La ora redactării acestui material erau strînse 254 de semnături pe moțiunea de cenzură, adică mult peste necesarul de 233 de voturi. Ceea ce, oricum am da-o, înseamnă că actualul premier nu mai are Parlamentul cu el. Prelungirea artificială a agoniei unui guvern deja condamnat nu servește țara – o blochează. Iar Bolojan are datoria morală să demisioneze chiar azi, cîștigînd timp prețios pentru instalarea altui guvern
Întrebarea legitimă, deci, este aceasta: de ce să
mai așteptăm? Matematica e simplă, politica o complică inutil.
Cînd un premier știe cu certitudine că are împotrivă
mai mult de jumătate din Parlament – și o știe nu din sondaje, ci din semnături
asumate public – continuarea în funcție devine un exercițiu de orgoliu
instituțional, nu de responsabilitate. Fiecare zi „cîștigată” artificial înainte
de votul propriu-zis este o zi în care România funcționează cu un guvern a
cărui soartă e deja decisă, incapabil să ia decizii majore fără legitimitate
politică reală.
Există un argument de bun simț elementar aici: dacă
știi că pierzi, pleacă înainte să fii dat afară. Nu pentru a face un favor
adversarilor, ci pentru a scurta perioada de incertitudine instituțională care
paralizează administrația. Demisia ar scurta criza, nu ar adînci-o!
Procedura standard după adoptarea unei moțiuni de
cenzură presupune: depunere moțiune. citit moțiunea în plen, vot în plen,
demiterea guvernului, guvern interimar, consultări la Cotroceni, nominalizare
premier, formare de guvern, audieri în comisii, vot de învestitură. În cel mai
optimist scenariu, vorbim de săptămîni suplimentare față de momentul în care
criza a devenit total predictibilă.
O demisie voluntară a lui Bolojan acum nu ar elimina
complet acești pași, dar i-ar comprima semnificativ. Președintele ar putea
deschide consultările imediat, fără să aștepte un vot teatral al cărui rezultat
e cunoscut. Mesajul transmis piețelor financiare, partenerilor externi și
cetățenilor ar fi unul de maturitate politică, nu de criză.
România are în acest moment dosare urgente pe masă:
angajamentele SAFE de peste 10 miliarde de euro, negocierile bugetare,
presiunea din partea Comisiei Europene pe deficitul structural. Toate acestea
cer un guvern cu autoritate deplină, nu unul care supraviețuiește de pe o zi pe
alta în așteptarea unui vot previzibil.
Există, desigur, contraargumentul că o demisie
voluntară în fața unei moțiuni ar crea un precedent periculos – orice
majoritate parlamentară ostilă ar putea, în viitor, să preseze orice premier să
plece fără vot. E un argument real, dar în contextul de față este, totuși,
forțat. 255 de semnături nu reprezintă o presiune – reprezintă o majoritate
deja formată. Precedentul periculos nu e demisia, ci iluzia că un guvern poate
guverna legitim cînd Parlamentul i-a retras încrederea înainte de vot.
În concluzie, cele 254 de semnături nu sunt doar o
etapă procedurală, ci un verdict politic anticipat clar. În aceste condiții, o
demisie rapidă a premierului ar fi nu doar un gest de bun simț, ci și unul de
eficiență administrativă.
Pentru că, uneori, cea mai rațională decizie nu este
să aștepți confirmarea inevitabilului, ci să acționezi înainte ca acesta să
devină spectacol public.
Ilie Bolojan este un politician cu reputație de
seriozitate și pragmatism. Tocmai de aceea, argumentul cel mai puternic pentru
demisie nu vine din tabăra adversarilor săi – vine din logica pe care el însuși
o aplică în administrație: nu irosești resurse într-o bătălie pe care ai
pierdut-o deja.
România nu își permite, acum mai mult ca oricînd,
luxul unei crize politice prelungite din motive de procedură. Dacă există un
premier care ar putea înțelege asta, acela este chiar Bolojan.
Decizia e la el. Și ar trebui să îi dea și mai mult
de gîndit faptul că încep să apară voci ale greilor din PNL (Valeriu Iftimie,
Ionuț Stroe, Viorel Cataramă șamd) care spun, contrar a ce a susținut Bolojan
pînă acum, că PNL trebuie să rămînă la guvernare chiar dacă premierul actual e
demis. Sau faptul că UDMR-istul Tanczos Barna spune public că moțiunea va
trece.
Autor:
Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa:
Redactia
9
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu