duminică, 26 septembrie 2021

Batjocorirea ordinului


 Astăzi puterile statului au decredibilizat ordinul, dispoziția, autoritatea, încât la o adevărată stare de urgență, calamitate ori război, va fi haos generalizat!

Am trăit de mic sub ordin, sub ascultare, ca monahii. Fără ascultare, îți lipsește un atribut esențial al rânduielii vieții. Cât am fost mic eram pus să adun mere, pere, gutui, prune, să smulg și să dau buruiană la porc și găini, să plivesc brazda de ceapă, să mătur unde am făcut mizerie, să întorc, greblez și adun în mușuroaie fânul și otava, să adun vreascuri, să crăp lemne, să stau cu cârlanii, să duc vaca pe islaz, să duc vițeaua la munte…
Bunicii și părinții mei m-au pregătit pentru viață. Acum copiii sunt lăsați ca ciulinii pe câmp, slobozi. Să le facem bine. Și le facem rău. Adunam cătină, fructe de tei, coarne, măceșe, gherghine și le duceam în plai la nea Călin, să luăm bani. La școală, la fel, două săptămâni asta făceam. Și tare bine mi-a prins. M-a călit.


La 14 ani coseam cu tata, nu cu enervantele coase cu motor de acum, ci coasa URSS de 6. La 15-16 ani, cu Dode Pantazi, Petre frate-su, Buduță, nenea Gogu Dedu mergeam la coasă cu ziua în fânețele lui Ghiță Buiac, ciobanul Nicu Buiac și cine ne mai chema. Executam ordinul, trăgeam tare să nu fiu scos din brazdă, suprema lipsă de bărbăție.
Tataie Gheorghe Petcu poreclit Cocoș îmi dădea ordinul să ne trezim la al doilea cântat al cocoșilor, adică cu mult până în 5. Luam donița pentru apă, litra de țuică, caș, ceapă, șuncă, pâine și hai la coasă pe Pisc, la Carabana, la Pană, la Stan pădurarul în ochiuri de pădure pentru căprioare.
Ce exploatat mai eram! Executam ordinul dat tot de mine. Să câștig un ban.

Îl aveam exemplu pe tata, Nicolae, care venit de la tura de noapte, nu închidea un ochi toată ziua! Că oamenii vechi erau din alt aluat. Azi ,,școala vieții” cu care se fălesc mulți smardoiaşi din categoria ,,propriul angajat” înseamnă un tatuaj, un limbaj și mersul ,,în bășini”, ca o oaie capie. La naveta spre Câmpina, în uzină, în practică, în liceu, tot ordine executam. Armata la jandarmi, școala de gradați, sergent angajat cu contract, școală militară, academie, în activitate, tot ordine am executat. Nu-i vorbă, nu toate erau cele mai nimerite, dar, cu unele excepții, eram docil și bun executant. Am trăit să văd și ordine ilegale și dispoziții care-l decredibilizau pe cel care le dădea și porunci care îl batjocoreau taman pe cel ce poruncea.


Cine n-a trăit sub ordin, cine n-a fost un bun executant, nu va fi niciodată un bun comandant, un șef. Mai târziu am ajuns și eu să comand și m-am silit să o fac cât mai bine.


Ordinul era sfânt.
Ordinul nu se discuta.
Fără ierarhie, fără ordin dat ca lumea, totul e vraiște. Ne aflăm în treabă.

Ce vedem azi?!


Astăzi puterile statului au decredibilizat ordinul, dispoziția, autoritatea, încât la o calamitate ori război, va fi haos! Pentru că au dat ordine ilegale. Însăși legea, norma, de la care pleacă ordinul e o insultă. Gândiți-vă că sunt atât de slabi, de neprofesioniști, de infractori (adesea!), de ghidați din afară, de executanți ai unor agende străine, de corupți, de ascunși și o să aveți imaginea dezastrului.


S-a dorit și se implementează această stare de lucruri, prin tot felul de neterminați, de distruși, de lepre. Pentru că ținta sunt românii și țara în ansamblul ei, șubrezirea coeziunii sociale, semănarea discordiei, antagonizarea unor categorii socio-profesionale. Ce constata ,,românul absolut” Eminescu la final de veac XIX e valabil și acum.


Dați o geană în instituțiile care asigură statalitatea. Pile, incompetenți, slab pregătiți, freacă menta. Avem un apostol al întunericului la DSU care ne ia de sus și ne pune botnița pe meclă. Avem parlamentari care se sucesc ca hoțul la declarație. Avem un șef al statului care abia silabisește și ne anunță când ne ia libertatea, că vine valul… Avem cioclii CNSU, MAI ș.a. care ordonă tot felul de aberații. Avem din poruncă superioară un lanț, care e lăsat mai lung sau mai scurt după pofta acestor jigodii. Avem libertatea de la Dumnezeu și de la Constituție și ea e nesocotită de acești diavoli ai ocultei.


Batjocorirea ordinului nu va face niciodată obiectul unei ședințe a CSAT. Dar această realitate pe care eu o constat este extrem de periculoasă.
În România de azi ordinul a fost batjocorit, și nu de executanți, nu de popor. În România noastră dragă, ordinul este decredibilizat pornind de la Cotroceni în jos. Înjurați un premier și un președinte acum ceva ani; vedeți că se poate mai rău. Cât de mult am decăzut!


Poliția te pune să dai jos drapelul de pe mașină. Cum poți respecta așa ceva? MAI dă – din ordin superior – comunicate Covid-19 măsluite. Cum să mai pui bază? Pensionarii sunt batjocoriți, natalitatea jos, pădurile belite, forța de muncă apucă câmpii, autoritatea nu mai există, statalitatea este șubrezită, apar profeții mincinoși. Pe ei nu-i interesează țara, familia, liniștea cetății. Mulți sunt migratori ori urmași de migratori, au interese, au semnat, au jurat lui Lucifer, au averi dosite și sclavi, după ei potopul.


Ferească Dumnezeu de o adevărată molimă, de năvălirea altor neamuri, de cutremur, de foamete, de lipsuri mari, de război, când va fi nevoie de ordine, de muncă, de luptă, de sacrificiu. Va fi haos generalizat și asta numai din pricina acestor incompetenți. Acești nebuni nu-și dau seama cât rău au făcut în toți acești ani! Toate acestea și câte și mai câte se subsumează unui master-plan: controlul absolut asupra omului și subjugarea țării.

Să nădăjduim în destinul și gena poporului român!

Autor: Colonel Florin Șinca


Notă. Florin Șinca, născut la 26 mai 1970 în comuna Brebu, județul Prahova. Doctor în istorie al Universității din București. Fost comisar-șef de poliție în Inspectoratul General al Poliției Române. Membru în Clubul Istoricilor „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte. Cetățean de Onoare al comunei Brebu. Domenii de cercetare: genealogia familiilor țărănești, Istoria mănăstirilor, Istoria Poliției Române, Relații româno-austriece. Autor a 17 volume de istorie și coautor la alte două. Autor a 155 de articole și studii în diverse publicații.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu