Se afișează postările cu eticheta Liviu Coroiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Liviu Coroiu. Afișați toate postările

luni, 9 februarie 2026

Declarația zilei - prof. Liviu COROIU


 „Poezia d-lui vasile dan marchiș este o poezie mediocră a unui poet mediocru și a unui eseist submediocru. Orice mare critic literar din această țară te dă afară pe ușă cu poezia religioasă, în plop ești dumneata.  Nu sunt invidios nici pe departe de numeroasele volume pe care le etalezi la fiecare ședință de cenaclu. Eu cu rebuturi literare n-am timp de pierdut, degeaba sunt zeci de volume pe care le tot etalezi și care n-au nici o valoare. Timpul va confirma asta!”.




joi, 29 ianuarie 2026

La mulți ani, Liviu Coroiu!

Date despre poetul Liviu Coroiu, prezent de fiecare dată la întâlnirile noastre, se pot afla și din volumul: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, AUTOR FLORICA BUD, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag. 89-92.

Dragă Liviu, îți dorim un an bun cu sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, iubire. Multă inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,

președinte,

Florica Bud




duminică, 8 decembrie 2024

--Întâlnire cenaclieră--


Sâmbătă – 14.12.2024, orele 11, Sala de cenaclu „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – va avea loc o nouă întâlnire a  Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Și iată-ne în luna decembrie, luna lui Moș Nicolae, a Sărbătorilor de Iarnă, a Vacanței de iarnă, a lui Moș Crăciun și desigur Luna Cadourilor. Nu ne-am întâlnit în data de 30 noiembrie, sala de cenaclu devenind secție de votare. Ca urmare, întâlnirea de sâmbătă va fi o întâlnire densă, în care ne propunem să facem multe. Va citi din creație proprie poetul și prozatorul Liviu Coroiu. Avem și o colegă debutantă, pe doamna Ana  Dobrican, care va citi din creația sa poetică. Ca o încheiere potrivită a acestui semestru cenaclier, ne vor colinda etnologii Maria și Pamfil Bilțiu,  atot - stăpânitori ai obiceiurilor și tradițiilor populare de iarnă. Cine altcineva ar putea să ne aducă, în căminul inimilor noastre, minunatele colinde străvechi? Cine altcineva,  dacă nu această familie, care a umblat din casă în casă, căutând comori folclorice în lăzile de zestre ale maramureșenilor de pe la sate și nu numai în ale maramureșenilor. Îi așteptăm cu drag. Câteva date despre Liviu Coroiu: poetul și prozatorul Liviu Coroiu s-a născut în data de 29 ianuarie 1956, la Șomcuta Mare.  A absolvit ciclul gimnazial și Liceul Teoretic „Ioan Buteanu” din Șomcuta Mare, performând în științele exacte. A urmat cursurile de inginerie chimică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași pe care le-a absolvit în anul 1982, profesând în industria chimică. Din perioada ieșeană începe să scrie poezie, frecventând cercuri literare ieșene, audiind marile personalități ale vremii: Eugen Simion, Nichita Stănescu, Matei Călinescu si alții.  Va fi puternic influențat de existențialismul francez, ateu și creștin, ca modalități de a ieși din universul concentraționar în care trăia atunci. Începe să traducă din Simone de Beauvoir, Sartre, Bataille, autori parțial interziși atunci. Debutul literar s-a produs în ziarul „Glasul Maramureșului” cu eseul critic „Unde se sfârșește trăitul și unde începe făcutul în proză”. Au urmat alte eseuri, cugetări și poezii publicate in reviste și ziarele locale. In 2002 petrece un an la Paris, de unde se întoarce profesând ca inginer-profesor la unele licee tehnice din Baia Mare. A debutat cu volumul de poezie „Soarele gol” în 2023, urmat de volumul de poezie „Ape pângărite”. În anul următor va fi distins cu Premiul Revistei „Convorbiri literare”, la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighet, octombrie 2024. Liviu Coroiu a scris și un scenariu de film, după nuvelele lui Gib Mihăescu, nepublicat. Din perioada franceză datează poemele „Străzile din Montmartre”, „Noapte pe Sena”, „Lui Oscar Wilde, partea I si partea II-a” scrise frecventând marile cimitire pariziene Père-Lachaise, Montparnasse, Montmartre. Participă la ședințele de cenaclu, președintă fiind doamna Florica Bud.

 Așadar, sâmbătă vom avea o întâlnire rodnică, plăcută și în sărbătoare. Dacă vom fi cuminți, poate va veni și un „Moș Mniculaie  Întârziat” cu o surpriză în traistă. Succes celor doi colegi ce vor citi, iar colindătorilor... miere în glasuri! Vă așteptăm, vă aștept,


Florica Bud,

Președinte,

Cenaclul Scriitorilor din Maramureș

Foto: Gelu Dragoș, Vasile Bele, Vasile Tivadar



sâmbătă, 5 octombrie 2024

Mihaela Poduț Ienuțaș sau despre frumusețea poeticului

Fără poezie lumea este doar o narațiune prozaică, o dramă, o tragi-comedie fără deznodămînt fericit și fără de sens. Poezia dă un sens sensibil existenței, cuvîntul poetic transfigurează materia, o spiritualizează și dă lumii ideilor și realităților concrete alte forme, în final devenind substanță poetică transfigurată, o reverie poetică.

Poezia românească postbelică feminină se distinge prin scriituri diverse, distincte, peisajul său fiind destul de nuanțat și variat.
Aduc în discuție o serie de autoare emblematice pentru poezia feminină postbelică:
1. Ana Blandiana a cărei poezie stă sub semnul problematizării existenței;
2. Ileana Mălăncioiu, definită prin raporturile etice și vina tragică;
3. Angela Marinescu, de curând plecată la cele veșnice – poetă a spasmului fiziologic și a infernului corporalității.
Am să mă opresc puțin asupra poeziei Angelei Marinescu. Poezia Angelei Marinescu se integrează în neoexpresionismul românesc postbelic alături de poezia lui Ion Mureșan, Marta Petreu, Aurel Pantea. etc.. Definită ca poetă a negativității orientate către spasm și metafizică, poezia Angelei Marinescu e valoroasă prin radicalismul viziunii, atracția contrariilor, captivitate în infernul ființei umane, ceea ce dă originalitate poemelor exotice, în care energiile intimității trasează conturul unui eros exasperat provenit din dilemele interiorității.
În Istoria sa G. Călinescu distinge două aspecte ale literaturii feminine: femei de tip moral și femei de tip fiziologic, exemplu Contesa de Noailles.
Poeta Mihaela Poduț Ienuțaș al cărui har poetic este cert, face parte din prima categorie. Poezia sa de o originalitate neobișnuită pare că nu simte influența altor condeie, acum când cantitatea de livresc crește în întreaga literatură. Totuși dilemele interiorității apar și în poezia Mihaelei Poduț Ienuțaș, dar mult mai molcome ca în poezia Angelei Marinescu:
„Teama de a nu-ți întâlni chipul/ O filă luată de unde/ Cu scrisul ce abia se mai vede/ Nu îți mai aduci aminte ce scria/ Și poate/ E mai bine așa/ Poate nici nu e vorba despre tine/ Poate altcineva a trecut pe/ Lângă umărul tău/ Și reflexia lui e sub valul/ De noroi /Și dacă / Vei strânge o dată din pleoape/
Și vei mai putea lăcrima/ Poate/ Te vei putea privi iar/ În ochi”
Sau:
„Genunchii juliți/ Secunde prelinse pe fața murdară/ Joaca vieții e dură/ Mă ridic/ Visuri rupte”
Fragilitatea ființei, misterul feminin, rostirea poetică a purității, versul uneori fraged sunt teme
existențiale și de demers poetic, toate cuplate cu o bogată fantezie și imaginație.

Liviu COROIU

luni, 26 februarie 2024

Gelu Dragoş este un cărturar al provinciei

 

 Poetul Gelu Dragoş este un poet existenţial de un uşor expresionism ca majoritatea  poeţilor ardeleni descendenţi din Blaga. Expresionismul său este de natură bucolică, pastorală, care reflectă în mod idilic viaţa de la ţară, dar uneori întâlnim şi un expresionism tipic, ca de exemplu: „Lumea miroase a păcat înnămolot,/Parcă ar fi morga spitalului părăsit.”

          Se vede în această poezie zbuciumul în care se mişcă poetul. De unde poate veni acest zbucium? Din coborârea în natura fiinţei, în care se mişcă amintiri, uitare, suferinţă, aspiraţii, reflexii. Viaţa în sine cu toate ale ei au fost şi au rămas încă surse ale reflexiei. Am ales o poezie cu rimă, dar Gelu Dragoş este un verslibrist.

         Citindu-l pe poetul Gelu Dragoş gândurile mi se duc la cartea de versuri a lui Vasile Igna „Provincia cărturarului”. Şi Gelu Dragoş este un cărturar al provinciei, provincie în care se găsesc miracolele, miturile, semnele Universului, erosul, iubirea, suferinţa, într-un program liric al provinciei ancestrale.

     Problema este legată de acest postmodernism fără de care nu poţi fi poet cu acte în regulă. Postmodernismul la modă, gen Cărtărescu, a tăiat cordonul ombilical dintre fiinţa adâncă a poetului şi poem. El s-a retras într-o insensibilitate derivată livrescă, fără experienţa existenţială revelatoare. Eugen Simion afirmă, cu privire la postmodernism: „Poezia, cu sau fără majuscule nu poate trăi multă vreme în comedia poeziei.”

Revenind la poetul Gelu Dragoș consider că poezia lui are patetism, tristețea ne amintește de Bacovia, versurile sunt lucrate cu grijă, într-o preocupare nu doar pentru forma lor, ci pentru esența cuvântului: „...nu poți mărșălui cu picioare de plumb/ zburăm rar și nu avem vise/ asemeni păsărilor/ și atunci când încercăm să zburăm/ o facem spre asfințit...”.(Singurătatea pietrei).

                                                                                      Prof.   Liviu Coroiu



 

duminică, 25 februarie 2024

De Dragobete, la Cenaclul Scriitorilor Maramureș a citit poetul Gelu Dragoș din Mireșu Mare

 

*******
Dragi prieteni, a mai trecut o săptămână și am mai făcut un pas, în ceea ce privește participarea Dumneavoastră la concursul ,,OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP! TAUTOGRAMA - 2024".
Și, am ajuns la TAUTOGRAMA CU NUMĂRUL 85 - dintre cele verificate și care îndeplinesc condițiile impuse pentru a putea intra în jurizare în cadrul concursului.
Perioada de trimitere materiale:
15 ianuarie - 15 martie 2024, ora 23.59;
Perioada de aranjare materiale și jurizare:
16 - 30 martie 2024;
Afișarea rezultatelor finale:
31 martie 2024, ora 12.00;
Adresa pe care pot fi trimise materialele:
v_bele@yahoo.com;
Alte informații: 0753533003;
Festivitatea de premiere - septembrie 2024, în cadrul Taberei literare cu același nume: ,,Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!";
Toate tautogramele vor fi tipărite într-un volum, deci avem rugămintea de a trimite materialele însoțite cu un scurt CV, (cât credeți Domniile Voastre de cuviință), ce va fi lansat în cadrul Taberei literare - septembrie 2024.
Le mulțumim celor care, deja, au reacționat la acest proiect literar. Ce m-a impresionat mult, este faptul că mulți dintre Domniile Voastre, nu v-ați oprit la o singură tautogramă. Câțiva ați trimis câte două-trei. Alții, v-ați oprit la cinci, dar sunt unii care au depășit acest număr... eu, sincer, mă bucur! Și, mai trebuie să recunosc, așa precum ați afirmat chiar și dumneavoastră, că este o provocare interesată acest concurs. Felicitări, curajoșilor, nu-i așa?! Noi, vă asigurăm de prețuirea și respectul nostru!
I.
Astăzi, am adunat
asfințitul albastru
al altui anotimp
abia apoi am auzit
apusul altor avalanșe
adunând alune...
Ambra a achiesat
acestui alb ales
așa alambicat
apoi asamblat altfel...
Amarul albastru al acestui
aval are aplecarea altui
anotimp apus adăugat
abia atunci...
Averea acestui an are
ancestralitate aromată...
II.
Azi,
am aruncat albăstrelele
afară - atunci au apus
adunările altor afinități...
Așa aveți abilitatea altui
anotimp adăugat acestui
arc ancestral
- adaug amprenta asupra
acestui alb ales
altfel...
Atunci am adăugat
albastrului accent automat
asemănător altui anotimp
acolo am amiezile abandonate
abia așa aroganța
asupra albului
admite alte argumente
acoperite...
Apropierea aceasta aliniază
artificiile altui an alintat
adunând ape...
Asistenta a așezat
ampermetrul
aproape apusului arid...

*******************
Gelu Dragoș - un ,,Om al Cetății"
Cu adevărat, afirmația aceasta are temei în ascensiunea literară a învățătorului Gelu Dragoș. Au rostit acest lucru, prof. Olimpia Mureșan și a fost, ulterior întărită cu argumente, inclusiv de către prof. Maria Berciu, în cadrul ședinței de Cenaclu literar, desfășurat sub semnul Dragobetelui, sâmbătă 24 februarie 2024.
Prezența oamenilor de litere - scriitori, poeți, dascăli, preoți - în număr mulțumitor de mare ( 25 de persoane tinere, la maturitate sau la vârsta senectuții), a fost o adevărată lecție de prietenie și emoție trăită. Au citit, (pentru că erau sărbătoriții acestei luni, februarie!), prof. Lotica Vaida și prof. Gelu Dragoș - poezii interesante, cu vers alb sau în vers clasic, cu rimă. Și unul, și celălalt, oameni cu multă experiență profesională, literară, au confirmat sintagma ,,omul potrivit, în locul potrivit", dar și credința că ,,omul sfințește locul". Sper, zic eu, să fiu în asentimentul multora dintre cei prezenți la această ședință.
După ce ne-au prezentat poeziile a urmat ,,intervențiile"/părerile celor prezenți, referitor la activitatea literară a celor doi scriitori - pentru că vorbim despre niște oameni care ,,au în spate" o rodnică, bogată și apreciată activitate literară. Deci, subscriu, inclusiv eu, sintagmei ,,Oameni ai Cetății".
Prof. Ștefan Herțeg, apreciind valoarea poeziilor și a poeților, a făcut un Laudatio - bazat pe obiectivitate și concret. ,,Poeziile sunt profunde, au și transmit emoție. Sunt sigur, că cei doi nu se vor opri aici. Vor continua să ne surprindă în plan literar. Având în spate o activitate profesională bogată, fiecare își merită cuvântul de laudă și de apreciere. Îi felicit și le doresc multă sănătate!", a mai rostit în finalul alocuțiunii. Clar, felicitările și urările au ,,curs" din clepsidra sufletului, cu sinceritate și bucurie. Liviu Coroiu - o prezență constantă a acestor întâlniri cenacliere, din ce în ce mai activă, l-a comparat pe Gelu Dragoș, cu Lucian Blaga, dar recunoscând că și Octavian Octavian Goga sau Mihai Eminescu, au avut și au influență în plan literar, asupra lui. ,,E târziu. Înserarea coboară, coboară... cu o nemaiîntâlnită ușurință! (...) În general, Gelu Dragoș, cultivă o poezie modernă. Este un poet existențial, de un ușor expresionist ca majoritatea poeților ardeleni, descendenți din Blaga. Poate fi un expresionism de nuanță bucolică, pastorală, care reflectă în mod idilic, viața de la țară, dar se poate observa, inclusiv zbuciumul în care se mișcă poetul. De unde poate veni acest zbucium? Din coborârea adâncă în natura ființei... viața în sine cu toate ale ei, au fost și au rămas, încă surse ale reflexiei. Gelu Dragoș scrie o poezie cu rimă și vers librist. Citindu-l pe Gelu Dragoș, mă duc, uneori, cu gândurile, mai departe, ajungând la cartea lui Vasile Igna, din apropiere, adică din Ardusat", a mai concluzionat scriitorul Liviu Coroiu.
A fost o ședință reușită, condusă cu tact și fermitate de către mereu inegalabila scriitoare Florica Bud.
Peste două săptămâni la Cenaclul Scriitorilor va citi poetul Gheorghe Pop din Seini!

Vasile Bele,
Chiuzbaia, 25 februarie 2024