M-a pus naiba să
scriu pe facebook o frază despre preconizata legalizare a cadoului NESOLICITAT,
făcut medicului DUPĂ intervenție, și cârduri de civilizați m-au pus la zid ca
exponent al orientalismului balcanic medieval. Evident, ca de atâtea ori,
comentariile lor nu aveau nicio legătură cu postarea mea. Cei mai mulți vorbeau
despre medici care cer bani înainte de a se apuca de treabă, care nu devin
interesați de pacienți decât după ce primesc plicul, despre asistente care au
tarif de adus plosca sau ridicat perna. Personaje care, din păcate, există în
spitalele românești. Și nu sunt puține. Și care ar trebui pedepsite legal
pentru astfel de atitudini inacceptabile.
Dar nu despre
asta vorbeam eu! Ci despre dezincriminarea acceptării unui semn de recunoștință
de la un pacient căruia, eventual, i-a fost salvată viața. Și spuneam că mi se
pare ciudat ca oameni care lasă zeci de lei bacșiș pe la terase sau restaurante
sau hairstiliști să se ultragieze că va fi legal s-o faci și în cazul
doctorilor. Pentru că, da, oricât de urât ar suna, atenția de după seamănă
foarte tare a bacșiș. Asta, dacă vreți neapărat s-o definiți cumva. Dar în
niciun caz nu e șpagă. Pentru că medicul nu e și n-ar trebui considerat funcționar
public.
Tuturor
civilizaților li se pare absolut firesc să lase ospătarilor sau coafezelor
mulți bani pentru că n-au făcut decât ce le cerea fișa postului pentru care
primesc salariu. Mai mult,
bacșișul cât mai mare e un fel de indiciu al bunăstării personale și, evident,
al generozității. Mulți dintre ei se strâng de câteva ori pe an pentru a se
întrece în a contribui la megacadoul pentru educatoare și dirigintă. Ca să aibă
grijă de odorul lor. Dar mai ales ca să știe ceilalți părinți cât de bine o duc
ei. Multora le-ar fi jenă să ceară taximetristului tot restul, ca să nu fie
considerați neamuri proaste. Dar, când vine vorba de medici, toți devin
principiali și, folosindu-se de tarele sistemului și de existența unora care
își bat joc de jurământul lui Hipocrat, tună și fulgeră la adresa ”legalizării
șpăgii”.
Să repet pentru
cei care citesc mai greu: condiționarea actului medical de primirea de
beneficii materiale e o crimă și trebuie sancționată cu pușcăria! Dar acceptarea unui cadou de la un om care
dorește să-și exprime astfel mulțumirea pentru ce ai făcut pentru el nu poate
fi pedepsită. Pentru că, altfel, s-ar umple pușcăriile de chelneri, frizeri,
maseoze, taximetriști, spălători de mașini, menajere de hotel, profesori etc.
Și asta v-o spune
un om care n-a dat aproape niciodată bacșiș. Pentru că, spre deosebire de
gargaragii ipocriți și cu unități diferite de măsură, eu chiar cred că e un
obicei prost, indiferent de situație. Dar, sincer, dacă ar fi să ofer un semn
al recunoștinței mele, aș face-o mult mai curând în cazul unui medic decât al
unui ospătar al cărui unic merit e că nu și-a băgat deștele, probabil, în sucul
comandat de mine!
radu herjeu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu