FATA (1):
- Măicuță, dragă maicuță,
Fost-am tare hărnicuță,
Dumneata ai zis așa,
Că îs fata lui tata!
Tot ce-ai zis eu am făcut
Și de-am vrut și de n-am vrut,
De-am putut de n-am putut,
Cam tot lucrul l-am făcut!
- Măiculiță, draga mea,
Vin ca să te rog ceva,
Că la tata nu-ndrăznesc,
Să mă duc să-i povestesc.
Auzit-am, auzit,
Că feciorii s-o sfătuit,
Ca-n mijlocul satului,
De lăsatul secului,
Să facă acolo joc,
Da-le-ar Dumnezeu noroc!
- Feciorii s-o sfătuit,
Ceterași o arvonit,
Și măicuță, aveau-ai noroc,
M-am gândit să intru-n joc.
Nu știu de m-oi descurca,
De rușine nu te-oi fa,
Te rog, maică-a mă lăsa!
- Eu te rog măicuță bună,
C-oi lucra întreaga lună,
Oi lucra și m-oi ruga,
M-oi ruga la Dumnezeu,
Să te apere de rău!
Și-oi fa, măicuță, de toate,
Oi lucra-n genunchi și-n coate.
Numai să mă lași în joc,
Eu, măicuță, atât te rog!
RĂSPUNSUL MAMEI (1):
- Fata mamii cea frumoasă,
Ești un pic pretențioasă!
Aveau-ai numai noroc,
Nu ești de intrat în joc!
La joc să duc fetele,
Umplându-și coșărcile,
Merg în satuc la jocuț,
Fetele ce au drăguț!
Nu știu dacă te-oi lăsa,
Că ești mult prea tinerea!
- Dar, te las, să te duci în sat la joc,
Aveau-ai, fată, noroc!
.......................................
FATA (2):
- Măiculiță draga mea,
Dintre stele te-aș ruga,
Să mă lași să intru-n joc,
Să-mi cunosc al meu noroc.
Să mă lași să intru-n horă,
Că mâine-alaltă-oi merge noră
Și numai bunul Dumnezeu,
Știe de norocul meu.
- Tare repede-ai plecat,
Dintre noi și ne-ai lăsat,
Ne-ai lăsat doar cu tata,
Nu știu de-a vrea a mă lăsa.
Zice că feciorașii din sat,
Umblă după gură de furat,
La fete cu minte-ngustă
Și de asta nu mă lasă!
- Vreau mamă să intru-n joc,
Să-i pun la un fecior în clop,
Să-i pun, mamă, busuioc.
Busuioc și-o garofiță,
Să știe că i-s drăguță.
Să-i pun în a lui clopuț,
Busuioc, să știe că mi-i drăguț.
Dacă-n joc tu m-ai lăsa
Și mai harnică m-oi fa,
Maică, măiculiță mea!
- La tata cu drag aș mere,
Să-i spun de a mea plăcere.
Însă mi-i un pic rușine,
Știu că a râde de mine,
De-asta vin, mamă, la tine!
M-aș găta de sărbătoare
Și mi-aș prinde în păr floare,
O floare de busuioc,
Ca să am fecior la joc.
Amu că nu îs micuță,
Aș intra-n joc și desculță!
RĂSPUNSUL MAMII (2):
- Apoi, nu știu, cum să face,
Că și mie jocu-mi place!
Te-aș lăsa, nu te-aș lăsa,
Nu știu ce-a zice tata!
De-a zice NU, nu a fi
Și-n joc nu ti-i învârti!
De-a zice că el te lasă,
Punem coșarca pe masă,
O umplem cu bunătăți
Și la joc ne ducem toți,
În mijlocul satului,
De lăsatul secului!
- Te las să te duci la joc,
Aveau-ai, fată, noroc!
........................................
FATA 3:
- Bună ziua, măiculiță,
Uită-te, vin din uliță
Și, măicuță, am aflat,
Că toți feciorii din sat
Astăzi că îi sărbătoare,
Vor să facă un joc mare
Și-am, măicuță, o rugare:
Să mă lași și eu să merg,
Și-un fecior să îmi aleg,
Un fecior pe placul meu
Și-n horă să joc și eu!
- Tot am stat și m-am gândit,
Tare mult m-am socotit,
Amu că nu îs micuță,
Aș intra-n joc și desculță,
Nu-mi trebe nici opincuță.
Nu-mi trebe nici păpucași,
Doar te rog ca să mă lași!
- Măicuță, te rog, mă lasă,
C-oi veni devreme acasă,
De rușine nu te-oi fa,
Ori cu cine oi juca.
Mi-aș pune și în păr floare,
Că îs și eu fată mare,
Iau costum de sărbătoare
Și-aș merge la joc în sat,
Că n-am mai fost niciodat!
RĂSPUNSUL MAMII (3):
- Fata mea, m-oi mai gândi,
Cu tatăl tău m-oi sfătui,
Să vedem ce-ar trebui
Și-om vedea noi cum a fi!
Apoi, acum, fata mea,
Să știi ... la joc te-oi lăsa
Și-am mare încredere în tine,
Că nu mi-i face de rușine!
- Te las să te duci în sat la joc,
Aveau-ai, fată, noroc!
................................
FATA (4):
- Maică, măiculița mea,
Vin acum spre dumneata,
Ca să mi te rog ceva ...
Auzit-am la portiță,
De la vecinul Ioniță,
Că mai mulți feciori din sat,
Tare mândru s-o gătat
Și-n mijlocul satului,
De lăsatul secului,
Vor să facă danț și joc,
Da-le-ar Dumnezeu noroc!
- Însă, măiculiță dragă,
Io-s în casă ziua-ntreagă,
M-am gândit, m-am socotit,
Prin casă m-am învârtit
Și dacă ai vrea mneata,
Împreună cu tata,
M-aș duce în sat la joc
Și de n-am păpuci cu toc.
Mi-ți plăti mai mintenaș,
O pereche de păpucași.
Mi-ți cumpăra când îți vrea voi,
Păpucași de-aceia noi.
Dar păpuci de n-oi avea
Și desculță aș juca,
Dacă m-a lua cineva,
De n-oi sta și m-oi uita,
Numai rogu-vă a mă lăsa
Și tata și dumneata!
Că după cum m-ați crescut,
Rușine nu v-am făcut
Și orice s-ar întâmpla,
Nici de-acuma nu-ți purta.
RĂSPUNSUL MAMII (4):
- Fata mamii cea frumoasă,
Dacă taică-tău te lasă,
Du-te la joc, joacă bine,
Fii jucăușă ca mine,
Feciorii nu-i refuza
Orișicare te-or chema,
Și de nu or ști juca.
De n-or ști bine sări,
Sub grumazul ceterii,
De rușine-n sat or fi,
Nimeni n-a juca cu ei!
- Te las să te duci la joc,
Aveau-ai, fata mamii, noroc!
.....................................
FATA (5):
- Măiculiță, draga mea,
Eu-s fată ascultătoare
Și la lucru silitoare,
Din cuvânt nu ți-am ieșit,
Nici de greșit n-am greșit.
Nu știu dacă-ai observat,
C-am crescut, m-am înălțat
Și uite așa cum anii zboară,
Am ajuns fată fecioară
Și de vreo trei zile încoace,
Un fecior mie îmi place
Îi de la noi, și-i frumos foc
Și m-o chemat mâine la joc!
- Vin, măicuță, draga mea,
Astăzi, să te rog ceva,
Un ceas să îmi faci voia.
Frunză verde busuioc,
Să mă lași în sat la joc!
În mijlocul satului,
De lăsatul secului,
Feciorii s-or aduna
Și acolo joc vreu fa!
- Și, măicuță, am o rugare,
Dacă-n sat îi sărbătoare,
Să mă lași, maică, la joc,
Să văd de-oi avea noroc,
Să văd dac-oi fi jucată,
Să văd dac-oi fi curtată,
Că-napoi de-oi înturna,
Pe când jocul s-a găta,
Tare bine-oi asculta
Și-oi fa cum zici dumneata!
RĂSPUNSUL MAMII (5):
- Fată dragă, lăsa-te-oi
Și cu tine duce-m-oi,
Ca să văd și eu mai bine,
Cine joacă-n joc cu tine!
De pe margine m-oi uita,
Cu cine-mi joacă fata.
Și eu când am fo ca tine
Nu m-ar fi oprită nime!
Pe părinți i-am ascultat,
După mine, ei rușine n-o purtat.
Și tot așa a fi și cu tine
Dacă-i asculta de mine!
- Te las să te duci în sat la joc,
Aveau-ai, fată dragă, noroc!
.....................................
FATA (6):
- Sărut-mâna, dragă mamă,
Am venit la dumneata,
Tocmai să te rog ceva ...
Să mă lași la joc în sat,
Că drăguțul m-o chemat
Că îi joc la fogădău,
De n-oi me, mi-a pare rău!
- Feciorașii, doi sau tri
Și vecinii de pe-aci,
S-o-nțeles și s-o tocmit,
Ceterași o arvonit,
Ca-n mijlocul satului,
De lăsatul secului,
Să facă un joc mai mare
Și de-asta vin cu rugare,
Numai către dumitale,
Că de-oi merge la tata,
Știu sigur nu m-a lăsa.
Dumneata-nțelegătoare
Și o mamă iubitoare,
Știu sigur că mi-i lăsa,
Să mă duc în sat la joc,
Să-mi cunosc al meu noroc!
- Eu te rog măicuța mea,
Ca să îmi dai dezlegare,
Să merg l-astă sărbătoare,
Sărbătoarea satului
Și-nceputul postului,
Că-i lăsatul secului,
Postului Crăciunului.
- Că-n post după rânduială,
N-oi sta cu feciori p-afară,
Oi țese și oi lucra,
Până postul s-a găta
Și gube faine ne-om fa!
Om umbla și-n șezători,
Pe unde mai vin feciori.
Știu de joc de la Ionică,
Ba mi-o mai zis și Petrică,
Toți merg cu drăguțăle,
Care-și duc coșărcile!
RĂSPUNSUL MAMII (6):
- Fata mamii, te-oi lăsa,
Ai grijă cum îi juca,
Știu că rușine n-oi păți,
Că-n joc te știi învârti.
Coșărcuța ți-oi găta
Și-n sat la joc te-oi lăsa,
În mijlocul satului,
De lăsatul secului,
Că-mi ești bună și-ascultătoare
Și la Domnul rugătoare!
- Te las să te duci la joc,
Aveau-ai, fată mea, noroc!
FATA (7):
- Măiculiță mea cea dragă,
Te-oi iubi o viață-ntreagă,
Dar, măicuță, draga mea,
N-ai fost niciodată rea,
Unde-am zis, tu, m-ai lăsat,
Tot ce-am vrut am căpătat,
Haine, faine de mătasă,
Să fiu în sat cea mai frumoasă,
Însă acuma vreau ceva,
Să te rog pe dumneata,
C-am auzit ieri pe uliță,
De la vărul Mihăiță,
Că feciorii de la noi din sat,
Toți cu toți s-au adunat
Și-amu că îi de lăsare,
Vor să facă-n sat joc mare,
În mijlocul satului,
De lăsatul secului.
- Și, măicuță, draga mea,
M-aș duce și aș juca,
De m-ar lăsa și tata.
C-apoi de mâine după lăsare,
Începe Postul cel Mare,
Iar în post noi om posti,
Feciori la noi n-or veni,
Poate numa-n șezători,
Pe-acolo mai vin feciori.
Și acolo-n șezătoare,
Fură fus, fură fuioare.
Gură nu-i voie a da,
Asta-i zis și dumneata,
Postul trebe bine-al ține,
De vrei s-ai noroc și bine.
Eu, îți fac o promisiune,
Dacă mă lași și pe mine,
Oi fi harnică și bună
Și-oi lucra întreaga lună,
Oi lucra tot ce mi-i da,
Postul Mare l-oi ținea,
Oi țese, mamă-n război,
Și-oi fi alături de voi,
Dar atâta te-aș ruga,
Pe mneata și pe tata,
În sat la joc să mă lași,
Să-nvăț și eu 7 pași,
Psune-mi mamă de mă lași!?
RĂSPUNSUL MAMII (7):
- Fata mea dreptate ai,
Am auzit de la Mihai,
Că feciorii, ce-s feciori,
Cei ce umblă-n șezători,
S-o-nțeles să facă joc,
Da-le-ar Dumnezeu noroc!
Te-om lăsa ca să te duci,
Dar numai până la cinci.
Un pic de-i întârzia,
Altul nu te-oi mai lăsa!
- Și coșarcă ți-oi găta,
Așa cum îi datina.
Să te duci ca fetele
Care-și duc coșărcile.
Te-om lăsa în sat la joc,
Da-ți-ar Dumnezeu noroc!
C-apoi, în post, în casă-i sta,
Ce ți-oi da tot îi lucra.
STAROSTELE JOCULUI
- Lume, lume, soră lume,
Ascultați tot ce voi spune,
C-am de-a spune vorbe bune!
Ascultați-mă ce spui,
Că, eu-s starostele satului
Și-a satului, și-a jocului:
Gazdelor ce aveți fete,
Care-și pun și flori în plete,
De-aveți fete frumușele,
Ce-și pun în grumaz mărgele,
Ascultați-mă pe mine,
Că, DUMINICA ce vine,
Feciorii din satul nost,
Gândind că începe post,
Vor să facă-n șură, joc,
Da-le-ar Dumnezeu noroc!
- Toți din sat, s-o adunat,
Colo-n mijlocul de sat,
Naintea bisericii
Și-o-nceput a arvoni,
Ceterași, mândri, măreț,
Ce-i mai buni din ăst județ,
Cu arvună, bani în mână,
Să cânte o săptămână.
O săptămână ne-or cânta,
Că luni postu-i aicea!
Ceterași o arvonit,
Pe LICĂ NEGREA cel mai vestit,
Apoi, el, cu ceteruica sa,
Tare mândru a cânta!
- Feciorii din sus, din jos,
Or face un joc frumos
Colo-n mijlocul satului,
De lăsatul secului.
Ceterașu-i arvonit,
Cu bani grei, deja-i plătit,
Și și-o dat cizmele să le fie cusute,
Care le-o avut cam rupte,
Cizmele ca noi să fie,
De vor ca să fie-ntâie.
Și-o dat cizma să-i fie cusută,
De-o fo pe-oriunde ruptă.
Că vorba ceie din bătrâni:
,,- Am acasă cizme bune,
Numai talpă trebe-a pune
I călcâile-amândouă
Și-apoi or fi cizme nouă!”
Cămașa-n război țesută,
De-o fo și-asta descusută,
Dusu-o la croitorie,
Că vor de cinste să fie!
- Ei, așa s-o sfătuit
Și cu toții s-o grăit,
Dacă-ncepe Postul Mare,
În astă zi de lăsare,
Satu-ntreg să se aduie,
Și cel ce-i bătrân să vie
Și-acolo să molătuiască
Și în pace – să trăiască.
- Lume, lume, ÎNTÂIA- ȘI DATĂ,
Pe-orice fecior, pe-orice fată,
Îi poftesc a molăti,
O zi, două, poate tri.
Vă poftim cu mare drag,
La al nostru moloșag,
În mijlocul satului,
De lăsatul secului!
Fata care-i jucăușă,
Puie-și mătura în ușă,
Puie-și la grumaz mărgele,
Nu uite de ruminele
Și vie în sat la joc,
De vrea să aibă noroc!
Ori dezlege câinele
Ieie-și și vecinele,
Toate cu coșărcile
Și să vie-n sat la joc,
Da-le-ar Dumnezeu noroc!
- Lume, lume, A DOUA-ȘI DATĂ,
De-a fi fecior, de-a fi fată,
Să poftea în sat la joc,
Aveau-ar cu toți noroc!
Fetele ce-s de jucat
Și-au un gând de măritat,
Facă bine și poftea,
La joc DUMINICA asta!
Feciorii s-o lăudat,
Cei ce-s din susul de sat,
Că nu a rămâne fată,
Să zică: ,,- N-am fo jucată!”,
Ne jucată, ne țucată.
- Iară ceia din joseni,
Nu s-or lăsa la suseni,
Poftesc și pe lătureni,
Colo-n mijlocul satului,
De lăsatul secului,
Cam d epe la două-tri,
Ne-om aduna toți aci,
Fetele și feciorii.
- Lume, lume A TREIA-ȘI DATĂ
Și pentru ultima dată,
Fata ce-a ieși-ntâi la joc,
Deie-i Dumnezeu noroc!
Și pe asta or juca-o,
Pe margine n-or lăsa-o,
De n-a ști, or învăța-o!
Că trebe și ea-nvățată
Și jucată, și țucată!
- Fata ce are drăguț,
Să-i puie floare-n clopuț
Și să-l cote tare bine,
Să nu fie de rușine!
Frunză verde lămâiță,
Fata ce să ști drăguță,
Cu drăguț din altu sat,
Ăsta ... nu trebe-anunțat!
Lese-ne fata la noi,
Feciorul meargă la oi.
Că fata de la noi din sat,
Nu o dăm la măritat,
La fecior din altul sat,
Vie, el, noră, dacă-i bărbat!
Nu o dăm să fie dată
Și de sat înstrăinată
Mai repet încă odată.
Ce crede cel zinitură,
Fete de la noi, el, fură,
Atunci când îi joc în șură?
Steie la mă-sa pe hodină,
Că el n-are nicio vină,
La fete-n sat să nu vie,
Până-or trece, ani, o mie!
- Să se-audă peste sat,
Mai repetîm încă-o dat:
Faceți bine și poftiți
Și la joc în sat veniți,
În mijlocul satului,
De lăsatul secului.
Să poftiți cu mic cu mare,
La această sărbătoare,
Unde cu toți ne-om distra,
Până Postul Mare-a intra!
Iară noi, în post, feciroi,
N-om umbla în șezători,
N-om umbla, acasă-om sta,
N-om cânta, nici n-om juca,
Om începe-a corinda!
,,Că cine joacă-n Postul Mare,
Joacă-i dracul pe spinare!”.
- De-aceia noi vorovim
Și cu cinste vă poftim,
La horincă și la vin
Și la joc, să molătim!
Fetele după vălaș,
L-or plăti pe cetrași
Cu-o horincă, popricată,
Popricată, piperată,
Cum n-o mai băut niciodată.
Și-o guriță, dulce tare,
C-apoi vine Postul Mare
Și-apoi gură n-or mai da,
Tot or sta și-or suspina,
Până postul s-a găta!
- Feciorii care-s feciori,
Ce umblă prin șezători,
S-aduceți vin și horincă,
Horincă-aduceți ori vin,
În sat să ne molătim,
În mijlocul satului,
De lăsatul secului!
- Și-ncă, una aș mai spune,
Asta o zic de la mine,
Cel ce nu știe juca,
Steie acasă cu mă-sa,
Nu vie în sat la joc,
Steie-acasă, lângă foc!
- Nu mă las, mai strig odat,
Duminică-i joc în sat,
Îi joc mare, joc la șură,
Feciori care-or fura gură,
Horincă și băutură.
Iar fetele ce-or veni,
Din coșerci ne-or omeni,
Fiecare cum a ști!
Cum îi cinstea fetelor,
Așa a fi jocul feciorilor!
..........................................
(KEVIN)
- Voi feciori, mai mărunței,
Nu cotați aicea ce-i,
Că îi joc de anvergură,
La feciorul Pintii în șură.
Voi feciori bărbați-fârtați,
Țineți jocul până marți,
Să nu beți, să vă-mbătați.
Că-om mai sta și mai apoi,
Până către seară, joi!
Feciorii și fetele,
Să golească sticlele.
La fete, coșărcile.
Feciorii, nu fetele,
Să-și umple sticluțele,
Dacă li-i dragă lumea,
Vie la joc, cu oiaga,
Iară colo în sticluță,
De două degete, puie, horincuță,
Horincuță de căldare,
Nu apă de peste vale!
Că horinca de cei bună,
De băut seara pe lună
Și de nu are mărgele,
Du-te și-o aruncă-n stele!
- Și să vă mai spun vorba aia,
Fata lui Vasalie din Chiuzbaia,
Aveau—ar mare noroc,
Zice că-i gata de joc.
Intră-ntâia-și dată în joc,
Apoi tot noroc, noroc!
Și-o gătat casa și șura
Și-amu nu îi tace gura
I-i coșarca pregătită
Și spre joc ea îi pornită!
Și-o drănițât șura și casa
Și-o gătat casa și masa
Și vin roșu-o pus pe masă,
Horincă din ceie-aleasă,
Horincuță de cădare,
De 53 de grade mi se pare.
De aceie ce bea-mpăratul,
Nu de care bea tot satul!
Noi ne-om pune și-om închina,
Om cânta și ne-om distra,
Cred că ne vrea a ne fenta
Și-apă din vale-a ne da!?
.............................................
- Dacă-i horincuța tare,
Să-nchine spre fiecare,
Dacă-i apă de pe vale,
Beie-o cu tot neamul dumisale!
Apoi, noi, toți la un loc,
Să-nchinăm, s-avem noroc
Și-apoi să pornim la joc!
Dar mai întâi și-ntâi și-ntâie,
Să-nchinăm spre Vasalie,
Cel care-i gazdă de casă
Și-are o fată tare frumoasă,
Cu cinci drăguți pângă casă
Și în șura lui ne lasă,
Ca să facem mândru joc,
Da-i-ar Dumnezeu noroc!
- Gazdă bună să trăiești,
Să-ți faci casă în Borlești
Și la Mare-n, Costinești
Și-acolo să ne primești!
Să trăiești gazdă de casă,
Pentru astă zi aleasă,
Cu horincă te cinstim,
Ori cu vin te ominim,
Gazdă, ca să-ți mulțumim!
- Măi feciori, voi din suseni,
Nu vă lăsați la joseni,
Nici la ceilalți lătureni,
Voi să jucați fetele,
Ce-o umplut coșercile,
Că fata de nu-i jucată,
Merge-acasă supărată.
Supărată nu a mere,
Că i-om face pe plăcere,
Supărată nu a fi,
Că om fa pe voia ei (ii)!
- Cel ce are horincuță,
S-aducă două sticluță,
Dacă-i este lumea dragă,
Puie horincă-n oiagă
Și-apoi haideți, să nu mai stăm
Și în joc toți să intrăm!
Că-i lăsatul secului
Și-i pornitul jocului,
În mijlocul satului!
- Toți cu toți ne-om molăti,
Om juca și-om tot hori,
Până miercuri de-om trăi,
C-apoi îi postul Mare aci!
- Voi feciori să fiți bărbați,
De staroste ascultați,
Faceți bine nu vă-mbătați.
Nu vă lăsați înșelați,
Pe fete să le jucați,
Că pe margine de-or sta,
De rușine-n sat vor fa
Și-apoi gură n-or vre da!
Să jucați fătucăle,
Să le sară sumnele
Și vă bateți cizmele.
Că fata la joc de-ți juca,
Câte-o guriță va da,
De-o-nvățat-o maică-sa!
Jocul trebe a-l plăti,
Cu o gură, două, tri,
La câte viți învoi!
Iară cel ce-i bun de gură,
Strige-n joc și strigătură!
miercuri, 2 noiembrie 2016
Ninel Peia: “Ruşine Iohannis, ruşine Cioloş. Pentru voi glasul maselor, al poporului nu există, vă apasă chestiunea homosexualilor!”
Cu mare încântare am privit manifestanţii pro-unire care au încercat să deschidă un dialog către o poziţie politică unică vizavi de faptul că Basarabia va fi a României, aşa cum îi este menit istoric să fie. Am admirat felul deschis în care aceştia au ştiut să pună problema şi să îşi ridice glasurile către inima mare a României Întregite. Minunată explozie de speranţă şi dârzenie, optimism şi dăruire, într-o luptă inegală. Inegală în faţa uriaşei nesimţiri a regimului Iohannis-Cioloş.
Ruşine Iohannis, ruşine Cioloş.
Pentru voi glasul maselor, al poporului nu există. Vă apasă chestiunea homosexualilor şi a toleranţei religioase şi rămâneţi surzi la vocea Neamului, a străzii, cum spuneţi voi, mizerabili ai zilei.
Cioloş, mâncătorule de bani străini, ai milionul de euro pus deoparte şi acum te crezi transnaţional? Vrei să fii apatrid? Du-te atunci în ţinutul apatrizilor, dar nu uita că ai ajuns premier pe baza morţii dubioase a unor copii şi după manifestaţii de stradă bine manipulate într-un context care ţi-a căzut mănuşă, Cioloşule. Şi acum, când glasul copiilor de peste Prut îşi strigă adevărul istoric în piaţă, nu mai auzi? Tu, cel venit pe puterea străzii, tu, tehnocrat de bibliotecă cu inimă de şoarec corporatist. Tu, vândutule. Tu, care nu ştii decât cum se pun panseluţele peste morminte de tineri.
Tu, surdule, tu, care nu auzi dorinţa poporului, democratule de mucava.
De cealaltă parte, dulapule însufleţit cu nume nemţesc care te crezi preşedinte, scoate-ti ceara săsescă din trompeta lui Eustaţiu şi cască cepele la doleanţele poporului. Crezi că pusul batistei pe ţambal e diplomaţie? Nu e. Ţara a aflat cât curaj îţi zace-n vintre, pălugă vândută străinilor, ce eşti. La Cotroceni nu eşti pe persoană fizică, eşti acolo pentru români, în sprijinul lor, scut şi lance pentru sufletele lor, incapabilule. Lipsit de sentimente, de cuvântul „dor” şi pustiit de slugărnicia faţă de oropsitorii noştri, te du de la noi. Nu simţi ca noi, nu trăieşti ca noi, pentru tine Basarabia e o bucată de pământ, undeva departe.
