Donald Trump face grave confuzii între „Inteligența Artificială” și „Superinteligență”

Noua operațiune de marketing politic care elimină distincțiile științifice

 

Conf. univ. dr. Nicolae Grigorie Lăcrița

 

„Omul poate deveni victima propriei sale creații – Inteligența Artificială – atunci când pierde controlul asupra ei sau când aceasta este pusă în slujba dominației.” (N. Grigorie Lăcrița)

 

Cuprins

1. Anunțul de la ONU: Adio „Inteligență Artificială”, bun venit „Superinteligență”

2. De ce cuvântul „Artificial” l-a deranjat pe Donald Trump

3. Diferența științifică și ontologică fundamentală: Cele trei paliere ale inteligenței

4. Miza politică și de marketing din spatele deciziei

5. Pericolele ștergerii barierelor conceptuale

6. Concluzii

7. Glosar minimal de termeni

 

1. Anunțul de la ONU:

Adio „Inteligență Artificială”, bun venit „Superinteligență”

 

„De departe, cel mai mare pericol al Inteligenței Artificiale este că

oamenii concluzionează prea devreme că o înțeleg.” (Eliezer Yudkowsky)

 

„În cadrul discursului său istoric de marți, 22 septembrie 2026, de la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), președintele american Donald Trump a anunțat o decizie radicală: Statele Unite vor înlocui oficial termenul de „Inteligență Artificială” (AI) cu cel de „Superinteligență” (SI) în toate documentele și comunicările guvernamentale federale.

Această schimbare semantică, care contrazice realitatea acceptată de toată lumea, s-a făcut cu un scop bine gândit: să schimbe din temelii, numai și numai pentru propriul interes al guvernării Trump, modul în care cea mai mare putere tehnologică a lumii raportează evoluția digitală.

Dar, în același timp, ea deschide ușa unei confuzii conceptuale fără precedent în istoria științei.

Dacă până acum companiile foloseau abuziv eticheta „AI” pentru simple automatizări, astăzi asistăm la un salt și mai periculos.

Guvernul american redenumște tehnologia prezentului cu un termen împrumutat din miturile unui viitor ipotetic, pretins „superinteligent”, dar care nu va fi niciodată atins de mașină.

 

2. De ce cuvântul „Artificial” l-a deranjat pe Donald Trump

 

„Dezinformarea la viteză umană este rea. La viteză de IA, este catastrofală.”

 

Motivele invocate de președintele american nu țin de rigoarea academică, ci de impactul psihologic asupra maselor.

Trump a declarat direct de la tribuna ONU că termenul „artificial” sugerează ceva „fals” („makes it sound fake”).

În viziunea sa, realizările tehnologice ale Americii nu sunt false, ci „uimitoare”.

Din acest motiv, el a decretat că prefixul „Super-” este mult mai potrivit pentru a descrie măreția noilor sisteme.

Pentru a-și valida decizia, acesta a apelat chiar la un sondaj pe rețelele de socializare (Truth Social), lăsând publicul larg să decidă o terminologie care ar trebui să aparțină exclusiv comunității științifice.

Iată cum brandingul politic și marketingul digital reușesc să înlocuiască decenii de cercetare informatică.

Brandingul politic, frecvent practicat, reprezintă strategia de marketing prin care politicienii creează o imagine idealizată sau o etichetă spectaculoasă unui produs, unei idei sau unei legi, cu scopul exclusiv de a manipula opinia publică și de a câștiga capital electoral.