Fotografia zilei - Instantaneu foto de la prima zi a Festivalului ION PETREUŞ!

Ion Petreuş, legenda din cîntec

În aceste zile de iunie mă încearcă două păreri de rău. Una, că în urmă cu cincisprezece ani (miercuri, 26 iunie 2002) ne-a părăsit înainte de vreme marele interpret, deschizător de lacăte misterioase din cîntecul maramureşean, Ion Petreuş. Al doilea regret este că nu am finalizat cartea „Fraţii Petreuş – un miracol firesc”, textele scrise fiind citite de Ion, mai ales duminica la Astoria. Ştiu că nu se poate închipui întregul cu aureolă decît în ecuaţia Fraţii Petreuş Ştefan şi Ion, (nu am uitat-o nici pe Ioana) deoarece ei au dărîmat prin simplitate, firesc şi har neîntrecut multe prejudecăţi despre oamenii Maramureşului. Au avut curajul şi şansa să dea o altă dimensiune omului înzestrat de pe văile noastre care îşi consuma gloria în hotarele a cîtorva sate. Ei au ştiut să capteze multe izvoare, să devină stăvilar şi moară de piclu. Dacă mă gîndesc bine Fraţii Petreuş nu au venit în lume ci au fost trimişi de un cert miracol să ne arate cum se poate rîde, cum se poate iubi cu foc, cum să plîngem după acordurile sufletului celor mulţi şi duşi în amintire. Ei au fost întruparea lor! Parcă a bătut un clopot în cer auzit doar de aceşti feciori din Glod. Au vestit lumea veche a cîntecului. De cînd i-am cunoscut am simţit că ei adeveresc tiparul curat al unui Maramureş vechi. Fără a recurge la cuvinte alese care stau bine în preajma Fraţilor Petreuş mai cred că ei au demonstrat cărturarilor că satul este graiul, locul unde se întrupează cuvîntul, unde se lustruieşte rostirea prin vreme, unde este izvorul cîntecului profund. Ştefane, să mă ierţi dar tu ne eşti stîlparea viguroasă care ne este alături şi mă voi referi acum mai mult la Ion, cel pe care îl cheamă horile în lume. Că la dor şi la supărare, trebe om cu minte mare. Timpul trecut al lui Ion este într-un fel timpul nostru interior. Ion mi-a fost un prieten mai aproape că avea fire de haiduc şi mi se potrivea vîrstei ce mă însoţea. Ştefan are o fire de nobil tăcut care lasă vioara să-i strige numele. Ion avea acea voce particulară, ca o sumă a înaintaşilor anonimi.

El s-a întrupat din strigături şi doina de jale. În Glod a auzit horea păcurarului care şi-a pierdut oile, horile munţilor. Redarea lor într-un timbru propriu a fost marea seducţie a personalităţii lui. Avea faţa luminată de merele grădinii din spatele casei, ştia lecţia suferinţei dar avea harul răbdării şi al nădejdii. Alături i-au stat zongura, doba, chiar fluierul pînă la dezlegarea vocii care nu poate fi imitată. A învăţat de pe la nunţi sau jocurile din şură să improvizeze în funcţie de împrejurări, să dea replici la provocări prin strigături ironice, cu haz. Îmi spunea că la o nuntă i-a venit o strigătură care apoi mulţi şi-au asumat-o: „Unde cîntă Petreuşii, nu vă temeţi nu vin ruşii”. Aşa s-a potrivit rima. Era un om veselos, necazul şi-l stîmpăra cu hori care paradoxal îi bucura pe cei din jur. În cartea la care lucram pe cînd trăia Ion, mi-a povestit întîmplări din lumea prin care a trecut. În Europa era mai uşor să spună ţările prin care nu au fost. Apoi nordul Africii, fosta Uniune Sovietică şi în vreo douăzeci de state americane. Cînd li s-a decernat  titlul de Cetăţeni de onoare ai comunei Botiza am avut cinstea să le prezint biografia artistică. Aşa am amintit că Ministerul Culturii din Franţa le-a acordat demnitatea de „Cavaleri ai Artelor şi Literelor” iar mai tîrziu „Omul anului” din partea Institutului American de Biografii”. Da, Fraţii Petreuş au rămas un miracol firesc. Era atîta Maramureş în ei încît se cerea întruparea în cîntec. Doamne, Ioane, cum a trecut vremea! Se vede că interpreţii sînt mai norocoşi în veşnicie. Cîntecul lor te face să uiţi că au murit. Ai parte de un Festival (care începe astăzi) care-ţi poartă numele. Îl văd parcă pe tatăl vostru, Pătru Petreuş-Codrea care mi-a spus într-o iarnă în casa voastră din Glod că tu ai fost sortit pentru voce iar Ştefan viorii. Mi-am îngăduit o odihnă în cîntecul tău: „M-am băgat slugă la cuc/ Foc şi apă să-i aduc/ De nu l-oi putea sluji/ Largă-i lumea ş-oi fugi”. Atunci Ştefan Marinca scria din Limerick – Irlanda: „El nu mai este dar cîntecele sale, amestec fermecător de bucurie şi melancolie, vor dăinui cîtă vreme Maramureşul îşi va păstra identitatea”. De aici s-a întrupat legenda. Mare noroc are Maramureşul cu asemenea oameni. Dar şi ei cu Maramureşul.

Autor: Gheorghe Pârja

Sursa: Graiul Maramureşului

FESTIVALUL NAŢIONAL ION PETREUŞ A AJUNS LA EDIŢIA a V-a !

Cea de-a V-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare Vocală şi Instrumentală “Ion Petreuş” va avea loc în zilele de 27 şi 28 iunie, în Parcul „Regina Maria” din Baia Mare.

    La concursul organizat în memoria regretatului rapsod Ion Petreuş, la 10 ani de la dispariţia lui fizică, nu şi din memoria noastră, s-au înscris peste 30 de concurenţi din întreaga ţară.

    La finalul competiţiei vor fi premiaţi nu numai concurenţii, ci şi publicul spectator. Marinel Petreuş şi organizatorii au decis ca în acest an să premieze cea mai frumoasă cămaşă tradiţională purtată de un spectator.

    Spectacolul propriu-zis se va desfăşura  pe două secţiuni de vârstă: 8-15, respectiv 15-30 de ani, dar şi pe două categorii: interpretare vocala şi interpretare instrumentală.

     Întregul eveniment va fi susţinut de orchestra Ansamblului Naţional Transilvania, director Iuliana Dragoş Dăncuş, condusă de dirijorul Eduard Albina. Printre artiştii invitaţi care îi vor încânta pe băimăreni cu cântecele din lada lor de zestre, se numără: Petrică Mureşan, Alexandru Pugna, Vasile Coca, Livia Neag, Diana Cârlig ( toţi membri ai juriului prezidat de doamna Elize Stan), Ileana Bumbar şi maestrul Dumitru Dobrican, în timp ce dansatorii Ansamblului Transilvania vor prezenta diferite suite coregrafice.

     Maramureşeni, poftiţi cu mic cu mare la Festivalul Naţional „Ion Petreuş” deoarece marele dispărut ne priveşte cu drag şi dor de acolo de Sus!

                                                                                          Gelu Dragoş

Semnificaţii istorice pentru ziua de 26 iunie

1892 - S-a născut scriitoarea Pearl S. Buck, laureată al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1938. (scrieri: "Vânt de Răsărit, Vânt de la Apus", "Ogorul", "Mama") (m. martie 1973)

1900 - A murit medicul şi omul politic Nicolae Kretzulescu. A fost un prim-ministru al României având trei mandate: 1862-1863, 1865-1866 şi 1867. (n. 1 martie 1817)

1936 - A murit scriitorul şi omul politic Constantin Stere. Împreună cu Garabet Ibrăileanu şi Paul Bujor a întemeiat, în 1906, revista “Viaţa românească”. (n. iunie 1865)

1940 - Prima notă ultimativă adresată României pentru cedarea Basarabiei şi a părţii de nord a Bucovinei

1941 - Aviaţia sovietică atacă de doua ori oraşul Bucureşti, precum şi zona Ploieşti

1945 - A fost semnată Carta Naţiunilor Unite (intrată în vigoare la 24 octombrie 1945) şi statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, la San Francisco

1945 - A fost adoptată Carta Naţiunilor Unite. Aceasta a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945

1967 - Karol Woityla (1920-2000), viitorul Papa Ioan Paul al II-lea, a fost învestit cu titlul de cardinal. La 16 octombrie 1978 a fost ales papă, devenind primul papă de origine neitaliană, după 455 de ani

1997 - În cadrul Conferinţei pan-europene a miniştrilor Transporturilor, desfăşurată la Helsinki, România a obţinut modificarea coridoarelor europene de transport 4 şi 7, în sensul includerii portului Constanţa ca punct terminus

2000 - A murit Corneliu Mănescu, om politic, unul dintre semnatarii “Scrisorii celor 6” îndreptată împotriva regimului ceauşist. (n. 8 februarie 1916)

2000 - Vaticanul a făcut public cel de-al treilea secret revelat de Fecioara Maria, în iulie 1917, celor trei copii păstori în localitatea portugheză Fatima

2002 - A murit Ion Petreuş, rapsod popular. Alături de fratele său, Ştefan, a format grupul cunoscut sub numele ”Fraţii Petreuş”. (august 1945)

2007 - Insulele Galapagos, primul loc natural înscris în 1978 în Patrimoniul mondial, au fost incluse pe lista monumentelor aflate în pericol

                                                                                                                     I.I.D.

INVITAŢIE LA FESTIVALURI BĂIMĂRENE

Festivalul Concurs “Ion Petreuş” a ajuns la a V-a ediţie !

În zilele de 28 şi 29 iunie 2013, de la ora 18,oo la Teatrul de Vară al Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş (Baia Mare, str. Dealul Florilor nr. 1), va avea loc cea de a V-a ediţie a Festivalului-Concurs de Muzică Populară "Ion Petreuş", organizat de către Ansamblul Folcloric Naţional "Transilvania" (director, Iuliana Dragoş Dăncuş). Pentru prima data, festivalul se desfăşoară la nivel naţional, propunându-şi să sprijine tinerele talente, în principal pe cele din judeţ, şi să promoveze Maramureşul la nivel central. Concursul va avea trei probe, primele două sunt probe de interpretare: o doină, o hore, o baladă sau un cântec doinit, pentru prima probă, respectiv o melodie de joc, mai ritmată, pentru a doua probă. Cea de-a treia probă va fi una teoretică şi va consta dintr-o întrebare referitoare la viaţa artistică a interpretului Ion Petreuş. Juriul va fi prezidat de cunoscuta realizatoare TV Elize Stan, iar membri vor fi taragotistul Dumitru Fărcaş şi Marinel Petreuş, fiul artistului omagiat. Preselecţia va avea loc marţi, 25 iunie, de la ora 10,oo iar participanţii vor trebui să poarte costumul popular tradiţional al zonei pe care o reprezintă. Se vor acorda următoarele premii: Marele Premiu - 600 lei brut, Premiul I - 400 lei brut, Premiul II - 300 lei brut, Premiul III - 200 lei brut, Premii speciale. Evenimentul muzical este susţinut financiar de Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Local şi Primăria Baia Mare.

                                                                                             G.D.L.