotdeauna suntem în contratimp şi mergem pe contrasens cu sirenele pornite.

Dacă suntem cât de cât corecţi trebuie să admitem că autorităţile în general se străduiesc să-şi facă datoria. Marea problemă ţine de lipsa banilor. Dotările nu sunt la nivelul celor din alte ţări, dar efortul oamenilor din instituţiile speciale este de cele mai multe ori mai mare.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş