Unui servil

 El pe unde a umblat

În faţa lor s-a înclinat

Şi-acum e aplecat de spate,

S-ar îndrepta, dar nu mai poate!

                                       Nistor I. BUD

Epigrame de Nistor BUD

 INTENŢIA GUVERNANŢILOR

Guvernul are un scop precis

De-a ne schimba destinele

Şi-ntr-o şedinţă au decis

Să ne scurteze...zilele!

EPIGRAMISTUL

Are rolul de bufon

Vede vicii, caractere

Şi c-un pix, ori un creion

El te-nţeapă cu plăcere.

AU INVENTAT O NOUĂ TAXĂ

Taxa cea pe lăcomie

E de-a dreptul o prostie

Căci mai toţi de la putere

Ne-aduc drame şi durere.

LA AMANTĂ TE POŢI PLÂNGE

Plângerea la soaţă-i inutilă,

Căci nu te-ascultă, n-are milă,

Dar la amantă e util, că ea te-ascultă...

ca pe-un copil!

Zece epigrame semnate de către NISTOR I. BUD (Clubul SPINUL Baia Mare)

 

                                             Nistor I. Bud, Gelu Dragoş, Ioan Şiman

Cârmacii noştri

Avem prea mulţi incompetenţi

Să meargă treaba bine-n ţară,

În şcoli au fost tot repetenţi

Şi-acum fac ţara...de ocară!

 

Ce-i amanta?

E-o muiere mai cu moţ

Domină în căsnicie,

E un rău pentru soţie

Şi o dulceaţă pentru soţ.

 

Amărâtul lăudăros

Când trec pe la magazine

Simt că-mi lasă gura apă,

Dar când trec pe la vecine,

Nici o damă nu îmi scapă.

 

Unui afacerist

Are casă, vile, bani,

Să citească nu prea ştie,

C-a studiat doar patru ani

Dar şi-aceia-n puşcărie!

 

Parlamentarii noştri

Ei cu drag şi sârg muncesc

Şi cât pot ne ocrotesc,

Dar când urcă la tribună,

Din adevăr, ei fac...minciună!

 

Discutând despre fidelitate

Îmi spune un amic aseară,

Soaţa-i fidelă, nu te înşeală,

Ci doar aşa, din plictiseală,

Ea cu alţii...te compară!

 

Numai la Fersig

Deşi e criza tot mai mare

Şi nu sunt hribe de vânzare

Acum la Fersig servim:

Cu bere, hribi şi-un vin sublim!

 

Mărturisire

Când mă-ntorc devreme-acasă

Soaţa mea e drăgostoasă,

Dar de vin spre dimineaţă

Are nevoi şi nu-i glumeaţă.

 

Căutare zadarnică

De trei luni tot umbi lela

Să o afli pe Ghizela,

Dar o cauţi în zadar,

C-a fugit c-un pădurar.

La noi în casă

Eu cu soaţa mă împac

După cum e şi fireşte

Astăzi scumpa mea vorbeşte

Mâine-i rândul meu să ...tac!

 

 

Epigrame de Nistor I. BUD

Unii se căiesc târziu

Toată viaţa a trăit
În huzur şi în păcat
Şi târziu el s-a căit
Spre Infern...când a plecat!

Când e vorba de poame

Când e toamna în natură
Multe poame-s în livezi
Pe şoseaua de centură
Şi mai multe "poame" vezi!

De un şir de ani

E viaţa noastră austeră,
Căci mulţi ne vâră în bucluc:
Căldura cea din atmosferă,
Precum şi cei ce ne conduc.

Îndemnul unui corupt

Ţara mea-i cu multe grâne
Şi cu plai străvechi, bogat,
Să ţii minte măi române
C-avem multe de furat!

Epigrame de Nistor BUD

Unui crai

A avut mereu noroc,
Şi-acum vrea şi-n Rai un loc,
Dar ştia în mod precis
Că şi Iadul e deschis.

Unui informator

Le-ai săpat la mulţi mormântul
Cu minciuna şi cuvântul
Dar azi, pământu-a fost în stare
Ţi-a pus lăcat, pe clanţa mare.

Puterea de convingere

Studenta care îmi zâmbea
M-a făcut să-i cânt în strună,
Părea a dracului de rea,
Dar m-a convins, că era bună!

Regretul unui ginere

Soacra mea era cuminte
Şi-mi făcea cam des plăcinte,
Dar acum s-a stins şi ea
Doarme sub o rămurea.

Aleşilor de ieri şi de azi

Pe vremuri noi tăceam chitic
Că nu puteam vorbi nimic,
Pe când azi toţi ne bucurăm
Putem chiar să-i înjurăm!

Fotografia zilei - "Spiniştii" Nistor BUD, Ioan ŞIMAN şi subsemnatul

Nistor Bud – 85 de ani

Epigramist, colaborator al ziarului nostru, ing. Nistor Bud împlineşte miercuri, 20 martie 2019, vârsta de 85 de ani. Despre viaţa sa, spune că “a fost atât de trepidantă, că aş putea să scriu un roman”. Este membru fondator al Clubului Epigramiştilor “Spinul” Baia Mare, secretar al clubului din 2002 şi secretar al revistei omonime de la înfiinţare, din 2006. În 2002, a devenit membru al Asociaţiei Scriitorilor din Baia Mare şi al Uniunii Epigramiştilor din România.

S-a născut în satul Dăneştii Chioarului, comuna Mireşu Mare. Mama sa, Rozalia, a adus pe lume 11 copii între cele două războaie mondiale, fiind medaliată şi declarată mamă eroină. Tatăl său, Ioan, deşi a dus o viaţă de muncă grea, pentru a-şi întreţine numeroasa familie, s-a stins din viaţă la vârsta de 100 de ani.

Nistor Bud a învăţat în primii ani la şcoala din Lucăceşti, apoi a urmat Liceul “Gheorghe Şincai” în Baia Mare. După bacalaureat, s-a înscris la Institutul de Silvicultură, dar în urma comasării instituţiei de învăţământ, în 1957, a absolvit Institutul Politehnic din Braşov, primind diploma de inginer silvic. A lucrat la început la Cehu Silvaniei, apoi a fost promovat în Direcţia Silvică Regională a Economiei Forestiere Maramureş. În ultimii zece ani de activitate profesională, a deţinut funcţia de şef al Ocolului Silvic Baia Mare. Nistor Bud e căsătorit din 1957 şi are doi copii, Corina – educatoare şi Mihai – tehnician dentar.

De-a lungul timpului, a scris 380 de studii, referate şi articole de specialitate, adunate în 25 de cărţi, din care 19 au fost publicate şi se află în biblioteci, la dispoziţia cititorilor. Este cunoscut însă şi pentru activitatea sa de creaţie epigramistică. “Preocupări literare am de prin 1978, dar prima mea carte de epigrame, Şarpele Alb, a apărut în 1999, la Editura Helvetica din Baia Mare. Am pasiunea de-a biciui viciile noastre, ale oamenilor din societatea de azi, şi aşa am devenit cel mai prolific epigramist dintre cei 32 care au frecventat sau frecventează Clubul Spinul. Numărul catrenelor, epitafurilor şi epigramelor publicate este de peste 13.000, apărute în peste o sută de publicaţii şi cărţi”.

Despre epigramă, Nistor Bud ne spune că “l-a ajutat să treacă peste nedreptăţile şi durerile vieţii”. În palmaresul său figurează 20 de premii precum: diploma de merit oferită de Ministerul Economiei Forestiere în 1973, Diploma de excelenţă pentru servicii aduse pădurii româneşti în 2004, diploma de excelenţă pentru întreaga activitate literară şi epigramistică, din partea clubului Spinul din Baia Mare, în 2009, diploma de merit înmânată de preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România la împlinirea unui deceniu de existenţă a Clubului Spinul şi aportul remarcabil la promovarea epigramei româneşti în 2012 şi diploma de excelenţă din partea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în 2013.

Îl felicităm pentru rodnica sa activitate ştiinţifică şi culturală şi îi dorim sănătate şi La mulţi ani!

Autor: Camelia Tocaci

Sursa: Graiul Maramureşului

Aforismul zilei - Nistor Bud

"LA OMUL BUN NEFERICIREA VINE CA LA EA ACASĂ".

Epigrame propuse de ing. silvic Nistor I. BUD

Cadoul guvernanţilor 2013

Guvernanţii se complac

Şi le fac la hoţi pe plac,

Iară nouă din păcate:

Ne-aduc taxe pipărate.

Diva şi guvernarea de azi

Cântă diva şi răsună

Şi-mi descântă de deochi,

Guvernarea noastră-i bună:

Precum este...sarea-n ochi.

Justiţia e pe drumul cel bun

Felix – marele motan

A furat un şir de ani,

Dar, oricât e de viclean,

S-a ales cu câţiva ani!

Realităţi triste

Paradisele fiscale

S-au extins în toată ţara

Şi prin fapte ilegale,

Ele ne golesc...cămara.

Din culisele unei aniversări - Nicolae Bud 60

Lume multă şi elevată la aniversarea domnului dr. Nicolae Bud, cetăţean de onoare al comunei Mireşu Mare, la împlinirea frumoasei vârste de 60 ani. Am remarcat atât politicieni, profesori, poliţişti, prelaţi,  scriitori, primari, conducători de cluburi sportive, oameni proveniţi din minerit, rudenii din Dăneştii Chioarului şi Ulmeni, cetăţeni simpli din colegiul pe care l-a reprezentat foarte bine în Parlamentul României în două mandate, inclusiv prefectul judeţului nostru, dl. Anton Rohian.

     Un lucru minunat însă s-a întâmplat când profesorul şi decanul de vârstă al ziariştilor sportivi, Ion P. Pop a luat cuvântul şi a vorbit despre complexa şi fascinanta personalitate a sărbătoritului. A fost pentru prima dată când elitista audienţă l-a întrerupt pe vorbitor prin ropote de aplauze. Nimic surprinzător, domnul profesor Ion P. Pop îl cunoaşte de domnul Nicolae Bud încă de când era director la Mina Ilba, iar cum acesta a îndeplinit şi îndeplineşte funcţii de conducere în cluburile sportive maramureşene, drumurile li s-au intersectat de multe ori. Şi au realizat lucruri pozitive pentru noi!

     Un alt invitat al domnului Nicolae Bud a fost primarul din Cerneşti, prof. Nelu Vasile Şovre care ar fi dorit să-i mulţumească oficial aniversatului pentru susţinerea lui când făcea primii paşi în politică, dar cum timpul presa s-a mulţumit să renunţe la discursul din sala de conferinţe şi să-i ofere domnului Bud o straiţă din zona Lăpuş, cu horincă, vin şi alte bunătăţi în ea, în semn de recunoştinţă pentru sfaturile date şi ajutorul acordat.

      În sala arhiplină l-am remarcat şi pe unchiul octogenar al lui dr. Nicu Bud, inginerul silvic Nistor I. Bud, o mare personalitate a silviculturii maramureşene şi membru fondator al clubului epigramist „Spinul” din Baia Mare, autor a peste 20 de cărţi, care s-a bucurat sincer de "talantul" primit de Sus şi dat de Nicu Bud semenilor.

          La finalul manifestării, toată lumea a fost invitată în sala „Ion Burnar”, la masa plină de bunătăţi pregătită cu minuţiozitate de doamna preşedintă a Cenaclului Scriitorilor Maramureş, scriitoarea Florica Bud, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Au avut mare trecere la   "punctul trei" sarmalele, dar lumea a apreciat şi pâinea de casă ( coaptă pe vatră la Lucăceşti ), cozonacul "ca la mama acasă" de la Morile Mătieş sau ţuica galbenă de Ulmeni!

        Caietul aniversar „Nicolae Bud - 60” s-a epuizat ca "pâinea caldă" iar ultimul care a mai prins un caiet-album am fost eu având nevoie de el în calitate de ziarist dar şi ca om din Chioar ce-l preţuiesc.

La mulţi ani Nicolae Bud!

                                                                                             Gelu DRAGOŞ

Fotografia zilei - ing. Nistor BUD

Epigrame pe teme şcolare – Nistor I. BUD

Unui elev limbut

Limba ascuţită are

Când e vorba de-o captură,

Dar de-i pui vreo întrebare,

Parcă n-are limbă-n gură.

Obicei neecologic

Când cojeşti la rând copacii

Te dai mare şi viteaz,

Dar observă şi babacii:

Că nu ai deloc...obraz.

Intervenţie estetică la o elevă

Când avea un nas mai mare

Lua zece la purtare,

Dar de când şi l-a redus:

E cu nasul tot pe sus!

Întrecere între elevi

Pe vremea mea un licean

Făcea o clasă într-un an,

Însă astăzi nu se lasă:

Fac doi ani o biată clasă.

Elevului chiulangiu

Disperat că are teză,

La chimie şi engleză,

El pe loc se pregăteşte:

Să o şteargă...englezeşte.

Bavna – „Pădure de Gânduri”

       Încă din pruncie m-am îndrăgostit definitiv de Rezervaţia de stejar pedunculat Bavna Lucăceşti-Fersig. În fericita mea copilărie îmi închipuiam că acolo trăiesc zâne, pitici, că sunt cabane în care  vânătorii au în curtea lor căprioare, cerbi, iepuraşi şi veveriţe, că pădurarii vânează urşi, porci mistreţi şi lupi. După ce am crescut mai măricel am descoperit pârâul Măriuş când mergeam cu tata sau unchii mei Ioan şi Vasile la cules de hribe. M-au impresionat „cetele”, păsări foarte asemănătoare cu berzele. În adolescenţă, cred că eram în clasa a XI-a la liceu, eram la cules de cartofi cu familia mea în locul numit „ La Pădure”, cel mai apropiat teren agricol de Rezervaţia Bavna, despărţit de aceasta de păşunea satului. Atunci l-am cunoscut pe profesorul Ioan Nădişan, care venind pe un drum lăturalnic, s-a împotmolit cu Dacia sa 1300 şi ne-a rugat să împingem de maşină ca să iasă din noroiul în care intrase. Mama mea curioasă l-a întrebat ce caută un „domn” în zonă, iar acesta ne-a povestit tuturor ce bogăţie verde avem lângă noi. Ne-a mai spus că merge să monitorizeze colonia de stârc cenuşiu („Ardea cinereea”) înainte de a pleca în ţările calde,  şi că acestea şi-au găsit lăcaş pe o arie de aproximativ 71 de stejari, în partea de nord a rezervaţiei, la o distanţă de aproximativ 80-100 metri de liziera pădurii. Tatăl meu Aurel, brigadier de câmp l-a întrebat de unde ştie atâtea lucruri, iar acesta şi-a continuat cu patos discursul spunând că sunt aproximativ 160 de cuiburi, câte 3 până la 7 cuiburi într-un copac.

Fascinat de ceea ce spunea profesorul, i-am rugat pe ai mei, cu toate că mai erau cartofi de cules, să mă lase să-l însoţesc pe misteriosul străin. Avea la dânsul un aparat foto, rusesc cred, cu care dorea să facă fotografii şi un carneţel în care nota ceea ce i se părea important .Am obţinut cu greu acceptul a lor mei spunându-le că voi încărca sacii cu cartofi la întoarcere şi am plecat bucuros cu dânsul, iar acestuia i s-a luminat chipul deoarece nu era singur şi avea un tovarăş care cunoştea în amănunt relieful şi îl putea ghida cu autoturismul pe drumul cel mai bun posibil.

             Am lăsat maşina undeva la vreo 300 metri de pădure din cauza terenului denivelat şi ne-am continuat drumul pe jos. Astfel am aflat că se documentează pentru o carte pe care o să o tipărească cu alţi colegi cercetători biologi. Pentru prima dată am aflat că această pădure de stejar este un eşantion al codrilor seculari de odinioară iar ghinda recoltată se duce pentru producere de puieţi în pepinierele Direcţiei silvice, că are o vârstă de peste 150 de ani, o suprafaţă de 26 ha şi a fost înfiinţată de Regina Maria Tereza prin plantarea de stejărei aduşi pădurile Imperiului Austro-Ungar. Curiozitatea mea a fost satisfăcută în totalitate şi se părea că domnului profesor Nădişan chiar îi făcea plăcere să-i fie puse întrebări. Am mai aflat că în Pârâul Răchichişa se cuibăreşte raţa mare („Platyrhynnchos”) datorită peştilor care se găsesc aici. Mi-a povestit apoi despre laleaua pestriţă („Fritillaria meleagris”) care înfloreşte la începutul lunii aprilie, că această floare este considerată monument al naturii încă din 1963 de către Comisia Monumentelor Naturii. Şi eu ştiam despre stârci, de „cupe”, deoarece aşa le ziceam noi, lucăcenii, dar nu ştiam în acea perioadă cât este de valoroasă şi că trebuie ocrotită. Fie vorba între noi referitor la lalele, mulţi localnici, în necunoştinţă de cauză, le luau cu bulb cu tot când înfloreau şi le plantau în grădina din faţa casei.

           Întâlnirile de mai târziu cu domnul profesor Ioan Nădişan la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” mă încântau de fiecare dată iar subiectul abordat era pădurea Bavna sau profesorul Vasile Mărieş, un prieten bun al Domniei Sale. După ce am ajuns dascăl, am organizat multe excursii cu elevii mei în acest areal de vis, ba mai mult, după ce am devenit membru al Clubului „Spinul”, am profitat de cunoştinţele vaste ale inginerului silvic Nistor Bud, originar din Dăneştii Chioarului, membru fondator alclubului epigramistic. După peregrinări prin şcolile maramureşene din Şomcuta Mare, Buciumi, Boiu Mare, Trestia, în anul 2004, am ajuns învăţător la Şcoala Mireşu Mare şi primul meu gând a fost să înfiinţez un cerc ecologic pentru a-i învăţa pe copii să preţuiască natura, să trăiască în armonie cu ea, să respecte regulile de ocrotire a ei şi să-i înveţe şi pe cei de-acasă aceste lucruri. Împreună cu profesoara de biologie Cornelia Mureşan, timp de opt ani am avut activităţi fructuoase sub egida Cercului Ecologic „Laleaua Pestriţă” ( nu puteam să-l numim astfel, nu?!): cu ocazia Zilei de 1 aprilie, Ziua Păsărilor am instalat căsuţe pentru păsările mici cum ar fi piţigoii, sturzii, mierlele, stăncuţele, privighetorile, porumbeii sălbatici. Am realizat parteneriate de Ziua Pământului (22 aprilie) cu Palatul Copiilor Baia Mare la care a participat şi doamna director Doina Bentu, cu Grupul Şcolar „Aurel Vlaicu” Baia Mare, elevi însoţiţi de profesorii  dr. Radu Hotea şi Marcelina Hotea, acţiuni de ecologizare sub îndrumarea Gărzii Ecologice reprezentată de comisarul şef Vlad Dănilă şi ornitologul Robert Hitter.

         

   Prin toate aceste excursii de documentare, am încercat să le insuflăm elevilor mirişeni şi lucăceni faptul că rezervaţiile naturale (ca aceasta a noastră) sunt arii protejate al cărui scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale atât sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic cât şi pedologic în care singura formă de exploatare admisă este turismul. Mă bucură faptul că o tânără din Tulghieş plecată de pe băncile şcolii noastre, alături de Fundaţia ASSOC a implementat un proiect cu fonduri europene „Drumeţul din pădure” şi roadele încep să se vadă. S-au pus panouri la intrarea în rezervaţie cu toate speciile de flori, păsări şi animale rare care trăiesc în acest habitat, cu denumirea lor ştiinţifică, dar cel mai însemnat lucru din punctul meu de vedere este faptul că elevii încep să posede o cultură ecologică, de prevenire a poluării mediului natural.

             Pentru noul an şcolar 2013/2014, împreună cu ing. Ionică Pop de la Agenţia de Protecţia Mediului Baia Mare şi într-un Parteneriat Educaţional cu Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” Baia Mare clasa a II-a, profesor Camelia Minghiraş, ne-am propus să continuăm aceste activităţi în acest colţ de rai numit „Bavna” şi vom organiza, cu sprijinul şi sub egida Ligii Scriitorilor, Filiala Maramureş, preşedinte dr. Mihai Ganea, un Concurs de poezii şi eseuri pentru ciclul primar închinate pădurii care ne oferă atâtea, indiferent de anotimp.

   Într-o lume haotică, nerăbdătoare şi agitată, în care răbdarea noastră este pusă la grele încercări zilnic, ieşirea în această mirifică şi falnică pădure de stejari seculari ne încarcă bateriile, fie că vorbim de copii, tineri, maturi sau bătrâni pentru mult timp. În fond şi la urma urmei pădurea este un „izvor de sănătate” , este „frate cu românul”, e un „templu al tăcerii”, un subterfugiu din zonele urbane tot mai aglomerate. Trebuie doar respectată!  Bavna noastră are apărătorii ei în micii şi marii ecologişti ai Cercului ecologic „Laleaua pestriţă” Mireşu Mare!

     

                                                                              prof. Gelu DRAGOŞ

Clubul "Spinul" se prezintă - NISTOR I. BUD

Unui scriitor prolific

An de an el scoate-o carte

Iar de premii n-are parte,

Dar consumă la hârtie:

Parc-ar fi...tipografie.

Birocraţie

Pentr-o hârtie uneori

Stai la rând de zece ori,

Iar când crezi c-ai reuşit,

Îţi vine alta...de plătit.

Clasa politică e în top

Clasa noastră e fruntaşă

Numai la promisiuni,

Alţii-afirmă că-i codaşă,

Şi e-n Top, azi, la...minciuni.

Dreptate justiţiară

Unele judecătoare

Fac dreptate în dosare,

Rezolvându-le rapid:

Dacă plicul...e solid.

La concursul pentru funcţia de procuror-şef

Că-i deştept şi minte are,

La concurs a demonstrat:

Că din sute de dosare,

La nici unul n-a...umblat!

Ieşind la promenadă

Azi vedem atâtea fete

Îmbrăcate prea sumar,

Ce te fac să te îmbete,

Cât trei sticle de Cotnar.

Codrul către frate

De la leagăn pân la moarte

Tu te-ai folosit de mine,

Iar acuma zi şi noapte:

Drujbele mă fac...ruine.

Unde duce alimentaţia modernă

Cu lactate şi jeleuri

Avizate de cei mari,

Noi mâncăm mai multe E-uri:

Dând de lucru...la gropari.

Epigrame de Nistor I. BUD

UNUI PROLIFIC

An de an el scoate-o carte
Şi de premii n-are parte,
Dar e as în meserie:
La consumul de... hârtie.

BIROCRAŢIE

C-o hârtie uneori
Stai la rând de zece ori,
Iar când crezi c-ai reuşit,
Alta-ţi vine de...plătit!

MIRACOLUL TRANZIŢIEI

Prin consumul de hârtie
Pentru taxe şi chirie,
Codrii noştri-ncet se duc:
La unii care ne conduc.

ÎN GUVERNAREA PONTA

Hârtiile ne vin pe bandă
Cu taxe, biruri şi scumpiri
De ies bătrânii pe verandă:
Să scape lumea de...vampiri!

"Fersigana" la ediţia a VIII-a!

Întâlnirea estivală a membrilor Clubului epigramiştilor "Spinul" din Baia Mare, preşedinte prof. Ioan Şiman va avea loc sâmbătă, 11 iunie, ora 8,30 la Cabana profesorului şi ex-inspectorului şcolar Romulus Filip din Fersig, comuna Satulung. Tema ediţiei din acest an vor fi: "LEGUMELE"! 
Servind din bunătăţile pregătite de gazdă, între două trenuri şi în cleştii nisipului clepsidrei Timpului epigramiştii băimăreni sunt datori în a oferi 3-4 epigrame (scrise ad-hoc, cu două cuvinte cheie spuse în premieră de către domnul preşedinte Şiman), de căciulă iar consoartele acestora, vor juriza concursul epigramistic şi în funcţie de valoarea acestora vor fi premiaţi. Cele mai reuşite epigrame vor fi tipărite în revista clubului, revistă susţinută financiar de către Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean.  Vom reveni cu amănunte şi picanterii după!
                                                                                          Gelu DRAGOŞ

Epigrame de NISTOR BUD, membru fondator al Clubului "Spinul" Baia Mare

Rotirea conducătorilor

De când Ponta-i la putere

Curge numai lapte, miere

Şi-am uitat azi de Băsescu

Parcă-l vrem pe... Iliescu.

Băieţilor „deştepţi”

Dacă-n criză unii mor

Alţii tot mai mult prosperă

Şi în ritm ameţitor:

Îşi fac vile-n loc de sere.

Luptă zadarnică

Să scăpăm de sărăcie

Ne luptăm cu hoţi destui,

Dar lucrând în cârdăşie:

Oricât fură, nu-s sătui!

Sinceritate

Am întrebat şi eu o fată,

De-i liberă ori cuplată,

Ea mi-a răspuns nevinovată:

Te-aştept de mult, însă cu...plată!

Epigrame - Nistor BUD

Armaghedonul - distruge numai răul
Dac-ar fi precum se spune...
Am scăpa de cei "de sus",
Am bea suc şi "vin" de prune,
Cu salarii ca-n Apus.


Apocalipsa din 2012
Pare-se că-i o doctrină
Ce răsună peste tot
Să ieşim din vizuină,
Să-i schimbăm pe toţi ...la vot!


Totu-i o scornire
Apocalipsa trâmbiţată
Doar de profeţii mincinoşi
E o scornire gogonată:
Să nu trăim frumos ca...moşi.