Pentru noi e suflet şi identitate şi cultură şi Neam, pierdutul, care eşti tu, pierdut.
În scurtă vreme, pentru unionişti te-ai transformat din speranţă în cucuveaua legendară de la Cotroceni, chemătoare de rele şi blestem.
Şi tu, şi Cioloş, sunteţi demni de un singur lucru: de dispreţul fiecărui român în parte, ingratule!
Autor: Ninel PEIA, Deputat de Ilfov
Sursa: Ninel Peia Blog
Sursa: Ninel Peia Blog
Patriarhul Maramureşului a plecat la Domnul
Consiliul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi
Sătmarului, cu mare durere sufletească, anunţă trecerea în veşnicie a
întâistătătorului eparhiei noastre
Înaltpreasfinţia Sa Arhiepiscop Justinian Chira, ieri,
duminică 30 octombrie 2016, ora 10,30, în urma unui infarct miocardic acut,
după 95 de ani de viaţă pământească.
Date biografice:
Născut din părinţii Ilie şi Maria, ţărani evlavioşi, la data
de 28 mai 1921, în satul Plopiş, comuna Şişeşti, judeţul Maramureş, având
numele de botez Ioan.
În zorii zilei de 12 martie 1941 închide uşa casei din satul
natal, iar pe seară intră pe poarta Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia. După un an,
la 2 martie 1942, este tuns în monahism şi primeşte numele Justinian.
La 15 august 1942, în ziua Praznicului Adormirii Maicii
Domnului, Episcopul Nicolae Colan al Vadului, Feleacului şi Clujului, îl
hirotoneşte diacon pe seama Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia.
Neţinându-se cont de faptul că monahii nu aveau (nu au şi
n-au avut vreodată) obligaţii militare, ierodiaconul Justinian este recrutat şi
încorporat de către ocupanţii maghiari, fiind soldat în armata maghiară –
compania antiaeriană de la
Miskolc – în perioada 22 noiembrie 1942 – 10 martie 1943.
La puţin timp după lăsarea la vatră, este hirotonit preot pe
seama Mănăstirii ”Sf. Ana” din Rohia, la data de 17 aprilie 1943, de către
Episcopul Nicolae Colan.
După ce stareţul Nifon Matei a trecut la cele veşnice, în
locul lui este numit, la data de 25 iunie 1944, tânărul ieromonah Justinian
Chira, care, la vârsta de 23 de ani, a preluat această funcţie într-o perioadă
foarte grea pentru mănăstiri. În anul 1948 este ridicat la rangul de
protosinghel, iar în anul 1967, la propunerea Episcopului Teofil Herineanu al
Vadului, Feleacului şi Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl
ridică la rangul de arhimandrit.
Tot la propunerea Episcopului Teofil Herineanu, Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la treapta de arhiereu, la data de
9 iunie 1973, fiind hirotonit ca Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, la 9 septembrie 1973, şi primind
supranumele de ”Maramureşeanul”.
După revoluţia din 1989 s-a reînfiinţat Episcopia Ortodoxă a
Maramureşului şi Sătmarului. Cine putea să fie mai potrivit pentru a ocupa
scaunul de titular al acestei noi eparhii? Nimeni altul decât Preasfinţitul
Justinian, fiul acestor meleaguri.
Astfel că, la data de 22 septembrie 1990, Adunarea Naţională Bisericească îl
alege episcop în fruntea acestei eparhii, iar la 11 noiembrie 1990 este întronizat
la biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare (vechea Catedrală), de
către Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Antonie Plămădeală – Mitropolitul
Ardealului.
Ca episcop titular a înfiinţat secţia de Teologie Ortodoxă
din cadrul Facultăţii de Litere din Baia Mare, Seminarul Teologic Ortodox ”Sf.
Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, revista eparhială ”Graiul Bisericii
Noastre” şi a pus piatra de temelie la zeci de biserici de enorie şi de
mănăstiri.
Dacă la întronizarea Înaltpreasfinţiei Sale erau 3
mănăstiri, după 26 de ani de activitate pastorală, în eparhia noastră sunt
astăzi 30 de mănăstiri şi 10 schituri.
La 13 decembrie 2009 a fost ridicat la rang de Arhiepiscop
onorific, de către Preafericitul Părinte Dr. Daniel Ciobotea – Patriarhul
României, în Catedrala ”Sf. Treime” din Baia Mare.
Formare educaţională
(studii):
Cursurile şcolii primare le face în satul natal Plopiş,
între anii 1928-1934, apoi a frecventat cursurile Liceului Ortodox de băieţi
”Simion Ştefan” din Cluj, iar studiile în teologie le-a absolvit la Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar din Sibiu, în
anul 1966, susţinându-şi licenţa în teologie cu teza Mănăstirea ”Sf. Ana” –
Rohia .
Hirotonii şi
hirotesii:
Din anul 1973 şi până în prezent a hirotonit peste 400 de
preoţi şi diaconi.
Activitatea academică (titluri academice şi publicaţii):
I-au fost conferite 4 titluri de Doctor Honoris Causa, de
către Universitatea de Vest din Oradea (23.05.2001), Universitatea ”1
Decembrie” din Alba Iulia (20.10.2009), Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş”
din Arad (12.03.2010) şi Universitatea de Nord din Baia Mare (27.05.2010).
A publicat 22 de titluri de carte, un volum în colaborare,
precum şi un număr de peste 150 de studii şi articole în reviste de
specialitate sau în presa locală.
Distincţii
bisericeşti şi civile:
– Arhiepiscop onorific – ridicat în rang de Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, 2009;
– ”Steaua României” –
conferită de Preşedinţia României, 2011;
– Titlul de Cetăţean de Onoare – conferit de Consiliul Judeţean Maramureş şi de peste 40
de Primării de municipii, oraşe şi comune din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe a
Maramureşului şi Sătmarului;
– Titlul de Omul Anului 2009 – conferit de Consiliul
Judeţean Maramureş.
Pentru toată viaţa Înaltpreasfinţiei Sale, pusă în slujirea
lui Dumnezeu şi a poporului dreptcredincios, gândurile noastre se îndreaptă
către Preamilostivul Dumnezeu, rugându-L să-i rânduiască un loc în rândul
celor aleşi ai Săi. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Programul
rînduielilor înmormântării
Consiliul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi
Sătmarului a hotărât, referitor la rânduiala înmormântării Înaltpreasfinţiei
Sale Arhiepiscop Justinian Chira, următoarele:
– trupul neînsufleţit al ÎPS Sale Justinian Chira va fi
depus în Catedrala Episcopală ”Sf. Treime” din Baia Mare, astăzi, 31 octombrie
2016, în jurul orei 14, când se va săvârşi Slujba Panihidei, urmată apoi de
Slujba de Priveghere prin citirea Psaltirii de către monahi, monahii, profesori
de teologie, preoţi şi teologi;
– Privegherea va continua până la slujba de înmormântare,
care va fi săvârşită, joi, 3 noiembrie 2016, ora 12, priveghere ce va fi
întreruptă doar de programul liturgic al Catedralei (Sfânta Liturghie şi Slujba Vecerniei);
– în fiecare zi, până la Slujba Prohodului
de joi, 3 noiembrie 2016, ora 12, la toate bisericile de mir şi mănăstireşti se
vor trage clopotele la ora 12, timp de 5 minute, şi va fi arborat drapelul de
doliu;
– preoţii care vor participa la oricare din rânduielile amintite
vor purta epitrahil de culoare deschisă (albă);
– cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu Arhiepiscopului
Justinian o pot face pe toată perioada privegherii;
– după slujba înmormântării, trupul neînsufleţit al ÎPS
Arhiepiscop Justinian va fi condus pe ultimul drum pământesc către Mănăstirea
de metanie de la Rohia ,
unde va fi aşezat în locul de veci.
Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să-i rânduiască un loc în jurul
Tronului Slavei Dumnezeieşti!
Preluare http://www.graiul.ro/2016/10/31/patriarhul-maramuresului-a-plecat-la-domnul/#
Premierea elevilor de nota 10 de către CJ Maramureş
Avand in vedere solicitarea consilierului județean Călin Ioan Bota,#ConsiliulJudeteanMaramures a alocat suma de 23,40 mii lei pentru premierea absolvenților care au obținut nota 10,00 la examentul de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2016, respectiv a elevilor care au obținut nota 10,00 la Evaluarea Națională 2016.
Dacă avem pe parcursul anului numeroase proiecte care susțin învățământul de masă, prevenirea abandonului școlar, investiții în infrastructura școlară, atunci trebuie să avem și proiecte care premiază excelența și performanța. Nu vorbim în acest proiect de hotărâre de sume mari în sine, dar sunt premii pe care le oferim din inimă copiilor maramureșeni ce fac performanță în învățământul românesc.
Câteva maxime la ceas de seară !
. . . . care totuși , pot schimba < atmosfera > într-un moment penibil
Niciodată nu am vrut să merg în Japonia. Pur şi simplu, nu îmi place să mănânc peşte. Şi ştiu că peştele este foarte popular în Africa.
Britney Spears
Unde va avea loc Festivalul de la Cannes anul acesta?
Britney Spears
Unde va avea loc Festivalul de la Cannes anul acesta?
Christina Aguilera
Fumatul ucide. Dacă mori, atunci ai pierdut o parte importantă din viaţă.
Fumatul ucide. Dacă mori, atunci ai pierdut o parte importantă din viaţă.
Brooke Shields
În opinia mea, căsătoriile dintre homosexuali ar trebui să fie între o femeie şi un bărbat.
În opinia mea, căsătoriile dintre homosexuali ar trebui să fie între o femeie şi un bărbat.
Arnold Schwartzanegger
Am fost recent în turneu în America Latină. Singurul meu regret este că nu am aprofundat limba latină în şcoală, ca să pot să port şi eu o conversaţie cu oamenii aceia.
Am fost recent în turneu în America Latină. Singurul meu regret este că nu am aprofundat limba latină în şcoală, ca să pot să port şi eu o conversaţie cu oamenii aceia.
Dan Quayle (44th Vice President of the United States)
Cred că nimeni nu ar trebui să îşi scrie autobiografia până nu moare.
Samuel Goldwyn
Cel mai bine mă simt atunci când sunt fericită.
Cred că nimeni nu ar trebui să îşi scrie autobiografia până nu moare.
Samuel Goldwyn
Cel mai bine mă simt atunci când sunt fericită.
Winona Ryder
Dacă încep să gândesc prea mult, intru în panică.
Dacă încep să gândesc prea mult, intru în panică.
Pamela Anderson
Cel mai frumos gest de afecţiune este să împarţi patul cu altă persoană.
Cel mai frumos gest de afecţiune este să împarţi patul cu altă persoană.
Michael Jackson
Nu sunt prost. Pur şi simplu, uneori nu gândesc.
Nu sunt prost. Pur şi simplu, uneori nu gândesc.
Colin Farrell
Mă îmbrac sexy, dar nu într-un mod evident, ci într-un mod virginal.
Victoria Beckham
M-aş sinucide dacă aş fi la fel de grasă ca Marilyn Monroe.
Mă îmbrac sexy, dar nu într-un mod evident, ci într-un mod virginal.
Victoria Beckham
M-aş sinucide dacă aş fi la fel de grasă ca Marilyn Monroe.
Liz Hurley
Exact aşa s-a întâmplat cu Imperiul Roman. Nu avea toată lumea de acolo sifilis? Şi aţi văzut că, după aia, imperiul a fost distrus de un vulcan.
Exact aşa s-a întâmplat cu Imperiul Roman. Nu avea toată lumea de acolo sifilis? Şi aţi văzut că, după aia, imperiul a fost distrus de un vulcan.
Joan Collins
Dacă nu exista electricitatea, ne-am uita la televizor la lumina lumânării.
Dacă nu exista electricitatea, ne-am uita la televizor la lumina lumânării.
George Gobel
Iau lecţii de franceză, pentru că ştiu că toţi europenii vorbesc franceza şi nu vreau să spun prostii când mă duc acolo.
Iau lecţii de franceză, pentru că ştiu că toţi europenii vorbesc franceza şi nu vreau să spun prostii când mă duc acolo.
Paris Hilton
Zebra nu îşi schimbă petele.
Zebra nu îşi schimbă petele.
Al Gore (45th Vice President of the United States)
Comunicat de presă
Până în
prezent au fost formulate 10 contestații electorale împotriva deciziilor
Biroului Electoral Județean Maramureș. Pentru 7 dintre acestea Tribunalul
Maramureș s-a pronunțat în sensul respingerii lor, pentru restul de 3 instanța
urmând a se pronunța în cursul zilei de azi. Potrivit Hotărârii de Guvern
privind Calendarul acțiunilor din perioada electorală, cel târziu la data de 7
noiembrie 2016, Biroul Electoral Județean Maramureș urmează să întocmească
procesul verbal privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor.
Președintele Biroului Electoral Județean Maramureș,
judecător Nicolae Stamate Tămășan
COMUNICAT DE PRESA
Cluj-Napoca, 01.11.2016
Aasociatia
Down Centrul Educational Raluca Cluj-Napoca lanseaza Active Down Studio -intreprindere sociala
dedicata persoanelor cu sindrom Down din Cluj-Napoca
• Primul atelier protejat sub egida Asociatiei Down Centrul
Educational Raluca din Cluj-Napoca;
• O intreprindere sociala de unde se pot achizitiona cadouri pentru cei dragi;
• In cadrul Active Down Studio comunitatea clujeana poate
benefcia de cursuri de bune maniere, activitati creative si recreative pentru
viitoare mamici si intalniri saptamanale cu oameni de afaceri clujeni;
Asociatia Down
Centrul Educational Raluca Cluj-Napoca inaugureaza deschiderea unei intreprinderi
sociale Active Down Studio, locul in
care persoanele cu sindrom Down si...alte
abilitati pot sa se simta valorizati, sa aiba conditii de munca conform
nevoilor si potentialului lor. Acest atelier protejat sub egida Asociatiei Down
Centrul Educational Raluca are deosebita placere de a aduce la cunostinta
comunitatii clujene deschiderea unei intreprinderi sociale care integreaza atelierul handmade din cadrul
organizatei. Pentru aceasta activitate avem alocat un spatiu situat in strada Crisan Nr 2, donat spre folosinta de
catre IPB Cluj. Atelierul este
amenajat si dotat corespunzator activitatilor ce urmează a fi desfasurate.
„Avem un
atelier/studio unde intreaga comunitate clujana va putea participa la
implinirea unui vis, prin realizarea unui cadou de care are nevoie sau prin
dobandirea unor cunostinte noi prin workshopurile ce se vor organiza.Toate
acestea in schimbul unor sume de bani corect aplicate, necesare continuarii
activitatilor si integrarii pe piata muncii a beneficiarilor nostri. Credem
astfel ca se va realiza puntea de integrare socio-profesionala si se va ajunge
la respect reciproc si sanse egale! Dorim ca si in tara noastra persoanele cu alte abilităti sa fie privite cu
respect si consideratie!” – spune Adriana Avram, presedinte al Asociatiei Down
CER Cluj.
Deschiderea acestui atelier este pentru noi o adevarata
sarbatoare care se va intinde pe mai multe zile. Evenimentele cuprinse in inaugurare
se desfasoara in perioada 4 – 11 noiembrie 2016 la sediul ACTIVE DOWN STUDIO, pe strada Crisan
Nr 2, dupa cum urmeaza:
04.11.2016 – Dl. Primar Emil Boc si Institutiile de presa;
07.11.2016 – Sustinatori si finantatori ai proiectului;
08.11.2016 – DGASPC, DASM, ISJ Cluj, IMM, Centrul Comunitar Cluj;
09.11.2016 – ITM, AJPIS, Voluntari ai asociatiei;
10.11.2016 – Agenti economici;
11.11.2016 – Scoli, Gradinite, Universitati clujene;
___________________________
Ec. Nela Adriana Avram
Presedinte Asociatia Down - Centrul Educational "Raluca"
Adresa: Str. Capitan Grigore Ignat, nr. 23, Cluj-Napoca, Cluj
Telefon: 0757.048.581; 0742.229.239
„Scopul profund omenesc nu scuză, ci refuză mijloacele imorale!”
-Interviu
cu ec. Gheorghe Bledea-
Motto: „Să nu dați câinilor lucrurile sfinte
și să nu aruncați mărgăritarele voastre
înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce
în picioare și
să se întoarcă să vă rupă” (Matei 7/6).
Pe economistul Gheorghe (Ghiță) BLEDEA,
maramureșean get-beget, îl știu de aproape o viață. Mai exact de când era
contabil șef la fosta Cooperativă Agricolă de Producție (C.A.P.) „Iza” din
Sighetu Marmației, unitate în care a investit atât de mult din el (ca om și
profesionist) pentru dezvoltarea zootehniei, pomiculturii și a activităților cu
caracter industrial, încât nu-i de mirare – îmi spunea cu ceva timp în urmă soția
lui – că realmente a plâns la vederea dezastrului postdecembrist abătut asupra
zonei, prin extensie asupra întregii țări...
Apoi, beneficiind de Loteria
Vizelor, el a plecat cu întreaga familie în California, unde – după mai mulți
ani de rodnică integrare – a acumulat cunoștințe practice de economie concurențială,
și-a făcut prieteni printre oamenii de afaceri și, nu în ultimul rând, a
dobândit cetățenia americană.
L-au readus în țară afacerile
împletite cu dorul de meleagurile natale, dar mai ales inima lui nobilă (nu
l-am văzut niciodată mânios, nu-l știu dușmănind pe cineva!) și dorința sinceră
de-a veni în ajutorul maramureșenilor cu tot ce l-a înzestrat bunul Dumnezeu.
Motiv pentru care s-a hotărât să candideze independent pentru Camera Deputaților...
Întrebare: De ce independent și nu din
partea unui partid, fapt care – potrivit cutumei postdecembriste - ți-ar fi
mărit șansele de reușită?
Răspuns: Așa este, atunci când cineva își
alege drept călăuză în viață preaipocrita spusă machiavelică „Scopul scuză
mijloacele”! Da, căci după ea (conștient au ba) s-au condus și cu ea și-au
justificat mârșăviile toți dictatorii lumii; și tot după ea, într-o proporție
covârșitoare, se călăuzește politrucianismul nostru postdecdembrist.
De
unde esența ticăloșită a tuturor partidelor (fiecare formațiune politică cu
nelegiuții ei, toate partidele țintind în cele din urmă numitorul comun al
corupției generalizate) și, desigur, tot de-aici paradoxul cu țara încă bogată și
tot mai mulți săraci. Adică, taman aceia care fură pe rupte (aleșii și acoliții
lor) au parte de lefuri și pensii nesimțite, în timp ce milioane de români sunt
condamnați prin „legile făcute de hoți pentru hoți”, celebra găselniță
băsesciană, să ducă un trai pe sponci.
Criza
moral-spirituală fiind nu doar alarmant de evidentă pentru tot omul cu scaun la
cap, ci și principala cauză a tuturor celorlalte crize care macină România
(„Mai înainte de reforma instituțiilor se impune o reformă a oamenilor”,
avertiza gânditorul P.P.Negulescu în perioada interbelică), iată de ce consider
că a cam sosit timpul ca afirmația lui Machiavelli să fie corectată, iar prin
aceasta definitiv racordată la spiritul cu adevărat uman și creștin: Scopul
profund omenesc nu scuză, ci refuză mijloacele imorale!
Întrebare: Constat că România are șanse
să iasă din actuala fundătură fie boicotând politica de ciocoizare, politica
tuturor partidelor postdecembriste, printr-o grevă electorală de proporții
(peste 90% dintre alegătorii români să nu se prezinte la urne), fie propulsând
în Parlament cât mai mulți independenți ca tine – onești, competenți și bine
intenționați (atenție, români, la lupii excluși din haite, pitiți ca alde Elena
Udrea sau Theodor Paleologu sub blana oilor independente!). Dar ce poate să
facă o voce și o voință singulară (chiar mai multe voințe unite) împotriva unui
sistem atotputernic și corupt până în măduva oaselor? Nu cumva, mai devreme sau
mai târziu, parlamentarul independent este nevoit să adere la un grup
parlamentar pentru ca opiniile lui să fie băgate în seamă?
Răspuns: Nici vorbă de aderare la un
grup parlamentar! Nu doar că în acest mod este grav prejudiciat statutul
deputatului independent, dar mai constituie și o impardonabilă încălcare a
încrederii pe care alegătorii, prin votul lor, i-au acordat-o respectivului
ales. Cum compromisurile sunt complet străine de firea mea (viața-mi nepătată
este cel mai solid argument în acest sens), ca deputat independent voi fi,
vorba lui George Coșbuc, „suflet în sufletul neamului meu” – un luptător
neobosit pentru îndreptarea strâmbătăților din această țară, în primul rând
pentru apărarea drepturilor tuturor maramureșenilor!
Întrebare: Concret, ce crezi că ai
putea să faci într-un mandat pentru Maramureșul dat uitării de către guvernanți,
îndeosebi pentru legendarul și mult nedreptățitul Maramureș Voievodal?
Răspuns: Aș putea aduce în zonă
investitori de gabarit, ceea ce ar contribui din plin la dinamizarea câtorva
activități tradiționale (zootehnie, pomicultură), precum și la prelucrarea
produselor specifice acestor îndeletniciri în fabrici de lapte și conserve.
Prin elaborarea legislației adecvate, chestiune care ține în exclusivitate de
noul Parlament, s-ar înjgheba planul cu bătaie lungă privind reîmpăduririle,
silvicultura și mineritul. Nemaivorbind de alte proiecte (infrastructura, podul
peste Tisa, tunelul pe sub Gutin, aeroportul din Baia-Mare, racordarea la rețeaua
electrică a localităților neelectrificate până în prezent etc.), care – în
pofida importanței lor pentru zonă și țară – sunt condamnate la o nesfârșită așteptare.
Firește, modernizarea infrastructurii, va contribui decisiv la dezvoltarea turismului
și la valorificarea bogatelor resurse balneoclimaterice (ape sărate, ape
minerale, nămoluri, floră spontană).
Sighetu
Marmației,
A consemnat George PETROVAI
1 nov. 2016
Invitatie pentru colaborare la Antologia poetica „eCREATOR – vol. I”
Incepand DE ACUM vi se face invitatia sa colaborati pentru
realizarea primei antologii literare poetice din seria „eCREATOR”, un proiect
deja implementat in conditii grafice de exceptie.
Textele dvs le veti trimite NUMAI pe adresa
rosiianu@yahoo.com!
Ca si celelalte numere de revista aparute pana acum, volumul
va aparea in formatul de manual scolar, 17 x 23 cm , conditii de lux,
coperta dublucretat lucios, infoliat.
Interiorul va fi facut cu hartie alba de 80 gr, pentru o cat
mai buna procesare a fotografiilor autorilor.
Absolut TOATE textele trimise pentru aceasta antologie vor
fi publicate si pe versiunea on-line a revistei eCREATOR, respectiv
www.ecreator.ro , dar se vor afla SI in vizorul nostru la realizarea
urmatoarelor numere de revista.
AUTORII inscrisi vor fi inclusi in ordine alfabetica pentru
a se evita orice discutie.
Cei INTERESATI - in functie de optiunea lor finala - vor
vira suma afereanta in contul urmator:
Asociatia Social Cultural Crestina ECREATOR, reprezentata
prin Ioan Romeo Rosiianu, presedinte.
Baia Mare, Maramures, cod 430251
bdul Bucuresti 21A/11
CIF 35520804
Swift RNCBROBU
Cont RO63 RNCB 0182149 09384 0001 deschis la BCR Sucursala Baia
Mare.
Varianta 1 - Cei care ISI VOR REZERVA varianta minima de 5
pagini, VOR ACHITA in contul de mai sus suma de 150 lei si vor trimite cat mai
curand pe adresa rosiianu@yahoo.com COPIE dupa dovada achitarii platii,
impreuna cu 15 poeme, pentru ca in functie de lungimea acestora, sa li se
acorde exact spatiul convenit. Textele vor fi insotite de 3 fotografii ale
autorului si de un scurt CV literar al acestuia. Pentru aceasta optiune,
fiecare autor va primi acasa si doua exemplare din lucrare.
Varianta 2 - Cei care ISI VOR REZERVA varianta de 7 pagini, VOR
ACHITA in contul de mai sus suma de 200 lei si vor trimite cat mai curand pe
adresa rosiianu@yahoo.com COPIE dupa dovada achitarii platii, impreuna cu 20
poeme, pentru ca in functie de lungimea acestora, sa li se acorde exact spatiul
convenit. Textele vor fi insotite de 3 fotografii ale autorului si de un scurt
CV literar al acestuia. Pentru aceasta optiune, fiecare autor va primi acasa si
2 exemplare din lucrare.
Varianta 3 - Cei care ISI VOR REZERVA varianta de 10 pagini,
VOR ACHITA in contul de mai sus suma de 250 lei si vor trimite cat mai curand
pe adresa rosiianu@yahoo.com COPIE dupa dovada achitarii platii, impreuna cu 30
poeme, pentru ca in functie de lungimea acestora, sa li se acorde exact spatiul
convenit. Textele vor fi insotite de 3 fotografii ale autorului si de un scurt
CV literar al acestuia. Pentru aceasta optiune, fiecare autor va primi acasa si
5 exemplare din lucrare.
CEI INTERESATI SUNT RUGATI SA FACA ASTA pana cel mai tarziu
data de 01.12.2016.
VOLUMUL va fi lansat initial in Baia Mare, DAR SE VOR FACE
LANSARI in toate marile centre culturale ale tarii, ca sa poata participa toti
cei inclusi, fiecare in zona lui.
Ioan Romeo ROSIIANU
Abonați-vă la:
Postări (Atom)