A avut loc o nouă şedinţa a "spiniştilor" băimăreni

Luni, 28 mai 2012 în sala "Ion Burnar" din cadrul Bibliotecii "Petre Dulfu" Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean, a avut loc de la ora 16,oo o nouă şedinţă a Clubului epigramiştilor băimăreni "Spinul", ocazie cu care umorul de calitate a fost la el acasă deoarece a citit profesorul Ioan Şiman, preşedintele acestui club. Inginerul Nistor Bud, care o perioadă a lipsit de la şedinţele clubului având probleme de sănătate a prezentat cartea de epigrame a gorjeanului Gheorghe Filiş - "În ţepii ariciului"; catrene vesele şi triste, Editura Măiastra, Târgu-Jiu. Din cele vreo cinci epigrame citite de domnul Nistor Bud din cartea prezentată am reţinut pentru dumneavoastră una:
Unor parlamentari
Pe-unii de pe...metereze,
Cine i-o fi blestemat,
Casa să-şi..abandoneze
Şi să...doarmă în senat?!
Scriitorul şi epigramistul Toma G. Rocneanu a citit, în stilul său inconfundabil o cronică a evenimentelor parcurse ţi trăite de "spinişti" în ultima lună de zile.
S-a stabilit ca la următoarea şedinţă din 11 iunie a.c. să citească doamna Viorica Găinariu Tazlău iar prof. ing. Mircea Micle să prezinte cartea "Eterna fugă" a lui Constantin Păun.
A citit pe urmă un pamflet intitulat "Mai multe amazoane" prof. Bianca Pavel care a fost bine primit de cei prezenţi. Şi apropo de prezenţă, au răspuns "Da" la şedinţa de azi următorii:  Ioan Şiman, Viorica Găinariu, Nistor Bud, Maria Berciu, Mircea Micle, Vasile Mureşan, Bianca Pavel, Toma G. Rocneanu, Vasile Ţincaş şi subsemnatul.
La capitolul "Diverse" ziaristul Gelu Dragoş i-a informat pe cei prezenţi de existenţa a două bloguri, cel al Cenaclului Scriitorilor din Maramureş care poate fi accesat la adresa: http://cenaclulscriitorilormm.blogspot.com/ şi al revistei de cultură "Izvoare Codrene" care poate fi citită accesând: http://izvoarecodrene.blogspot.com/; de asemenea li s-a reamintit faptul că în data de 15 iunie se va sărbători şi la Baia Mare "Ziua Scriitorului" şi se va inaugura "Arcada Scriitorilor", iniţiativă a Primăriei Băii Mari, a domnului primar Cătălin Cherecheş. Cu unele dintre epigramele domnului Ioan Şiman citite azi la întrunire vă fac cunoştinţă chiar acum, deci în premieră dragi cititori:
Ce-i în mână...
Am o cruce, ce vă pasă!
De cedez, e tărăboi:
Nu dau iadul de acasă
Pentru raiul de apoi...

În tren cu femei
Vorbesc întruna, două, tare,
Precum în treabă de-avocat;
A treia urcă la-ntâmplare
Şi munca li s-a...uşurat.


Lacomul globalizat
Tranziţia - calamitate
E chilipir, l-a exaltat:
Cum continentu-n ea se zbate,
El are doar de...câştigat!

Echitate
Când n-ai nimica să mai cari
De la părinţi pensionari,
Te faci nepotul mai dihai
Şi n-ai nimica să le dai!

Pensionarul, om de rând
Pentru drepturi cu temei
Stă la cozi - ciudat favor!
Când se află-n largul ei
Ţleahta de..."cozi de topor"!

Cu evlavie
Atracţii multe către munte
Pe drumuri vechi cu mănăstiri:
La umbra fagilor e-o "punte"
S-o treci cu-o mândră-n...mântuiri.

Femeia şi maimuţa
Prin vremuri profund s-au schimbat,
Atrase sau nu în ispită,
Dar firea mai zburdă curat:
Maimuţa e mamă cinstită...

Filozofică (Un paradox)
În timpul matematic, ştim,
E omul fizic un infim,
Dar mintea - nemurirea lui -
De nu-i nemărginită...nu-i!

În compartiment cu mamă şi fiu
I-am spus junelui cu plete:
Ţi-ai rupt blugii - ce plăcere -
Pe genunchi cu multe fete...
Mama-mi zice: - Moda-i cere!
Închei întrebându-vă, nu-i aşa că-i minunată epigrama? Vedeţi că trebuie să apară un nou număr al revistei "Spinul", editat de Biblioteca Judeţeană, cu epigrame una şi una, pamflet şi alte surprize umoristice, număr îngrijit de către acelaşi devotat şi harnic prof. Ioan Şiman.

                                                                                    Gelu DRAGOŞ